Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Internet


Index » educatie » » informatica » Internet
» Internet si Intranet


Internet si Intranet




Internet si Intranet

1 Introducere

Prin anii 1990 se putea citi printre randuri: “Intranet este cel mai recent termen pentru a descrie cand protocoalele internet si aplicatiile sunt folosite nu pentru accesarea vastelor resurse de pe internet, ci pentru a muta informatia in limitele unei organizatii.” In ultimii ani, jocul de-a intranetul a evoluat pentru a inchide stiinta managementului cu ajutorul portalurilor de informatii de dimensiunile unei intreprinderi, a portalurilor verticale, numite si ‘vortals’, a motoarelor de cautare, si altele.O caracterizare a Intranetului ar putea fi: Cum este folosit web-ul in interiorul afacerii. Exista cateva motive pentru care companiile adopta web-ul ca o parte a strategiei lor interne de informare:



1.     Accesul la informatii: serverele web sunt destul de usor de pus la punct, si companiile considera web-ul ca o cale usoara pentru distribuirea informatiei.

2.     Independenta fata de platforma de lucru: deoarece exista browsere web pe orice mare platforma de lucru, designerii de intranet numai trebuie sa isi faca probleme legat de dezvoltarea unor aplicatii client intre platforme. (ceea ce este valabil sub o platforma este valabil si pentru toate celelalte).

3.     Tipuri de date multiple: designerii pot facilita foarte usor accesul la informatii multimedia, precum si informatii “textuale”.

Aceasta este o prezentare a avantajulelor obtinute in urma utilizarii intranetului intr-o companie. Intranet-urile pot varia de la o simpla prezentare a informatiilor asupra unui produs, pana la sisteme complexe care inglobeaza fluxul de lucru intre departamente ale aceleiasi companii. Exista o gama larga si in timp vor aparea intranet-uri care se ocupa cu o multitudine de sarcini. Multe companii au propriul lor intranet sau sunt pe cale de a-l avea. Iata cateva exemple de companii care au implementat intranet –ul:

Ø     FORD are un intranet folosit de peste 100,000 de angajati aproape zilnic.

Ø     US WEST – un veteran in industria folosirii intranetului. Din 1993, compania de telecomunicatii a dezvoltat aplicatii bazate pe intranet pentru a-si imbunatati procesul de comunicare si de productie si are peste 60,000 persoane online.

Ø     HEWLETT – PACKARD are peste 200 de web servere interne, accesate de peste 10,000 de oameni din diviziile de productie, birourile de vanzari si alte grupuri ale corporatiei. Angajatii HP folosesc intranetul pentru a face schimb de informatii pentru diverse proiecte, intre echipe dispersate din punct de vedere geografic, precum si pentru a rezolva diverse operatiuni programate din timp, rapoarte ale defectiunilor, cereri de echipament si management de configuratie software.

Ø     DIGITAL EQUIPMENT CORPORATION are un web intern urias, de peste 1,200 de servere folosite de peste 60,000 de oameni, cu informatii despre produse, proiecte de echipa, cercetare, software, etc.

Ø     IBM are pagina sa “Get connected”, care serveste ca “un loc virtual de adunare” pentru angajatii sai. Site –ul are aplicatii precum informatii de calatorie, software downloadabil si link –uri catre home pages ale competitorilor, precum si catre desenele animate zilnice cu Dilbert. IBM foloseste de asemenea web –ul pentru a avea o interfata mai prietenoasa pentru sistemul intern de mail al companiei.

Ø     SANDIA National Laboratories foloseste o retea web interna pentru a organiza conferinte prestabilite, queries de management – finante, rezervari de cunostinte, un ghid oficial de zbor, servicii de subscriere si rapoarte SAND care detaileaza descoperirile sau proiectele complete pe care cercetatorii de la SANDIA le posteaza pentru uz intern.

Ø     SUN Microsystems are SunWeb, care ofera sectiuni asupra unui model al calendarului oragnizational al companiei, update- uri de noi produse, un catalog de produse, educatie, calatorie, informatii despre resurse umane, si descrieri ale diviziilor de marketing, vanzari si inovatii. Exista si “Aplication chest” cu diverse programe si alte    tool–uri pentru cresterea productivitatii angajatilor, precum si Executive Suite, care include ultimele informatii, stiri de la bursa si declaratia viziunii CEO –ului. O ultima sectiune serveste drept kit de constructie pentru un web-site, avand informatii generale si sfaturi “how-to” .

Exista o mare varietate de aplicatii bazate pe web, de la sisteme cu acces static la documente pana la sisteme cu acces gen baze de date care ajuta corporatiile sa captureze si sa se descurce cu cunostintele acumulate. Exista multe beneficii in folosirea web-ului, cea mai mare fiind aceea ca multa informatie este disponibila la cat mai multe persoane la un pret cat mai redus.

Un Intranet nu te va ajuta numai sa adaugi resurse de informatii in sectiunea ta de noutati (newsroom), dar te poate ajuta sa organizezi si sa folosesti resursele internetului mai bine.

Un intranet este, simplu spus, un set de fisiere codate pentru a fi vazute de un browser de internet si care sunt stocate pe un server local. La fel cum deschizi fisiere de pe principalul server al companiei la servici, folosind Microsoft Word sau alt program, tot asa, fisierele intranet sunt cele care ar trebui deschise cu Netscape Navigator sau Microsoft Explorer sau orice alt browser.

Intranet-urile au doua roluri de baza, desi nu se poate spune ca se limiteaza la numai doua roluri. O gandire creativa cuplata cu niste cunostinte de baza poate produce resurse usor de obtinut si rapid de obtinut pentru un program de lucru aflat sub presiunea timpului si a bugetului. In primul rand, un intranet poate fi construit sa semene foarte mult cu un website. Poate furniza mijloacele pentru catalogarea resurselor internetului si organizarea lor in cai usor de gasit si usor de folosit. Cum fisierele pentru site –ul intranet se gasesc local, timpul de download este mic. Utilizatorii pot folosi internetul cel lent atunci cand gasesc site –ul pe care il vor. In al doilea rand, Intranetul poate ajuta bibliotecarii precum si alte persoane responsabile cu cautarea informatiei, prin punerea la dispozitie a mijloacelor de creare de noi baze de date si alte surse de informatii la indemana din informatiile deja existente in newsroom, dar nu neaparat la fel de usor accesibile.

Cel mai bun lucru referitor la intranet-uri este faptul ca sunt foarte ieftine. Daca ai acces la internet in newsroom, atunci costul punerii in functiune al unui intranet este minim, si ar fi cheltuit in primul rand in timpul necesar unei persoane sa construiasca acest site. Sotware-ul poate fi usor dowloadat gratuit de pe internet si serverul preexistent poate fi folosit pentru a stoca fisierele.

 Internet-ul

In iulie 1968, Advenced Research Projects Agency din cadrul Defence Department al Statelor Unite a angajat o companie din Cambridge, Massachusets, al carei nume „Bolt Beranek and Newman” sa construiasca ARPAnet, o retea care sa uneasca centrele de cercetare de pe intinsul tarii. Pana in toamna aceluiasi an, compania interconectase computerele Stanford Research Institute, UCLA, UC, Santa Barbara si University of Utah. Pe masura ce protocoalele si tehnologiile de comunicare au evoluat, lor li s-au adaugat si alte institutii. In anul 1973, proiectantii au demarat un program, denumit „Internetting Problem”, de conectare a diverselor retele izolate. In 1983 erau conectate peste 400 de computere, iar in 1986 National Science Foundation a creeat NSFnet, un backbone ce a legat cu mare viteza toate retelele regionale.





Insa Internetul comercial nu a luat nastere decat in mijlocul anilor '90, odata cu dezvoltarea browserelor WEB si cu evolutia interfetei acestora. Curand service-provideri, cum ar fi CompuServe sau AmericaOnLine s-au conectat la net. In prezent intre 150 si 200 de milioane de oameni folosesc Internetul in intreaga lume, pentru anul 2005 fiind de asteptat circa 300 milioane de utilizatori. Internetul a incetat de mult sa mai fie o retea exclusiva a unor oameni de stiinta lucrand pentru armata in cateva universitati, ajungand la componenta cotidiana a vietilor catorva milioane de oameni, un loc de intalnire, de studiu, de lucru, de joaca si relaxare.

Internetul este o retea de retele interconectate de LAN-uri, MAN-uri si WAN-uri prin legaturi rapide (satelit, circuite comunicatie digitala etc.). Internet asigura legatura intre peste 21.000 de astfel de retele si, in permanenta, la acestea se adauga tot mai multe. Unele dintre retele sunt administrate de institutii guvernamentale, altele de universitati, firme, biblioteci, scoli etc. Toate calculatoarele dintr-o retea trebuie sa comunice intre ele pe baza unui set de reguli fixe (limbaj), denumit protocol Protocolul folosit s-a standardizat si se numeste TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol). Pentru a beneficia de facilitatile internet, un utilizator trebuie sa conecteze calculatorul sau la una dintre subretelele precizate mai sus. In acest mod, calculatorul sau devine nod in Internet si utilizand protocolul TCP / IP va putea folosi diverse programe cu rol de client pentru a putea transfera informatii de la alte calculatoare cu rol de server conectate la randul lor la internet.

Internetul nu este administrat de nimeni insa exista o organizatie numita ISOC (Internet Society) care are obligatia sa gestioneze din punct de vedere tehnic internet-ul si sa standardizeze tehnologia folosita.

Exista patru moduri principale de conectare la internet: Legatura permanenta (perrmanent connection). Sunt folosite de marile organizatii de genul universitati, scoli corporatii. Cheltuielile pentru instalarea si functionarea unei astfel de legaturi dedicate sunt de mii de dolari. Legatura directa prin modem (dial-in direct connection). Acest gen de legatura este cel mai bun, dupa legatura permanenta. Este acesibil persoanelor individuale si firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare si functionare sunt de aprox. 50 dolari. Deoarece este un serviciu “dial-in”, aveti nevoie de un modem si va trebui sa formati un numar de telefon pe care vi-l indica furnizorul de servicii. Legatura prin modem si terminal (dial-up terminal connection). Acest gen de legatura va permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii si, dupa stabilirea legaturii, calculatorul dvs. functioneaza ca un terminal. Modem este o combinatie a cuvintelor “modulate” si “demodulate”. Acestea sunt operatii efectuate de modem asupra semnalelor digitale venite din calculatorul dvs. Atunci cand le converteste in semnale analogice folosite de majoritatea retelelor telefonice si inapoi in semnale digitale folosite de calculatoare. Legatura prin posta electronica. Acest gen de legatura va permite transmiterea / receptionarea de mesaje e-mail in internet.

Comunicarea si schimbul de informatii in internet se realizeaza prin “servicii”, ce permit exploatarea si cautarea de informatii aflate in aceasta uriasa retea. Pentru oricare dintre servicii exista un calculator care solicita inforrmatii – un client al serviciului respectiv – de la un alt calculator care furnizeaza informatiile, numit server. Fiecare calculator legat in retea, poate fi atat client cat si server. Cel mai utilizat serviciu in internet este World Wide Web (WWW) Toate paginile Web sunt identificate printr-o adresa unica, denumita Universal Resource Locator (URL – sistem universal pentru localizarea resurselor). Adresele retelei WWW incep in acelasi mod: http:// - reprezinta prescurtarea de la Hyper Text Transfer Protocol (“limbajul” din Web) De exemplu, adresa URL pentru paginile firmei Microsoft respectiv ale uneor versiuni Linux arata astfel: http://www.microsoft.com, http://www.slackware.com sau http://www.redhat.com Acesta este un sistem cu hipertext care va ajuta sa va deplasati pe cale electronica in jurul lumii, cautand informatii. Web va permite sa “urmariti” legaturile. Pentru a folosi serviciul WWW, aveti nevoie de un browser Web (rasfoitor prin internet) un program care afiseaza documente web. (Internet Explorer, Netscape, Opera etc). Aproape fiecare persoana (fizica sau juridica) si-a creat propria pagina Web, in care publica informatii utile. In momentul de fata, o mare parte din paginile de web au un aspect comercial si deci informatia cu adevarat folositoare este in permanenta scadere. Acest lucru nu trebuie sa fie ingrijorator, deoarece acolo unde exista aspect comercial, apare implicit si legea concurentei. Datorita ei, numai firmele cele mai “capabile” vor reusi sa supravietuiasca puternicului val. Desi in ultimul timp a crescut capacitatea si nivelul de performanta al retelei internet, utilizatorii percep o scadere a calitatii serviciilor datorata in special aglomerarii retelei. Factorii care determina aglomerarea retelei internet sunt: asaltul neprofesionistilor, care in conditiile unor costuri scazute de acces, manifesta un comportament irational si neeconomic, avand ca efect “poluarea” Internet-ului; inexistenta unor solutii tehnice de acces care sa faca o diferentiere a serviciilor solicitate si sa permita acordarea prioritatii diferentiate de servicii; imperfectiunea pietei serviciilor internet, structura ei reflectandu-se asupra pretului si vitezei de comunicare.

