Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Internet


Index » educatie » » informatica » Internet
» PROIECT PENTRU ATESTAT info - Mihai Viteazul pe internet


PROIECT PENTRU ATESTAT info - Mihai Viteazul pe internet


LICEUL 'DIMITRIE BOLINTINEANU'

SECTOR 5 BUCURESTI

PROIECT PENTRU ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA

' MIHAI VITEAZU'

- Lectie interactiva

- Lectie interactiva -



" Mihai Viteazul "

Cuprins :

Introducere

Introducere in limbajul HTML

Prezentare aplicatie

Bibliografie

  1. Introducere

Mihai Viteazul este una dintre cele mai marcante personalitati ale istoriei romanesti.

Este considerat de catre istoriografia romanesca primul unificator al poporului roman si erou national.

Pentru curajul avut in lupte , pentru ideea de a creea din cele 3 state Tara Romaneasca , Moldova si Transilvania o tara independenta ,

pentru a arata lupta pe care au dus-o stramosii nostrii pentru a    avea o viata libera , am ales prezenatarea acestei teme.

  1. Introducere in limbajul HTML

Limbajul HTML

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile 'extensii' HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere.

3.Prezentare aplicatie

Site-ul este format din 6 pagini , dintre care una principala si 5 anexe .

Site-ul este structurat din 2 parti, teoretica si practica .

Parte teoretica este alcatuita din lectia propriu-zisa si poze

Partea practica este alcatuita dintr-un test cu intrebari pe baza textului

<html>

<head>

<title>Mihai VIteazu

</title>

</head>

<body bgcolor='red'>

<p align ='center' size='2'><b><big><big><big><u>Mihai Viteazu</u></big></big></big></b></p>

<A href='pagini.html'><big><b><FONT COLOR='white'>inapoi</font></b></big></A>



<hr color='white'>

<IMG src='MV1.jpg' align='left' id='5' vspace='0' >

<p align='left'><u><b><big><FONT COLOR='white'>Destramarea Unirii:</FONT></big></b></u>

<big><b>

Contextul international era complet nefavorabil Unirii. Puterile vecine vedeau in noul stat o contradictie cu interesele proprii. Habsburgii isi vedeau amenintate planurile de mentinere a Transilvaniei in sfera de influenta, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renuntarii la Tara Romaneasca. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formula puternica, capabila sa schimbe raportul de forte din regiune. Existau insa si conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau masurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuseste sa infranga revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Miraslau 18/28 septembrie 1600) si astfel pierde Ardealul. In scurt timp Moldova va reintra in posesia Movilestilor aserviti intereselor polone. Mihai incearca sa reziste atacului polon asupra Tarii Romanesti, insa si pe acest tron se va urca un membru al familiei Movilestilor, Simion.

</b></big>

</p>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<IMG src='MV2.jpg' align='left' id='5' vspace='0' >

<p align='left'><big><b><u><FONT COLOR='white'>Moartea lui Mihai Viteazul</FONT></u><b></big>

<big>Fortat sa ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul imparatului Rudolf al II-lea, care, in contextul reinscaunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, accepta sa-l sustina pe roman. Impreuna cu generalul Basta, Mihai porneste campania de recucerire a teritoriilor romanesti. Prin victoria de la Guruslau (3 august 1601), voievodul valah il indeparteaza pe Bathory din Transilvania. Continua prin a recupera Tara Romaneasca gonindu-l pe Simion Movila de pe tron. In aceste conditii, se intrezareau perspectivele unei noi uniri, perspectiva cu care imparatul nu putea fi de acord. Din ordinul sau, in 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta (vezi Mormantul lui Mihai Viteazul). Capul sau este luat de unul dintre capitanii domnitorului si inmormantat de Radu Buzescu la Manastirea Dealu, langa Targoviste. Pe lespedea sa de piatra de la Manastirea Dealu sta scris: 'Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei.'</big>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<hr color='white'>

<A href='pagini.html'><big><b><FONT COLOR='white'>inapoi</font></b></big></A>

</body>

</html>

4.Bibliografie

Internet Explorer

Website : www.e-scoala.ro

www. ro.wikipedia.org.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate