Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Html


Index » educatie » » informatica » Html
» BROWSERE WEB


BROWSERE WEB


UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

FACULTATEA DE STIINTE

STUDII DE MASTERAT

SPECIALIZAREA M.E.C.I.



BROWSERE WEB

Browsere Web

"Un browser este, intr-un fel, echivalentul covorului fermecat din poveste: suportul care ne permite de fapt sa ne plimbam comod prin lume, ducindu-ne cu viteza gindului din loc in loc, sau lasindu-ne sa zabovim dupa dorinta acolo unde suntem tentati sa o facem. "

Iosif Fettich

Simpla bucatica de soft, un browser de WWW este cel care determina in final senzatia de confort sau disconfort, de entuziasm sau de dezamagire pe care o lasa orice trecere prin WWW. Caci, acum, o partida de "web surfing" - greu de gasit un termen mai potrivit pentru a descrie raportarea la oceanul de informatii pe care il descoperim - implica o componenta afectiva imposibil de ignorat. A-ti alege traseele nu e un act neutru, de luare la cunostinta, ci o participare: voi retine cu placere si voi reveni, probabil, in locurile in care m-am simtit bine, si nu voi mai trece a doua oara pe acolo unde am dat de ceva care mi-a displacut .

S-au dus vremurile in care numai initiatii sa poata accede la asa ceva, date fiind dificultatile tehnice sau de operare; dusa e si vremea interfetelor seci si insipide, care sa lase o aceeasi prima impresie de ansamblu de litere si atit. Sunet si lumina, culori si desene, ritm si viteza - cine le-a gustat odata, nu mai vrea sa renunte.

Sigur ca existenta WWW, a retelelor de calculatoare, a metodelor si tehnicilor din ce in ce mai sofisticate de acces la informatii reprezinta infrastructura determinanta - dar sa nu uitam rolul incredibil de important in acest mozaic pe care il are farima care decide in final cum ne apare in fata ochilor si cum "simtim" aceasta infrastructura informationala. Daca e sa o percepem ca o binefacere si nu ca o amenintare, browserul - unealta soft cu care ne miscam in WWW - este singurul element determinant, cel pe care il vedem mereu si mereu. Prin el vedem, cu el ne miscam; daca el ne "ghiceste gindurile", vom fi incintati sa ne folosim de el, daca e scortos si neprietenos (sau de-a dreptul tembel, uneori . ) vom prefera sa-l evitam - si odata cu el, tot ce inseamna lumea din spatele lui .

Un browser (numit si 'browser Internet' sau 'browser web') este o aplicatie software ce permite utilizatorul sa comunice si sa afiseze text, grafica, video, muzica si alte informatii localizate pe o pagina din World Wide Web. Unele dintre cele mai cunoscute browsere web sunt Microsoft Internet Explorer, Mozilla Firefox, Apple Safari, Google Chrome, Mozilla Camino, Opera Software - Opera, Nintendo DS browser si Flock.

Browserele web functioneaza pe baza anumitor protocoale, care il leaga pe utilizator de paginile web stocate (definite) pe servere web specializate. Cele mai des folosite protocoale web sunt HTTP, HTTPS si FTP.

Un browser este alcatuit dintr-un set de programe care permite afisarea si manevrarea informatiilor bazate pe text, imagini si sunet precum si rularea unor programe pe care siturile web si documentele le pot include (applet-uri, scripturi). Fiecare browser are o caseta de text unde utilizatorul poate introduce adresa documentului sau a sitului dorit, adresa care este unica pe lume (univoca), numita (Uniform Resource Locator sau URL). In cazul in care utilizatorul nu cunoaste adresa exacta , el poate introduce drept 'cheie de cautare' o portiune mica de text specific pe care documentul ar trebui sa il contina. Browserul transmite acest text unor aplicatii speciale din Web numite motoare de cautare. Acestea cauta in multitudinea de documente sau situri respectivul text, oferind apoi ca rezultat o lista de adrese care contin textul cautat. Utilizatorului nu ii mai ramane decat sa aleaga - eventual prin mai multe incercari - locatia dorita. In realitate aceasta lista de adrese poate fi uneori extrem de lunga, de ordinul sutelor de mii de linii sau chiar si mai lunga, caz in care este nevoie de o strategie de cautare mai exacta.

In general, documentele si paginile web pe care le afiseaza browserele sunt, la dorinta autorilor lor, interconectate prin technologia Hipertext, care permite saltul simplu de la un document sau sit la altul, printr-o simpla apasare pe mouse.

Exista mai multe astfel de programe de navigare Web, dar cele mai cunoscute sunt:

o       Microsoft Internet Explorer 8.0

o       Mozilla Firefox 3.0.10

o       Opera 9.64

o       Netscape Navigator - obsolet 9.0.0.6

o       Apple Safari 3.2.3

o       Google Chrome 2.0.181.1

o       Maxthon Browser 2.5.1.4751

o       Flock 2.5

o       K-Meleon 1.5.3

o       SeaMonkey 1.1.16

o       Avant Browser 11.7 Build 31

o       Orca Browser 1.1 Build 4

o       Mozilla 1.7.13

Paginile web se vizualizeaza in browsere, care sunt niste programe de vizitare. Cele mai populare browsere sunt:

1) Netscape Navigator, care a cunoscut mai multe versiuni, cele mai reusite fiind 4.75 si 4.76 care aveau, totusi, defectul ca nu suportau diacriticele. Acestora le-a urmat versiunea 6.0 care suporta diacriticele.

2) Microsoft Internet Explorer, care a ajuns la versiunea 6.2.

In 2001, a aparut browserul Opera, deocamdata putin folosit. Unii folosesc Lynx care, fiind un browser negrafic, nu recunoaste imaginile, ceea ce duce la o incarcare mult mai rapida a textului. Informatii suplimentare despre browsere gasiti la adresa https://www.browserwatch.com/

Orice browser prezinta, in partea de sus, o fereastra ingusta in care se tasteaza adresa paginii web cautate.

Clasamentul celor mai folosite browsere (martie 2009)

o       Internet Explorer 66.82%

o       Mozilla Firefox 22.05%

o       Apple Safari 8.23%

o       Google Chrome 1.23%

o       Opera 0.70%

o       Netscape Navigator 0.69%

o       Mozilla sau SeaMonkey 0.10%

Internetul este o retea internationala de computere care este interconectata cu alte retele de computere.

La inceputul anilor 90, Internetul s-a extins foarte rapid, pe masura ce tot mai multi oameni de afaceri, si nu numai ei, au inceput sa descopere avantajele transmiterii postei, stirilor, informatiilor, precum si a unor date din domeniul informaticii si a computerelor, oriunde in lume, aproape instantaneu.

Tehnologia pe care se bazeaza Internetul a luat nastere in anul 1969, sub forma unui proiect de cercetare numit ARPAnet , initiat de Departamentul American al Apararii. Scopul acestui proiect era acela de a incerca sa construiasca o retea de computere capabila sa reziste unui atac nuclear; daca o bomba ar fi cazut pe o parte a retelei, restul acesteia ar fi trebuit sa ramana functionala. Aceasta "filosofie" a ramas si astazi valabila pentru proiectarea Internetului. Datele sunt transmise in "pachete", folosind tehnici de comunicatie standard numite "Protocoale Internet" (TCP/IP). Atata timp cat "pachetele" sunt corect adresate, ele pot fi transmise de la oricare computer de pe Internet, pe orice ruta. Daca o parte a retelei "cade", fluxul de date ocoleste pur si simplu defectiunea aparuta. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust si este si motivul pentru care ce crede ca este imposibila impunerea pe Internet a unei cenzuri dorita de unii politicieni.

SPRIJIN PENTRU CERCETARE

Una dintre cele mai importante parti ale Internetului a fost construita la mijlocul anului 1980, cu sprijinul Fundatiei Nationale de Stiinta a Statelor Unite (FNS), pentru a permite tuturor cercetatorilor universitari din tara sa beneficieze de resursele costisitoare a celor cinci centre de calcul regionale, pe care FNS le construia simultan. La vremea aceea, folosirea Internetului era limitata exclusiv la institutiile academice si guvernamentale. Totusi, la inceputul anului 1990, conectarile au devenit accesibile nu numai companiilor mici, ci si la nivelul de individ, iar aceasta realitate, cumulata cu intentia guvernului Statelor Unite de a construi la nivel national o infrastructura informationala, a declansat o explozie a numarului persoanelor si calculatoarelor conectate. In 1995, statisticile confirmau conectarea in retea a peste 35 de milioane de oameni. Din 135 de tari. Internetul este cea mai mare retea de calculatoare din lume, dar nu este singura. Mai sunt multe alte feluri de sisteme "online", care se pot accesa prin linii telefonice, folosind un modem (modulator/demulator); aceasta transforma datele pe care computerul le poate citi, in zgomote ce pot fi transmise si decodate la celalalt capat. Sistemele "online" ofera, in general, aceleasi servicii ca si Internetul. Acestea include posta electronica, biblioteci de fisiere si de alte informatii, conferinte electronice si acces la baze de date cuprinzand informatii despre alte companii sau articole ale unor publicatii periodice.

Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca "bullettin board system" (BBS), sunt gratuite; altele, cum ar fi vechiul system "online" de informatii comerciale CompuServe, trebuie platite de catre utilizator, plata facandu-se in functie de timpul efectiv petrecut "online" li in functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fost construit din banii publici si primii lui utilizatori au fost universitatile si cercetatorii, informatiile de pe Internet erau gratuite. Situatia insa incepe sa se schimbe, pe masura ce finantarea provine tot mai mult din sectorul privat si sunt dezvoltate sisteme de securitate tot mai performante.

Pe langa e-mail, Usnet si Web, cele mai uzuale servicii de Internet sunt Telnet si FTP. Fiecare din aceste servicii are o functie diferita si necesita cate un software diferit, numit software "client", instalat pe server, dar care poate fi rulat pe calculatorul utilizatorului. Cu cat sistemele comerciale sunt mai mari cu atat este mai usor pentru utilizator, pentru ca acestora le este furnizat un set complet de software sau de facilitati. Telnet de exemplu. Permite utilizatorului conectarea la calculatoare indepartate, ca si cum s-ar afla in fata unui terminal direct conectat la acel computer. FTP. Adica File Transfer Protocol (protocol de transfer ale fisierelor), permite utilizatorului trimiterea sau recuperarea fisierelor spre sau de la computere indepartate.

APLICATII INTERNET

In general, ceea ce este pe larg numit "Internet", reprezinta, de fapt, doar o parte a Internetului, ce de exemplu World-Wide Web, Usenet sau posta electronica. Toate acestea sunt, in esenta, aplicatii sau servicii rulate pe Internet, asa cum un procesor de text este o aplicatie. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt disponibile si in alte sisteme de calculatoare, altele decat Internetul, asa cum un procesor de text pentru PC poate aparea in versiune pentru Appel Mac. Exista multe sisteme de e-mail. Majoritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat tinute inchise, din motive de securitate sau de intimitate, asa cum unele companii folosesc propriile retele private de telefoane.

USENETUL

Usenet este o modalitate de a face schimb de stiri cu alte persoane sin intreaga lume. Spre deosebire de e-mail, care este secret, Usenet este un serviciu public. Cea mai buna asemanare ar fi aceea cu un panou de mica publicitate, ca acelea intalnite in supermagazine, pe care oamenii lasa mici anunturi cand vor sa-si gaseasca un coleg de camera sau cand vor sa doneze un pui de pisica. Diferenta este aceea ca anunturile de pe panou pot fi din orice domeniu si ca cei interesati isi pun raspunsurile acolo unde le poate vedea toata lumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod de comunicare cunoscut sub numele de conferinta electronica.

Usenet este impartit in peste 10 mii de tematici, cunoscute ca "newsgroups". Aceste au denumiri specifice, astfel incat ele sa poata fi usor sortate de catre un computer. De exemplu in numele "alt.fan.letterman" prima parte - "alt" - se numeste "ierarhie". Exista 8 domenii principale care include: alt, boi, biz, comp, rec, sci, dar exista si altele adaugate in functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urma pot include newsgroup-uri specifice. Marii Britanii (UK) sub forma "uk.politics" sau newsgroup-uri definite in functie de servicii cum ar fi Demon Internet, sub forma "demon.anounce".

Celelalte parti ale numelui unui newsgroup nu sunt determinate de reguli stricte. Numele "alt.fan.letterman" de exemplu este pentru discutiile despre showul de noapte al comicului american de televiziune David Letterman. Exista multe newsgroup-uri "alt.fan" asa ca Letterman sa incadreaza intre @@ ;I alt.fan.jai-leno.

BROWSER SOFTWARE

LA INCEPUT, Web-ul era numit text. In loc sa folosesti un mouse, pasai pe o sageata, acest sistem mai poate fi intalnit la unele servicii online care folosesc interfete sau conexiuni cu Internetul bazate pe text ("gateways").

La inceputul anilor '90, o echipa a Universitatii din Ilinois, de la Champagne-Urbana, condusa de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai usor de utilizat. Acest software numit Mosaic, era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseste sistemul de operare DOS: transforma textul in imagini si foloseste grafica pentru a face sistemul mai usor de utilizat. La inceputul anilor'90 , Mosaic avea sa devina un produs comercial si au fost create si cateva produse concurente cum ar fi: Cello, WinWeb si Netscape.

Avand la dispozitie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil in bine felul cum erau folosite retelele de computere. Nu este necesara o pregatire tehnica pentru utilizarea Web-ului. Aceasta poate suporta orice fel de date, de la text si grafica pana la clipuri video si audio, chiar si emisiuni radio si televiziune. Calitatea acestora din urma este mai slaba decat cea obtinuta mai ieftin si mai usor prin mediile conventionale de difuzare, dar marele castig datorat Internet-ului este acela ca ascultatori din Europa si Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post studentesc de radio din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea sa emita la asemenea distante, prin mijloace conventionale. Totodata , Web-ul da posibilitatea chiar si unei firme mici sa-si faca reclama in intreaga lume prin intermediul retelei.

Programe de navigare prin Internet

In aceasta lucrare se vor introduce facilitatile oferite de programele uzuale de navigare pe Internet, cu protocolul HTTP (hyper text transfer protocol). Acest protocol este utilizat in WWW (World Wide Web) pentru a face legatura intre calculatoare in vederea transmisiei informatiei programate in limbaj HTML (Hyper Text Markup Language). Acest limbaj realizeaza o codare a informatiei grafice printr-o descriere sub forma de text, utilizand anumite instructiuni.

Programele care pot reface forma grafica a informatiei respective se numesc programe de navigare pe Internet sau Browser-e (engleza: to browse - a rasfoi, a scotoci prin biblioteci). La momentul actual cele mai raspandite programe pentru platformele Windows (95/98, NT, 2000) sunt Internet Explorer produs de firma Microsoft si Netscape Navigator. Raspandirea acestor programe se datoreaza in primul rand faptului ca acopera aproape toate necesitatile legate de navigarea pe Internet, dar de asemenea si faptului ca sunt oferite gratuit de catre producatori. Internet Explorer este instalat in acelasi timp cu sistemul de operare, putand fi chiar integrat in acesta, iar Netscape Navigator se gaseste pe Internet si pe multe din CD-urile incluse in revistele de informatica. Aceste lucruri fac sa devina putin probabila dezvoltarea unor noi programe de navigare.

In ceea ce urmeaza ne vom referi la aceste doua programe, si anume la ultimele variante aparute: Internet Explorer 5.0 si Netscape Navigator 4.7. Chiar daca in laborator se vor folosi variante anterioare (3) din motive de resurse necesare pentru o rulare comoda, configurarea si utilizarea sunt in mare parte aceleasi, modificarile tinand mai mult de posibilitatea programelor mai noi de recunoastere a unor informatii in formate mai diverse, cu accentul pus pe redarea informatiilor multimedia (filme, sunete, etc.) si a imbunatatirii interactiunii cu utilizatorul (scripturi Java).

Indiferent de programul de navigare folosit, principiul utilizarii Internet-ului va fi acelasi. Pentru aflarea informatiilor necesare se pleaca de la o anumita locatie (pagina) urmand ca apoi, trecand de la pagina la pagina (rasfoire!) se ajunge la alte locatii in cautarea datelor necesare. Ca indicator al faptului ca o portiune de document contine o trimitere (link) la o alta pagina, cursorul de pe ecran ia forma unei maini . Trimiterile se pot face de la imagini sau text, caz in care se afiseaza un text sugestiv despre pagina la care se face trimiterea, cu o culoare diferita (de obicei albastru) si subliniat. O trimitere care a fost deja accesata va fi reprezentata cu o alta culoare (violet).

Informatiile in limbaj HTML sunt oferite de servere, identificate pe Internet printr-un numar numit IP (Internet Protocol). Acesta are forma unei succesiuni de patru numere intregi cuprinse intre 0 si 255, de exemplu: 193.226.26.110. Acest numar identifica in mod unic un calculator oriunde in reteaua Internet. Deoarece aceasta codificare este potrivita pentru calculatoare dar mai putin pentru utilizatorii umani s-a introdus o posibilitate de redenumire a serverului, de obicei denumirea fiind sugestiva pentru calculatorul respectiv: www.tuiasi.ro, www.ti.com, www.microsoft.com, etc. Pentru utilizarea cu succes a acestor denumiri este necesara configurarea corecta a retelei in Windows, in protocolul TCP/IP esentiala fiind identificarea unui DNS (Domain Name Server). Acesta este un calculator care gaseste codul numeric corespunzator unei denumiri indicate de utilizator, prin memorarea locala a anumitor coduri sau prin conlucrarea cu alte DNS-uri conectate la Internet.

Codificarea literara a numelor serverelor respecta in general anumite reguli:

a) prefixul, prezent de obicei, va specifica tipul serverului respectiv: www - server de Internet (protocol HTTP, fisiere in limbaj HTML), ftp - server de fisiere (Protocol FTP - File Transfer Protocol, fisiere binare oarecare).

b) partea principala a numelui serverului este in general sugestiva pentru informatiile care pot fi gasite pe acel server. De obicei se indica numele firmei sau organizatiei care sustine serverul respectiv, sau o prescurtare a acesteia.

c) sufixul numelui fisierului indica de obicei tara in care se gaseste serverul respectiv: (".ro" - Romania, ".fr" - Franta, ".de" - Germania, ".uk" - Marea Britanie, ".ch" - Elvetia, ".ru"- Rusia, ".tw" - Taiwan etc). Deoarece Internet-ul a aparut mai intai (anii 1970) in Statele Unite, si nu se punea problema existentei unei retele internationale, codificarile serverelor din aceasta tara sugereaza tipul organizatiei care sustine serverul respectiv: ".com" - comercial, ".edu" - institutie de invatamant, ".gov" guvernamental, ".org" alte organizatii.

Toate aceste reguli sunt optionale dar cunoasterea lor poate fi de ajutor cand se doreste aflarea unor informatii de la o anume firma sau organizatie. Astfel daca se doresc informatii despre microprocesoarele produse de firma Intel, se poate incerca o denumire de tipul www.intel.com. Informatii de la NASA se pot cauta la www.nasa.org , etc.

Informatiile de pe Internet vor putea fi accesate daca se cunoaste locatia la care se gasesc datele dorite (din cataloage, reviste etc.), sau avansand din pagina in pagina, pana se ajunge la locatia dorita.

In continuare se vor prezenta programele uzuale de navigare pe Internet.

Observatie: Se reaminteste faptul ca este absolut necesara cunoasterea limbii engleze pentru o utilizarea a Internet-ului cu performante maxime.

Instructiuni de utilizare a programelor de navigare uzuale

Programele de navigare pe Internet prezentate in continuare sunt Microsoft Internet Explore 5 si Netscape Navigator 4.7, acestea fiind ultimele versiuni realizate de producatori. In curand se asteapta aparitia lui Netscape Navigator 5 (Mozilla).

Interfata acestor programe este similara in general. Se pot accesa comenzile si setarile prin intermediul meniului. Cele mai uzuale comenzi pot fi date si prin intermediul barei de butoane. Unele informatii sunt afisate in partea de jos a ferestrei, in bara de stare.

Titlul ferestrei cuprinde numele programului si titlul paginii curente, iar adresa paginii curente este afisata in bara de adrese intr-o caseta de editare. Aceasta caseta este de tipul "drop-down box", prin apasarea sagetii prezente langa caseta putand fi accesata o lista cu cele mai recente locatii introduse.

Caracteristici MOZILLA FIREFOX :

Mozilla Firefox (abreviat oficial ca Fx, neoficial ca FF) este un browser de web dezvoltat de Fundatia Mozilla. Firefox este al doilea browser ca numar de utilizatori, dupa Internet Explorer, fiind folosit de aproximativ 17% din utilizatorii internetului.

Firefox are multe facilitati cum ar fi navigarea cu file, un sistem impotriva phishingului si al spyware-ului, plus o facilitate de gestionare a descarcarilor.

Este foarte configurabil - se pot adauga multe extensii facute de dezvoltatori independenti; gama de extensii este foarte larga, fiind disponibile aproape 2000 de extensii de cele mai diverse facturi. Printre cele mai populare extensii se numara NoScript (opreste rularea script-urilor daunatoare), FoxyTunes (controleaza media-playerele), StumbleUpon (descoperire de site-uri) si DownThemAll! (facilitati pentru descarcarea de fisiere).

Proiectul, inceput in 2002, isi propunea sa dezvolte un browser open source rapid, usor de utilizat si foarte extensibil (separat de mai voluminoasa suita Mozilla). Firefox a devenit pachetul asupra caruia se concentreaza momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, acesta fiind astazi browserul oficial al Fundatiei Mozilla si parte a suitei de aplicatii Mozilla (alaturi de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabila (1.0.0) a fost lansata in noiembrie 2004. Versiunea in romana a Firefox 2 a fost finalizata, iar versiunea 3 este disponibila din iunie 2008. Cu peste 500.000.000 de descarcari, Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare aplicatii open source.

Initial, Dave Hyatt si Blake Ross au inceput lucrul la proiectul Firefox ca o ramura experimentala a proiectului Mozilla. Ei credeau ca necesitatile comerciale ale sponsorizarii de la Netscape si facilitatile care erau "dictate" de dezvoltator compromiteau utilitatea browserului de web Mozilla. Ca raspuns al cresterii in dimensiune a Mozilla Suite, ei au creat un browser menit sa inlocuiasca partea respectiva din suita (Mozilla Thunderbird fiind clientul complementar de e-mail). Pe 3 aprilie 2003, Organizatia Mozilla a anuntat ca planifica sa se axeze mai mult pe Firefox si pe Thunderbird decat pe Mozilla Application Suite.

Proiectul Firefox a suferit numeroase schimbari de nume. Numit initial Phoenix, a fost redenumit din cauza marcii inregistrate detinute de Phoenix Technologies. Numele nou, Firebird a provocat un raspuns puternic din partea proiectului Firebird. Fundatia Mozilla a raspuns ca browserul ar putea purta numele Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date Firebird. Presiunea continua din partea comunitatii a determinat o noua schimbare a numelui - pe 9 februarie 2004, Mozilla Firebird a devenit Mozilla Firefox[14], facandu-se des referire la el sub numele prescurtat Firefox. Mozilla face referinta la Firefox abreviindu-i numele Fx sau fx, chiar daca este deseori abreviat ca FF sau chiar FX pentru ca unii cred ca se refera la FireFox in loc de Firefox.