Functii ale retelei internet: E-mail (Posta electronica); reteaua World Wide Web (reteaua web sau WWW, ce ofera acces la fisiere, documente, imagini, sunete din mii de zone web); grupuri de dialog UseNet (UseNet newsgroups) - grupuri de discutii care trateaza subiecte referitoare la stiinta, evenimente, muzica, calculatoare etc ; transferul de fisiere cu ajutorul protocolului FPT (File Transfer Protocol); IRC (Internet Realy Chat) scris de Jarkko Oikarinen in 1988. Initial pornit in Finlanda este folosit in peste 60 tari din lume. IRC-ul a obtinut faima internationala in 1991 in timpul razboiului din Golf unde erau transmise informatii din intreaga lume, iar majoritatea utilizatori ai IRC-ului s-au adunat sa asculte stirile.

Cele mai uzuale servicii Internet sunt : e-mail, Usenet, Web si Telnet. Fiecare dintre aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un software diferit, numit software “ client ”, instalat pe server. Telnet permite utilizatorului conectarea la calculatoare indepartate, ca si cum s-ar afla in fata unui terminal direct, conectat la acel computer.

Una dintre cele mai importante parti ale Internetului a fost construita la mij-locului anului 1980, cu sprijinul Fundatiei Nationale de Stiinta a Statelor Unite (FNS), pentru a permite tuturor cercetatorilor universitari din tara sa benificieze de resursele costisitoare ale celor cinci centre de calcul regionale , pe care FNS le construia simul-tan. La vreamea aceea, folosirea Internetului era limitata exclusiv la institutiile acade-mice si guvernamentale. Totusi, la inceputul anului 1990, conectarile au devenit accesi-bile nu numai companiilor mici,ci si la nivel de individ, iar aceasta realitate, cumulata cu intentia guvernului StatelorUnite de a construi la nivel national o infrastructura in-formationala, a declansat o explozie a numarului persoanelor si calculatoarelor conec-tate. In 1995, statisticile confirmau conectarea in retea a peste 35 de milioane de oa-meni, din 135 de tari.

Internetul este cea mai mare retea de calculatoare din lume, dar nu este singu-ra. Mai sunt multe alte feluri de sisteme „online”, care se pot accesa prin linii telefoni-ce, folosind un modem (modulator/demodulator); acesta transforma datele pe care computerul le poate citi, in zgomote ce pot fi transmise si decodate la celalalt capat. Sistemele „online” ofera, in general, aceleasi servicii ca si Internetul. Acestea includ posta electronica, biblioteci de fisiere si  de alte informatii, conferinte electronice si acces la baze de date cuprinzand informatii des-pre anumite companii sau articole ale unor publicatii periodice.

Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca „bulletin board sistem” (BBSs), sunt gratuite; altele cum ar fi vechiul sistem „online” de informatii comerciale CompuSer-ve, trebuie platite de catre utilizator, plata facanduse in functie de timpul efectiv pe-trecut „online” si in functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fot construit din banii publici si primii lui utilizatori au fost universitatile si cercetatorii, informatiile de pe Internet erau gratuite. Situatia insa incepe sa se schimbe, pe masura ce finantarea vine tot mai mult privat si sunt dezvoltate sisteme de securitate tot mai performante.




Pe langa e-mail, Usenet siWeb, cele mai uzuale servicii de pe Internet sunt Te-lnet si FTP. Fiecare din aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un software diferit, numit software „client”, instalat pe server, dar care poate fi rulat pe calcula-torul utilizatorului. Cu cat sistemele comerciale sunt mai mari cu atat este mai usor pentru utilizatori, pentru ca acestora le este furnizat un set complet de software sau de facilitati. Telent, de exemplu, permite utilizatorului conectarea la calculatoare inde-partate, ca si cum s-ar afla in fata unui terminal direct conectat la acel computer. FTP, adica File Transfer Protocol, permite utilizatorului trimiterea sau recuperarea fisiere-lor spre sau de la computere indepartate.

Aplicatii Internet: In geneal, ceea ce este pe larg numit „Internet”, reprezinta, de fapt, doar o parte a Internetului, ca de exemplu World-Wide Web, Usenet sau posta electronica. Toate acestea sunt, in esenta, aplicatii sau servicii rulate pe Internet, asa cum un pro-cesor de text este o aplicatie. Cele mai multe din aceste servicii sunt disponibile si in al-te sisteme de calculatoare, altele decat Internetul, asa cum un procesor de text pentru PC poate aparea in versiunea pentru Apple Mac. Exista multe sisteme de e-mail. Ma-joritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat tinute inchise, din moti-ve de securitate sau de intimitate, asa  cum unele companii folosesc propriile retele private de telefoane.

Usenet: Usenet este o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane din intreaga lu-me. Spre deosebire de e-mail, care este secret, Usenet este un serviciu public. Cea mai buna asemanare ar fi aceea cu un panou de mica publicitate, ca acelea intalnite in supermagazi-ne, pe care oamenii lasa mici anunturi cand vor sa-si gaseasca un coleg de camera sau cand vor sa doneze un pui de pisica. Diferenta este aceea ca anunturile de pe panou pot fi din orice domeniu si cei interesati isi pun raspunsurile acolo unde le poate vedea toata lumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod de comunicare, cunoscut sub numele de conferinta electronica.

Usenet: este impartit in peste 10000 de tematici, cunoscute ca „newsgroups”. Aces-tea au denumiri specifice, astfel incat ele sa fie usor sortate de catre un computer. De exem-plu: in numele „alt.fan.letterman” prima parte - „alt”- se numeste „ierarhie”. Exista opt domenii pricipale care includ: alt, bio, biz, comp, rec si sci, dar exista si altele, adaugate in functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urma pot include newsgroupuri speci-fice Marii Britanii (UK), sub forma „uk.politics”sau newsgroup-uri, definite in functie de servicii, cum ar fi Demon Internet, sub forma „demon.announce”.

Celelalte parti ale numelui unui newsgroup nu sunt determinate de reguli stricte. Numele „alt. fan.letterman”, de exemplu, este pentru discutiile despre showul de noapte al comicului a-merican de televiziune David Letterman. Multa lume crede ca Usenet si Internet inseamna acelasi lucru, dar de fapt nu este asa. Internetul este numai unul dintre modurile in care Usenet este trimis – „propagat” – in jurul lumii. Alte metode includ transferul direct de pe un computer pe altul prin reteaua telefonica.

Newsgroup-uri: Oricine este conectat la Internet poate citi newsgroup-uri Usenet sau mesaje posta-le. Dar este foarte neplacut daca mesajele sunt plasate in newsgrou-uri gresite, sau daca mesajelele repe-ta informatii deja cunoscute de cel care citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun mod de a afla regulile unui newsgroup, cunoscut ca „Netiquette”, este de a citi fisi-erul cu informasii ale newsgroupului, numit „FAQ” (Frequently Asked Questions, adica intrebari frecvente).

Exista trei moduri de a obtine aceste fisiere. Unul dintre ele este de a citi un newsgroup cateva saptamani: fisierele FAQ sunt plasate regulat, astfel incat dupa o perioada de aproximativ doua saptamani ele apar singure, ca niste mesaje regulate. Un al doilea mod de a obtine fisiere FAQ  este valabil pentu cei cu tipul de conectare care le per-mite folosirea FTP, pentru ca cele mai multe fisiere FAQ sunt gazduite in site-ul ftp rtfm. mit.edu. a treia posibilitate este obtinerea fisierelor FAQ disponibile pe site-urile de pe World-Wide Web. Exista si o a patra cale, mai putin obisnuita:intri in newsgroup si spune ceva lipsit de sens.

Cea mai dezvoltata parte a Internetului in 1994 si 1995 a fost World -Wide-  Web. Web-ul a fost inventat de catre Tim Berners –Lee, care lucra pe vremea aceea la laboratoa-rele CERN din Elvetia si care acum lucreaza la Massachusettes Institute of Technology (MIT). Web-ul se bazeaza pe o idee, care plutea in aer de ceva vreme, numita „Hypertext”. Orice PC pe care este instalat Windows are o versiune simpla de Hypertext: cuvintele colo-rate asupra carora se poate actiona cu mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu. World-Wide Web functioneaza in acelasi fel: faci click cu mouse-ul pe un cuvant activ si vei fi dus direct la pagina sau documentul care contine mai multa informatie referitoare la subiectul respectiv, numai ca documentul poate sa nu fie pe acelasi calculator. Un singur click cu mouse-ul te poate duce pe un computer din Australia, care contine exact informatia de care ai nevoie.

Browser software: La inceput Web-ul era numai text. In loc sa folosesti un mouse, apasai pe o sageata. Acest sistem mai poate fi intalnit la unele servicii onlinecare folosesc interfete sau conexiuni cu Internetul bazate pe text („gateways”).

La inceputul anilor 90, o echipa a Universitatii din Illinois, de la Champagne - Ur-bana condusa de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai usor de utilizat. Acet software, numit Mosaic,era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseste sistemul de operare DOS:tran-sforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a facesistemul mai usor de utilizat. La inceputul anilor ’90, Mosaic avea sa devina produs comercial si au fost create si cateva pro-duse concurente cum ar fi: „Cello”, „WinWeb” si „Netscape”. Netscape a fost semnat de majoritate membrilor echipei originale Mosaic, printre care Andreesen insusi.

Avand la dispozitie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil in bine felul in care erau folosite retele de computere. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru utilizarea Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la clipuri video si audio, chiar si emisiuni de radio si televiziune. Calitatea acesto-ra din urma este mai slaba decat cea obtinutamai ieftin si mai usor prin mediile con-ventionale de difuzare, dar marele castig datorat Internet-ului este ca ascultatorii din Europa sau Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post de radio studentesc din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea sa emita la a-semenea distante, prin mijloace conventionale. Totodata, Web-ul da posibilitatea chiar si unei firme mici sa-si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.

3. IPv6 - Protocolul viitorului pentru Internet

IP, cel mai popular protocol de retea din intreaga lume, este gata de lansarea unei noi generatii, prin implementarea primelor produse adaptate pachetului de protocoale IPv6. Cresterea neprevazuta a solicitarilor de conectare la Internet a impus cautarea unor noi solutii pentru standardul de protocoale IPv4 aflat in uz, in primul rand pentru largirea capacitatii alocate pentru adrese si a cresterii nivelului de securizare a datelor vehiculate. Cu IPv6 problemele cheie ale adreselor, managementului pentru adrese si suportului pentru comunicatii multimedia sunt rezolvate.

Prezentarea noului concept IPv6 si problemele legate de cresterea securitatii retelelor au fost puse recent in discutie, cu ocazia simpozionului organizat la Budapesta pe 26 septembrie, de catre specialisti de la FTP Software. Cu aceasta ocazie, firma daneza Telebit Communication a prezentat primul router multiprotocol dedicat retelelor IPv6 si prima retea nationala realizata pe baza noului pachet de protocoale.

Dezvoltarea rapida a retelei Internet a condus la necesitatea reorganizarii sistemului de adrese IP. Cei 32 biti rezervati pentru adrese la standardul IPv4 s-au dovedit insuficienti pentru asigurarea cererii de adrese alocate, in special pentru utilizatorii mobili. Dupa numai 3 ani de la stabilirea directiilor prioritare in care se trebuia actionat, a aparut IPv6, versiunea 'next generation' a standardului pentru IP.

Principalele inovatii de care beneficiaza pachetul de protocoale IPv6 sunt:



·         extinderea spatiului alocat pentru adrese;

·         posibilitatea de autoconfigurare a unui host TCP/IP intr-o adresa IP;

·         suport pentru multimedia ss aplicatii in timp real;

·         cresterea gradului de securizare a datelor.

Prin extinderea dimensiunii adreselor cu un factor de ordinul 4, de la 32 la 128 biti, se ofera un numar imens de adrese disponibile. In acelasi timp, cresterea spatiului de adrese conduce, in mod firesc, la implementarea unor proceduri de autoconfigurare. Structura de adrese de la IPv6 prevede o migrare usoara si gradata catre retelele bazate pe standardul IPv4. Intr-o prima etapa se prevede transmisia datelor pe vechea infrastructura, prin incapsularea in pachete compatibile IPv4, intre routere existente deja in retea. Pe masura dezvoltarii tehnlogice, noile routere IPv6 le vor inlocui pe cele din infrastructura actuala.

Cu ocazia simpozionului de la Budapesta, firma FTP Software, lider mondial in domeniul solutiilor TCP/IP, a prezentat noul protocol IP-SEC, care la ora actuala poate asigura standardele de securitate pentru retelele IPv6 ale viitorului. Pachetul de protocoale IPv6 poate beneficia astfel de noi tehnologii de securizare a datelor, precum autentificarea, incriptarea si asigurarea integritatii datelor care, aplicate la nivel de kernel, pot asigura securitatea intregului sistem, a aplicatiilor care ruleaza in cadrul acestuia si a pachetelor de date transmise.

Cu aceeasi ocazie, firma daneza Telebit Communication A/S a lansat routerul TBC2000, primul router multiprotocol destinat in exclusivitate retelelor bazate pe pachetul de protocoale IPv6. Acest nou tip de router, precum si solutiile elaborate de FTP Software, au servit furnizorului danez de servicii Internet UNI-C la crearea primei retele nationale IPv6, pe coloana vertebrala a unei retele ATM cu rata de acces de 2,5 Gbpa. TBC2000 Integrated Multiprotocol Router incorporeaza o serie de tehnologii specifice accesului si comutatoarelor ATM, dar si standardelor TCP/IP, X.25, CLNP (ISO/ IP), fiind compatibile cu orice tip de retea.

Desi IPv6 este considerat standardul mondial al viitorului, solutiile software si hardware prezentate la Budapesta reprezinta o dovada ca tranzitia catre secolul viitor a si inceput deja.

3. Intranet-ul

Un Intranet este o retea privata TCP/IP care asigura utilizatorilor dintr-o retea locala servicii de tip Internet, precum ar fi site-urile web.

In esenta, pentru a avea un Intranet trebuie sa instalezi unul sau mai multe servere web si sa publici documente cu acces doar in reteaua locala, adica documente ce pot fi accesate doar de catre userii din respectiva retea locala.

Se pot instala software dedicat pentru web servere pe unul sau mai multe calculatoare din retea (sau statii de lucru, dedicate pentru asa ceva) si sa se faca publice paginile de web pentru userii locali, chiar daca nici unul din ei nu este conectat la Internet.

Intranet-ul pote fi gasit in aproape orice tip de organizatie: corporatii mici, medii sau mari, institutii educationale si institutii guvernamentale.

Marile intranet-uri, precum cele ale companiilor Fortune 500, servesc milioane de persoane, si deci intra in atentia media.

Intr-un Intranet, probleme de genul: sisteme de vot online, forumuri, servicii de email si multe altele, nu se regasesc. Vorbind in general, audienta numai este formata din necunoscuti, si chiar daca baza lor nu este fizic intr-o co-legatura, cei care formeaza aceasta audienta pot fi regasiti usor folosind o lista de telefoane sau o structura interna de adrese de email.

In intranet, World Wide Web devine deodata un teritoriu strain, impartit de catre Web-ul intern prin bariere electronice si politice. Daca nu exista delimitari precise, aceste bariere pot interveni intre intranet si un potetial continut extern valoros, si astfel ii limiteaza utilitatea sa. Este o buna idee pentru intraneturi sa suporte acces web extern.

Cele mai multe intraneturi exista pentru a servi unui scop al unei organizatii. Aceste organizatii tind sa lucreze intr-un mediu de lucru foarte specializat. Dintre milioanele de url-uri disponibile pe web, este foarte probabil ca un “cautator” foarte talentat poate gasi cateva sute sau cateva zeci de surse externe relevante pentru a servi nevoile de baza ale comunitatii.

Ca realizator al unui Intranet, trebuie sa iei in calcul includerea unei sectiuni “Web reference” care sa contina un set de link-uri externe care au fost preselectate datorita importantei lor de catre organizatie. In functie de cat de multe link-uri au fost incluse in aceasta sectiune, poti sa le organizezi in functie de subiect, de un anumit “rating” pe care il acorzi lor, sau pur si simplu pot fi ordonate alfabetic. In acest fel creezi o biblioteca de referinte, verificand astfel sursele cele mai probabile pe care le vor folosi oamenii pentru gasirea raspunsurilor la intrebarile lor.

Daca aceste link-uri au fost alese bine, utilizatorii de intranet vor reveni asupra acestor pagini in mod repetat sau le vor pune bookmark pe paginile cele mai folositoare lor. In orice caz, utilizatorul este multumit de ceea ce are iar designul intranetului straluceste.

In ultimii ani, page templates au suferit cateva destul de interesante teste de utilitate. Aceste teste presupun de regula un mediu self-contained al paginii referitor la informatie: tot continutul paginii revine in raspunderea echipei de design, si de asemenea continutul va aparea sub forma unor pagini HTML. Dar in intranet aceste presupuneri rareori se implinesc. Pe langa faptul ca utilizatorii de intranet realizeaza un “du-te vino” intre site-urile interne si cele externe, ei de asemenea lucreaza cu view –ere de documente ce au o anumita istorie si alte aplicatii web care nu le permit integrarea dintr-o singura data in browser –ul web.

Templates si frames folosesc prime screen real estate, de regula partea de sus si sau cea din stanga a browser –ului web. Barele de navigatie prin pagina web, care sunt pline de grafica pot constitui partea frumoasa a unei brosuri de prezentare, dar trebuie totusi luata in calcul utilzarea lor reala intr-un mediu intranet de lucru bazat pe concentrare si pe informatie.

Unele dintre cele mai valoroase continuturi de intranet: ultimele stiri si informatii de pe piata bursiera, in particular, provin de la servicii externe “de sindicat”. Pentru a evita crearea de ingradiri artificiale ale utilizatorului de intranet, creatorul intranetului trebuie sa aiba grija in integrarea acestor servicii o data cu restul intranetului. Pe langa faptul ca trebuie sa stipuleze foarte clar restrictionarile de copyright si alte asemenea reglementari, designerul de intranet trebuie sa gaseasca metode pentru a integra un continut care ofera valoare serviciului respectiv. Elementele tipice de design includ pagini de help online, tutoriale, chiar si metode de ajutor mai putin sofisticate precum tooltips, si alte texte de ghidare a utilixatorului. De exemplu, poti spune utilizatorilor de cate ori se updateaza informatiile referitoare la preturile actiunilor, si cata intarziere fata de situatia reala presupune acest lucru.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Internet


Access
Adobe photoshop
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Corel draw
Excel
Foxpro
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Outlook
Pascal
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word