Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Informatica


Index » educatie » Informatica
Atestat informatica - Plante si animale pe cale de disparitie


Atestat informatica - Plante si animale pe cale de disparitie




COLEGIUL NATIONAL "ECATERINA TEODOROIU"

TARGU JIU , GORJ

-2009-




       Plante si animale pe cale de disparitie

Ce este HTML?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile 'extensii' HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile 'oficiale'. Specificatia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai este un standard oficial.

Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. sStructurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot patra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

Descriere pagina principala

Numele paginii principale este 'index.html' - in acest fel serverul o prezinta in mod automat atunci cand cineva acceseaza site-ul, fara a fi nevoie sa scrie si numele paginii.

Fisierul .html incepe cu tag-ul <html> si se termina cu tag-ul </html>, marcand continutul care urmeaza a fi citit si interpretat de browser-ul vizitatorilor (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Opera, samd)

Titlul paginii este incadrat in tag-ul <title></title>, care la randul lui este incadrat in tag-ul <head></head>

Corpul paginii, <body></body>, are culoarea alba, definita prin bgcolor='#FFFFFF', pentru a respecta standardele.

In lipsa definirii culorii, pagina este oricum afisata cu fundal alb

Toate imaginile sunt stocate in folderul 'images', pentru o mai buna organizare.

Specificarea mediului de programare utilizat

Limbajul de programare folosit a fost HTML , Macromedia Dreamweaver.

.

Cerinte minime de rulare

Orice program de operare ce poate rulara un browser web capabil sa afiseze pagini HTML.

Prezentarea proiectului

Codul sursa

<!DOCTYPE HTML PUBLIC '-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN'>

<html>

<head>

<meta http-equiv='content-type' content='text/html; charset=ISO-8859-1'>

<meta name='generator' content=''>

<style type='text/css'>

/*----------Text Styles----------*/

.ws6

.ws7

.ws8

.ws9

.ws10

.ws11

.ws12

.ws14

.ws16

.ws18

.ws20

.ws22

.ws24

.ws26

.ws28

.ws36

.ws48

.ws72

.wpmd

/*----------Para Styles----------*/

DIV,UL,OL /* Left */





</style>

<style type='text/css'>

a.style1:link

a.style1:visited

a.style1:active

a.style1:hover

</style>

<style type='text/css'>

div#container

body

</style>

</head>

<body background='images/backg_img.jpg'>

<div id='container'>

<div id='shape1' style=' overflow:hidden; left:10px; top:340px; width:988px; height:284px; z-index:0'><img border=0 alt='shape' src='images/shape21189343.gif'></div>

<div id='image2' style=' overflow:hidden; left:80px; top:0px; width:733px; height:334px; z-index:1'><img src='images/banner_specii.jpg' alt='' border=0 width=733 height=334></div>

<div id='text1' style=' overflow:hidden; left:16px; top:370px; width:974px; height:243px; z-index:2'><div class='wpmd'>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. </B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B>Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante si animale.</B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B><BR></B></font></div>

<div><font color='#FFFFFF' face='Georgia'><B><BR></B></font></div>

</div></div>

<div id='text2' style=' overflow:hidden; left:462px; top:258px; width:416px; height:24px; z-index:3'><div class='wpmd'>

<div><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'><B>Plante si animale pe cale de disparitie</B></font></div>

<div><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'><B><BR></B></font></div>

<div><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'><B><BR></B></font></div>

</div></div>

<div id='hr1' style=' overflow:hidden; left:9px; top:325px; width:989px; height:17px; z-index:4'>

<hr size=2 width=989 color='#FF6600'>

</div>

<div id='text3' style=' overflow:hidden; left:487px; top:284px; width:351px; height:26px; z-index:5'><div class='wpmd'>

<div><font class='ws11' face='Arial Black'><a href='cauze.html' title='' class='style1'>Cauze </a></font><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'>|&nbsp;&nbsp; </font><font class='ws11' face='Arial Black'><a href='plante.html' title='' class='style1'>Plante</a></font><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'>&nbsp; |&nbsp; </font><font class='ws11' face='Arial Black'><a href='animale.html' title='' class='style1'> Animale</a></font><font class='ws11' color='#000000' face='Arial Black'>&nbsp; | </font><font class='ws11' face='Arial Black'><a href='romania.html' title='' class='style1'> Romania</a></font></div>

</div></div>

<div id='text4' style=' overflow:hidden; left:17px; top:343px; width:88px; height:20px; z-index:6'><div class='wpmd'>

<div><font class='ws11' color='#FF6600'><B>Introducere</B></font></div>

</div></div>

<div id='text5' style=' overflow:hidden; left:68px; top:305px; width:150px; height:20px; z-index:7'><div class='wpmd'>

<div><font class='ws11' color='#FF9900'><B>- Atestat informatica -</B></font></div>

</div></div>

</div></body>

</html>

Plante si animale pe cale de disparitie

 

I. Introducere:

Peste 19.000 de specii de plante si 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica.

Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii.




De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale.

Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale.

Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.

Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor.

Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante si animale.

II. Cauze:

       Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei unor specii de plante si animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile climatice schimbatoare. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta o populatie mare.

       In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana si alte produse a crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in pragul disparitiei dupa ce au fost pur si simplu macelarite pentru ulei si carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara larga pentru cornul sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. De asemenea, familii intregi de cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale.

       Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. In 1959, colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in lacul Victoria in Africa de Est. Acest peste de prada a redus drastic populatiile native de pesti si a cauzat disparitia a nu mai putin de 200 de specii endemice, care se hraneau cu alge. Astfel, vegetatia acvatica din lacul Victoria a crescut extrem de mult si echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pana in ziua de astazi.

       O alta cauza majora care a dus si duce la diminuarea drastica a faunei si florei este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au raspandit tot mai mult in circuitul hranei in cadrul ecosistemelor. Poluarea apei si temperaturile ridicate ale apei au facut sa dispara numeroase specii de pesti endemici. Ploile acide au distrus, pana la sfarsitul sec.XX, 118 milioane m3 de material lemnos in Europa. De asemenea, deversarile chimice au afectat pentru mult timp si fundul oceanic.

III. Exemple:

Lista de specii de plante si animale recunoscute ca fiind pe cale de disparitie este mult prea lunga pentru a fi amintita fiecare specie in parte. Exemple mai concludente sunt:

       Porumbelul pasager detinea candva suprematia absoluta ca numar de exemplare intre pasari si mamifere. In anul 1813, s-au numarat peste 1 miliard de porumbei in statul american Kentucky; peste un secol, in acelasi stat, a incetat din viata ultimul exemplar din aceasta specie.

       Pasarea "dodo", asemanatoare porumbelului, dar nezburatoare, a fost zarita prima oara in anul 1598, in insula Mauritius din Oceanul Indian; ultimul exemplar a disparut in jurul anului 1681.

       Condorul californian, considerat ca cea mai mare pasare pe cale de disparitie, a intrat in atentia specialistilor care au luat ultimele exemplare din mediul lor natural si le-au trecut in rezervatii speciale, unde se incearca inmultirea lor.

       Vulturul plesuv, cu capul alb si acoperit de pene, in ciuda numelui sau, a fost declarat in anul 1782 ca pasare simbol a S.U.A. Existenta sa a fost pusa in mare dificultate din cauza poluarii excesive, dar in urma masurilor energice luate de specialisti, numarul lui s-a redresat simtitor.

Multi papagali sunt grav amenintati de distrugerea nemiloasa a padurilor din habitatele lor tropicale si subtropicale, si de cererea mare de pasari de colivie. Printre speciile amenintate este ara lui Spix, din nord-estul Braziliei, din care se crede ca doar un singur mascul mai traieste in salbaticie. Kakapo din Noua Zeelanda este alt papagal amenintat, impins aproape la disparitie de pradatori ca hermeline, pisici, sobolani introdusi in habitatul lor de colonistii europeni.

Dintre cele 4600 specii de mamifere cunoscute, se considera ca peste 1000 de specii sunt puternic afectate, multe fiind pe cale de disparitie, printre care:

       Lupul tasmanian, al carui ultim exemplar a murit in captivitate in anul 1936.

       Ursul panda urias din China a devenit simbolul mondial al animalelor pe cale de disparitie si se fac eforturi pentru prezervarea lui.

       Irbisul (leopardul zapezilor), avand habitatul in Himalaya si in zonele invecinate, isi are existenta pusa in pericol din cauza vanarii excesive pentru blana sa valoroasa.

       Yakul tibetan, candva in numar foarte mare, a fost redus simtitor ca numar de exemplare datorita vanarii lui extensive.

       Fiind vanate fara mila pentru pielea lor deosebita, speciile de crocodil american si crocodil de Nil isi vad astazi existenta periclitata.

       Elefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia datorita comerciantilor de fildes care pun mare pret pe acest produs. In 1979 in Afica mai traiau in salbaticie 1,3 milioane de elefanti dar din cauza braconajului acest numar a scazut la 600.000 in 1989. Elefantul indian -ca specie- este intr-o situatie mult mai grea. Din cauza reducerii habitatului, in salbaticie mai traiesc 35000-54000 de exemplare, majoritatea lor in India. Alte 16000 de exemplare sunt tinute ca animale domestice in diferite tari din Asia.

       Rinocerul s-a aflat si el mult timp in tinat vanatorilor, ceea ce a dus la o scadere drastica a numarului de exeplare ale speciilor lui. Rinocerul alb, rinocerul de Sumatera si de Borneo, rinocerul de Java si cel african se gasesc acum numai in cateva sute de exemplare

       Focile sunt de asemenea amenintate datorita vanatorilor, care erau interesati doar de pielea si blana animalelor. Populatia de foci inelate a ajuns de la catev asute de mii la doar 10000 de exemplare in regiunea arctica-canadiana. Foca calugar, care traieste in ape calde, este cea mai rara dintre foci, in unele regiuni ea fiind deja disparuta.

       Primatele se afla si ele pe lunga lista a animalelor amenintate cu disparitia, fapt datorat reducerii suprafetelor ocupate cu paduri tropicale. Specia cea mai periclitata este urangutanul. Numarul gorilelor de munte a scazut si el la doar 350 de indivizi ramasi in salbaticie.

Alte animale pe cale de extinctie sunt vidrele marine si cele uriase, soparla de Komodo, balenele ucigase si cele cu cocoasa, tigrul siberian, unele specii de hiene, jaguarul si unele specii de reptile si amfibieni, cum ar fi broasca testoasa uriasa de Galapagos, broasca aurie, tuatara sau iguana.

Situatia nu sta mai bine nici in tara noastra. Odinioara in numar foarte mare, bourul si acvila au mai ramas doar ca simboluri pe stema Moldovei si a Munteniei. Zimbrul nu mai figureaza decat in legendele legate de Dragos-Voda. Falnicul zagan a ramas doar in toponimia muntelui Zaganu. Dropia, care odinioara impanzea Campia Baraganului, a fost redusa numeric la cateva exemplare existente astazi in Dobrogea. Rasul, capra neagra si cocosul de munte sunt astazi animale ocrotite de lege. In acelasi regim legislativ se afla si multe plante din patria noastra, reduse multe cantitativ, printre care: floarea de colt, garofita Pietrei-Craiului, tisa, bujorul romanesc, sangele voinicului si altele.

IV. Eforturi de prezervare:

Situatia a devenit de-a dreptul dramatica. Specialistii considera ca astazi dispar zilnic de pe suprafata Pamantului numeroase specii de plante si animale, multe dintre acestea chiar inainte de a fi cunoscute de om.

Pentru a se curma aceasta stare intolerabil de fapte, atat pe plan mondial, cat si pe plan national, au fost elaborate o multitudine de acte normative care sa conduca la impiedicarea degradarii mediului, a ecosistemelor si implicit sa salveze de la pieire numeroase specii de plante si animale, printre care:

       In anul 1973, 125 de natiuni au semnat Conventia Internationala privind Protectia Faunei si Florei aflate pe cale de disparitie (CITES);



       Sub egida Natiunilor Unite, au fost constituite numeroase rezervatii naturale;

       Au fost constituite organizatii (Greenpeace) si partide politice (partidele ecologiste) care militeaza impotriva poluarii mediului inconjurator si pentru salvarea faunei si florei, practic a planetei noastre, de la pieire.

       Exista o tot mai mare presiune de a impune o interdictie totala asupra importului de papagali salbatici, si orcine vrea sa cumpere un papagal ar trebui sa se asigure ca a fost crescut in captivitate.

       Din cauza ingrijorarii mondiale privind soarta soarta elefantilor in 1989 s-au introdus restrictii internationale privind comertul cu fildesul. Ca urmare a acestei masuri, numarul elefantilor africani care traiau in salbaticie a fost de 600000 in 1995.

Plante si animale pe cale de disparitie din Romania

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. Ne putem chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care dateaza de acum 30 de milioane de ani si care e de negasit in vreo alta tara din lume. Fauna Romaniei cuprinde 62 de specii amenintate: 15 de mamifere, 13 de pasari, doua de reptile, 10 de pesti si 22 de nevertebrate. Detinem, deci, 62 de specii amenintate in diverse stadii, de la critic la moderat. De la sturioni sau foca sihastru la linx si testoase, la racul european ori vipera de stepa. Exista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes, prin care a fost resuscitata capra neagra sau marmota.

In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat, urmat de alte rezervatii naturale: Padurea Letea, Finetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. In 1965, in Romania existau 130 de rezervatii, intinse pe o suprafata de 75.000 de hectare. In prezent, in Romania sint 134 de rezervatii naturale si monumente ale naturii cu o suprafata de 130.000 de hectare.

Multe dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta alba sau calugar, al carei habitat se afla pe coasta bulgara si romana a Marii Negre. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se credea ca le distruge plasele. Actualmente, estimarile spun ca nu exista mai mult de 400 de exemplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. Un efect nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte din riurile interne, de pilda sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier I si II. Acestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in zona Cazanelor, spatiu predilect al imperecherii. In aceste conditii, afectate pina in pragul extinctiei sint populatiile de pastruga, morun, cega si nisetru.

Monumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se afla in pericol de disparitie (capra neagra, ursul, rasul, floarea de colt, sangele voinicului etc. sau arbori de varste considerabile).

Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii '60, specialistii au mai semnalat citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala.

In Romania, numarul risilor se estimeaza la 2.000 de exemplare, Carpatii fiind zona cea mai dens populata de aceasta specie (si de ursi, si de lupi) din Europa. Risii sint insa greu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint activi noaptea tirziu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vizual, iar noi, nu.

Dintre cele aproape 150 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si dropia", afirma Dan Munteanu, presedintele Societatii Ornitologice Romane. Unele specii ca piciorongul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost declarate monumente ale naturii. O alta specie primejduita in Delta este pelicanul, a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti care doresc sa ii admire cit mai indeaproape zborul.

In Delta Dunarii exista specii inalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca Nimphaea alba si Nuphar luteum, specii rare ca rata sulitar (Anas acuta), rata pitica (Anas crecca), rata lopatar (Anas clupata), rata cu ochiul alb (Aythia niroca). Specia tiganusul (Plegadis falcinellus) inclusa in componenta pasarilor sfinte egiptene, ocupand cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de peste 500 exemplare.

Nu tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia, broastele testoase se sting intr-o criminala nebagare in seama. Au traversat sute de milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in zilele noastre, sub ochii nostri. La Centrul de Crestere in Captivitate a Testoasei lui Hermann (CCCTH) din comuna Eselnita-Mehedinti, se da o batalie disperata, contra cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate, cum se vad in documentarele de la Animal Planet, au costat sute de mii de euro. Doar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de UE pentru ocrotirea speciilor pe cale de disparitie de pe continent.

Parcul Natural Portile de Fier a fost infiintat, prin lege, in 2003 si are citeva caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania (peste 115.000 de hectare); are o diversitate geologica deosebita, e un adevarat muzeu de geologie in aer liber; intilnim acolo peste 4.000 de specii de plante si peste 5.200 de specii faunistice, multe dintre ele protejate la nivel mondial.

Judetul Brasov, prin varietatea reliefului sau, este considerat un spatiu cu un foarte important caracter turistic. Acest relief variat reprezinta arealul in care traiesc numeroase specii de plante (multe endemice sau foarte rare) si de animale. Pentru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s-a luat decizia infiintari rezervatiilor naturale si a parcurilor nationale. Acestea, precum si monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii, care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. Astfel, judetul Brasov, se poate mandri, din punct de vedere floristic, cu nu mai putin de 14 obiective floristice ocrotite. In continuare sunt prezentate aceste baze de ocrotire si plantele protejate in fiecare din ele:

Piatra Craiului

Este parc natural cu statut provizoriu (statut obtinut si cu concursul Clubului pentru Protectia Naturii si Turism din Brasov), avand ca specii rare si, astfel, ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), specie endemica, unicat mondial, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra), tulichina mica (Daphne eneorum), ciubotica cucului (Primula intricata), Asperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, Heracleum palmatum.

Observatie: Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania.

Muntii Bucegi

Cuprind obiective floristice si faunistice reprezentate in abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura.

Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera alba), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea de colt), Nigritella rubra (sangele voinicului), Dryas octopetala (argintica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcii pitice), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba rosioara). Ca arbusti se intalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienuparul), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte).

Tigaile din Ciucas

Rezervatie ce adaposteste, ca specii de prima importanta in ocrotire: Leontopodium alpinum (floarea de colt), Rohodendron kotschyi (smardarul, bujorul de munte), Nigritella rubra (sangele voinicului).

Tampa

Este o rezervatie complexa, avand ca specii rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris caespitose (stanjenelul), Dracocephalum austriacum (mataciunea), Rosa spinossisima (macesul pitic), Spirea crenata (cununita de calcar), Pedicularis campestris.

Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari)

Draba haynaldi (flamanzica).

Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici)

Stipa pulcherrima (colilia), Poa badensis (firuta de piatra), Biscutella laevigata (ochelarita).

Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului

Pulsatilla montana (deditelul), Adonis vernalis (ruscuta de primavara), iris hungarica, Iris caespitosa (stanjenei), Amygdalus nana (migdal pitic), Cerasus fruticosa (visinel).

Mlastina eutrofa de la Harman

Armeria alpina (jimla), Pedicularis sceptrum carolinum (daria), Primula farinosa (ochii broastei), Drosera anglica (roua cerului - planta carnivora).

Padurea si mlastinile de la Prejmer

Fritillaria meleagris (laleaua pestrita), Ribes nigrum (coacaz negru), Trollius eoropaeus (bulbucii de munte), Campanula latifolia (clopotei), Iris sibirica (stanjenelul siberian), Senecio daria (cruciulita), Armeria alpina (jimla).

Mlastina de la Stupini

Primula farinosa (ochii broastei), Saxifraga mutata.

Poiana de narcise de la Dumbrava Vadului

Narcissus stellaris (narcisa), Trollius europaeus (bulbucii de munte), Iris sibirica (stanjenelul siberian).

Padurea Bogatii (rezervatia stiintifica)

Hepatica transsilvanica (crucea voinicului).

Mlastina eutrofa de la Dumbravita Barsei

Redicularis sceptrum carolinum (daria), Menyanthes trifoliata (trifoistea), Trollius europaeus (bulbucii de munte).

Organizatiilor nationale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii, de a intreprinde masuri ce au rolul de a face populatia sa constientizeze importanta protejarii si perpetuarii acestor vietati si plante nepretuite, a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere, de nerecuperat vreodata. Deasemenea, aceste organizatii trebuie sa ia orice masura permisa de lege in scopul salvarii acestor specii, aflate in prag de disparitie, pentru ca prezenta lor sa ne incante ochiul si sufletul, la fel ca pana acum.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Informatica


Access
Adobe photoshop
Autocad
Baze de date
C
Calculatoare
Corel draw
Excel
Foxpro
Html
Internet
Java
Linux
Mathcad
Matlab
Outlook
Pascal
Php
Powerpoint
Retele calculatoare
Sql
Windows
Word


Problema - Algoritm genetic pentru determinarea maximului unei functii pozitive pe un domeniu dat
Model de aplicatie privind urmarirea comenzilor primite de la clienti
Inginerie Software - Definirea si specificarea cerintelor soft
Interfata seriala UART (Universal Asynchronous Receiver and Transmitter)
STRUCTURA SISTEMELOR MULTIMEDIA
Parcarea automata a capetelor
TENDINTE DE EVOLUTIE A INFRACTIUNILOR INFORMATICE
TINERET SI PUTERE SOFT ROMANEASCA
INFORMATICA ECONOMICA
Operatori - Programare procedurala