Proiectul a trecut prin multe versiuni inainte de versiunea 1.0, lansata pe 9 noiembrie 2004. Pe langa corectarea problemelor de stabilitate si securitate, Fundatia Mozilla a lansat prima actualizare majora a Firefox, versiunea 1.5 pe 25 noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2. Aceasta versiune aduce imbunatatiri la mediul de lucru, la programul de gestionare a extensiilor, la interfata grafica a utilizatorului, si la motoarele de gasire/cautare; o facilitate de recuperare a sesiunilor; corectarea greselilor de redactare; suport antiphishing implementat initial de Google ca o extensie, si mai tarziu introdus in programul in sine.In decembrie 2007, Firefox Live Chat a fost lansat. Aceasta facilitate permite utilizatorilor sa intrebe voluntarii despre cum sa foloseasca eficient browserul; sistemul este pus la dispozitia Fundatiei de Jive Software, cu ore de operare garantate. [19] Orele de operare 'Live Chat' sunt: Luni intre orele 11am si 2pm GMT -7 (intre 20:00 si 23:00 ora Romaniei) si 6pm si 7pm (intre 3:00 si 4:00 ora Romaniei), iar de Marti pana Vineri intre orele 10am si 1pm (intre 19:00 si 22:00 ora Romaniei) si 6pm si 7pm (intre 3:00 si 4:00 ora Romaniei).

Cele mai bune caracteristici noi

o       Gestionarul de parole

Tine minte parolele fara sa afiseze nicio fereastra pop-up.

o       Semn de carte cu un singur clic

Puneti semne de carte, efectuati cautari si organizati paginile de Internet usor si rapid.

o       Performante imbunatatite

Incarcarea paginilor se face mai rapid si cu mai putine resurse de memorie.

o       Bara de adresa inteligenta

Gasiti paginile preferate in secunde - scrieti un termen si veti primi rezultate relevante.

o       Crearea rapida de identitati pentru pagini

Evitati inselatoriile online, tranzactiile nesigure si falsurile cu ajutorul identitatilor paginilor.

o       Marire puternica

Mariti puternic si lizibil orice parte din pagina, in secunde.

o       Infatisare si experienta nativa pentru orice platforma

Navigati cu un Firefox integrat perfect in sistemul de operare.

Biblioteca

Un navigator mai eficient decat va puteti imagina. Istoricul navigarii (toate paginile pe care le-ati vizitat) si toate semnele de carte (toate paginile pe care le-ati salvat) sunt arhivate in Biblioteca, unde le puteti cauta si organiza usor. Puteti salva cautarile frecvente in directoare dinamice si inteligente care se actualizeaza automat cand adaugati semne de carte noi si cand navigati pe Internet.

Etichete

Puneti etichete unei pagini cu termeni relevanti pentru dumneavoastra. De exemplu, puteti pune saitului www.evz.ro eticheta ,,stiri'' si cea de ,,investitii straine'', iar pentru www.jurnalul.ro eticheta ,,stiri''. Atunci cand scrieti ,,stiri'' in bara de adresa, vor fi afisate ambele pagini. O singura pagina poate avea mai multe etichete si puteti adauga oricate etichete pentru o pagina. Daca nu va amintiti adresa exacta, ci eticheta pe care i-ati dat-o unei pagini, o puteti gasi usor.

Bara de adresa inteligenta

O modalitate rapida de a intra pe paginile preferate - chiar si cele a caror adresa v-o amintiti vag. Noua bara de adresa din Firefox 3 invata pe masura ce o utilizati - este asa de avansata incat noi o numim ,,Bara Magnifica''. Ea se adapteaza de-a lungul timpului preferintelor dumneavoastra si afiseaza rezultate mai relevante. Scrieti un termen si functia de auto-completare sugereaza, intr-o lista contextuala, pagini potrivite din istoricul navigarii si dintre cele salvate ca semn de carte. De exemplu, pentru eticheta ,, investitii'', este afisat ,,www.fool.com". Termenii care se potrivesc sunt evidentiati pentru a face selectia mai usoara.

Semne de carte cu un singur clic

Organizati semnele de carte cat de usor va doriti. Cu un clic pe steluta din capatul barei de adresa adaugati un semn de carte. Cu doua clicuri puteti alege unde sa il salvati si sa-i atribuiti etichete. Organizati semnele de carte in dosare usor accesibile impartite pe domenii (de exemplu ,,oferte de locuri de munca" sau ,,magazine online"). Gasiti saiturile salvate intr-o secunda scriind eticheta, pagina sau numele semnului de carte in bara de adresa. Cu cat folositi mai mult etichetele, cu atat Firefox se adapteaza stilului si preferintelor dumneavoastra.

Dosare de semne de carte inteligente

Dosarele dinamice va ofera acces usor la paginile dumneavoastra preferate si pot fi plasate in meniul de semne de carte sau in bara cu semne de carte. Am inclus cateva implicite, printre care si unul care afiseaza paginile pe care le vizitati frecvent (creati-va propriile dosare prin salvarea cautarilor in Biblioteca).

Securitate si Cofidentialitate

Identificare instanta a saiturilor

Doriti sa fisi sigur in privinta legitimitatii unei pagini atunci cand cumparati online? Apasati pe favicon-ul unei pagini pentru a vedea identitatea saitului. Cu inca un clic aflati mai multe: de cate ori l-ati vizitat? Sunt parole salvate pentru pagina respectiva? Verificati saiturile suspecte, evitati inselatoriile pe Internet si asigurati-va ca pagina pe care o vizitati este ceea ce sustine ca este.

Protectie impotriva programelor daunatoare

Firefox 3 va protejeaza de virusi, viermi, troieni si programe spion. Daca accesati din greseala o pagina infectata, un mesaj de marimea intregii ferestre va va avertiza. O lista actualizata periodic a paginilor infectate ne spune cand sa va oprim din navigare, iar dumneavoastra nu trebuie sa actualizati nimic.

Anti-Phishing

Faceti cumparaturi si afaceri in siguranta pe Internet. Firefox este actualizat cu lista paginilor inselatoare de 48 de ori pe zi. Atunci cand ajungeti pe un sait fals, care pretinde a fi unul in care aveti incredere (cum ar fi o banca), un mesaj foarte mare va va opri.

Supravegherea copiilor

Aplicati setarile de supraveghere a comportamentului online al copiilor din Windows Vista cu Firefox 3 - opriti descarcarile nedorite si altele. Designul intuitiv este clar si usor de folosit.

Software anti-virus

Firefox 3 se integreaza elegant cu software-ul dumneavoastra anti-virus. Atunci cand descarcati un fisier, programul anti-virus instalat pe calculator il verifica automat impotriva virusilor si a altor programe daunatoare, care v-ar putea ataca calculatorul. (disponibil numai pentru Windows)

Suplimente

Firefox cauta o conexiune sigura inainte de a instala sau actualiza suplimentele, software-ul strain si Personas.

Gestionarul de parole

Am integrat aceasta functie la experienta dumneavoastra pe Internet. Puteti alege memorarea parolelor fara ferestre pop-up deranjante. Optiunea de retinere a parolelor este integrata in partea de sus a paginii.

Stergerea datelor private

Stergeti datele private automat - cu un singur clic sau o scurtatura de taste. Datele despre dumneavoastra vor fi eliminate complet din calculatorul dumneavoastra sau din cel de la biblioteca locala. Este asa de simplu.

Setari personalizate de securitate

Controlati cat de strict controleaza Firefox saiturile si stabiliti exceptiile de la verificare. Personalizati setarile pentru parole, cookie-uri, incarcarea imaginilor si instalarea suplimentelor pentru a profita la maxim de facilitatile Internetului.

Actualizare automata

Strategia de tip sursa libera ne permite sa gasim si sa reparam problemele de securitate in timp record, transformand Firefox in cea mai sigura modalitate de navigare. Instalati actualizarile atunci cand sunteti anuntat automat sau asteptati pana cand sunteti gata.

Blocarea ferestrelor pop-up

Eliminati ferestrele pop-up din experienta de navigare pentru totdeauna. Sau setati nivelul mediu de blocare a ferestrelor pop-up sau creati o lista a paginilor unde este permisa afisarea lor.

Cercetatorii Microsoft dezvolta un nou browser de internet, care ar putea oferi un grad de securitate mult mai mare decat cele existente acum pe piata, precum Chrome de la Google, Firefox de la Mozilla sau chiar Internet Explorer al Microsoft





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate