Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. meteo, vremea probabila

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Meteorologie


Index » educatie » » geografie » Meteorologie
» Metode de prevedere agrometeorologica


Metode de prevedere agrometeorologica



Metode de prevedere agrometeorologica

A.Consideratii teoretice

Prevederea ingheturilor

Ingheturile timpurii de toamna si ingheturile tarzii de primavara, dupa originea lor, se clasifica astfel:

1.     advective;

2.     de radiatie (radiative);

3.     mixte (advective si de radiatie).

In regiunile noastre ingheturile advective se produc foarte rar, iar cele de radiatie au un caracter local. Cele mai periculoase sunt ingheturile mixte care incep cu o invazie a maselor de aer racoroase  (cu temperaturile cuprinse intre 5-150C) din regiunile nordice ale Europei si care se racesc sub 00C. Aceasta racire sub punctul de inghet nu se produce decat in conditiile atmosferice favorabile inghetului: aerul calm si uscat si cerul senin care favorizeaza radiatia nocturna. Ingheturile mixte producandu-se pe suprafete mari, provoaca daune importante.

In continuare vom prezenta 4 metode de prevedere locala care pot fi aplicate cu succes pentru prevederea ingheturilor de radiatie.

Advectiile maselor de aer reci sau racoroase nu pot fi prevazute decat cu metoda sinoptica. Prevederea advectiilor de mase de aer periculoase se difuzeaza prin presa si prin radio.

Deoarece producerea si intensitatea inghetului sunt determinate, in mare masura de conditiile locale si microclimatice, prevederea locala este indicata sa determine pericolul de inghet intr-un spatiu mai redus.

B.Metodica experimetala

1.Metoda Brounov

Este o metoda grafica care da posibilitatea de inghet in procente, fara a indica insa intensitatea inghetului.

Aceasta metoda se bazeaza pe observatia temperaturii aerului de la orele 13 si 19. Abscisa graficului (fig.28) reprezinta diferenta de temperatura intre orele 13 si 19, iar ordonata arata gradele de temperatura de la ora 19. Trecand pe grafic datele de observatie si ridicand perpendiculare pe punctele respective, punctul de intersectie al perpendicularelor va indica probabilitatea inghetului pentru ziua urmatoare.

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1968, t13=7,40C; t19=2,80C iar diferenta lor este de 4,60C.

Fig.28.Diagrama Brunov

Aplicand aceste valori pe grafic, obtinem o probabilitate de peste 100% ceea ce inseamna ca inghetul se va produce sigur in noaptea din 10 spre 11 aprilie.

2.Metoda Kammermann (dreptunghiului)

Este o metoda grafica care se bazeaza pe masuratori facute cu psihrometrul. Observatia se face seara intre orele 19-21. Pe axa orizontala sunt trasate valorile  temperaturii (T) citite seara la termometrul uscat al psihrometrului, iar pe axa verticala este trasata diferenta psihrometrica (T-t) din timpul serii (fig.29).

Fig.29. Diagrama Kammermann

Dreptunghiul graficului este despartit in doua campuri aproximativ triunghiulare, cu indicatiile: “Pericol de inghet” respectiv “Nu e pericol de inghet”. Limita de separatie intre aceste doua campuri este chiar curba punctului de roua de 00C, care se mai numeste si “limita inghetului”.

Procedeu de lucru:

Pe abscisa cautam valoarea lui T, iar pe ordonata T-t; perpendicularele ridicate in punctele respective ale axelor se intretaie sau pe curba (cazul cel mai rar) sau intr-unul dintre campuri; pozitia punctului de intersectie arata daca este pericol sau nu. %ntre limitele trasate cu linii punctate se afla “zona de incertitudine” intersectiile dreptelor perpendiculare in zona aceasta inseamna temperaturi minime probabile foarte apropiate de 00C, dar cu aceeasi probabilitate a semnului - si +.

Dincolo de linia punctata, in triunghiul “pericol de inghet” indicatiile inghetului pot fi considerate practic sigure; in triunghiul “nu e pericol de inghet” indicatiile asigura temparaturi minime pozitive, deci lipsa pericolului de inghet.

Cu cat punctele de intersectie ale perpendicularelor in ambele triunghiuri sunt mai indepartate de “limita de inghet” (curba punctului de roua de 00C”, cu atat reusita prevederii este mai asigurata.

Exemplu: in seara zilei de 10 aprilie 1999 citim:

T20=3,20C si t20=1,20C; diferenta lor T-t=2,00C

Trecand pe grafic valoarile T si T-t, observam ca intersectia perpendicularelor cade adanc (dincolo de linia punctata) in triunghiul “pericol de inghet”, aceasta inseamna deci inghet sigur pentru ziua de 11 aprilie.

3.Meroda Defant – Ångström

Prin calcul se poate afla temperatura minima probabila din cursul diminetii zilei urmatoare, folosind datele T si t determinate seara intre orele 19-21 cu psihrometrul, precum si valorile coeficientului K scoase din tabel.

Deci:     temperatura minima = t=-

K este coeficientul a carui valoare variaza de la luna la luna si in functie de nebulozitate, dupa cum se vede in tabelul de mai jos:

Nebulo-zitatea

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

sub 5

4,0

3,4

3,0

1,3

0,9

-0,3

-0,8

-0,7

0,9

2,7

2,0

3,6

peste 5

2,1

2,2

1,9

1,7

0,5

0,1

-1,2

-0,9

0,2

1,6

1,7

2,9

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1968 temperatura aerului, indicata de termometrul uscat al pshihometrului a fost seara T20=1,20C; cerul acoperit (nebulozitatea=10), deci:

temperatura minima = 1,2-

Asa dar, temperatura probabila a aerului , la inaltimea adapostului meteorologic, pentru ziua de 11 aprilie, este de –0,80C se semnaleaza deci pericol de inghet.

4.Metoda Mihalevschi

Aceasta metoda ca si cea precedenta, ne da prin calcul valoarea temperaturii minime probabile.

Ea se bazeaza pe urmatoarele valori, determinate seara intre orele 19-21 cu ajutorul psihrometrului; T, t, R% K (un coeficient scos din tabel in functie de R%) si C (un termen de corectie care se apreciaza in functie de nebulozitate, schimabrea si tendinta presiunii atmosferice, etc.).

Temperatura minima = t-(T-t) K+G

Valorile coeficientului K in functie de R% sunt cuprinse in tabelul urmator:

R%

K

R%

K

R%

K

R%

K

10-58

0,80

68

1,40

79

5,50

90

4,36

59

0,86

69

1,46

80

2,76

91

4,47

60

0,92

70

1,52

81

3,01

92

4,60

61

0,98

71

1,58

82

3,22

93

4,70

62

1,04

72

1,64

83

3,45

94

4,81

63

1,10

73

1,71

84

3,68

95

4,92

64

1,16

74

1,77

85

3,79

96

5,04

65

1,22

75

1,84

86

3,90

97

5,14

66

1,28

76

2,01

87

4,01

98

5,27

67

1,34

77

2,16

88

4,12

99

5,38

78

2,32

89

4,24

100

5,52

Exemplu: in ziua de 10 aprilie 1998 seara T20=3,20C, R%=69 si deci K=1,47; cerul este acoperit (nebulozitatea 10) cu nori Altocumuli subtiri si cu sparturi, presiunea este in scadere usoara, deci C=0.

Temperatura minima = 1,2 – 2,0 . 1,46 + 0,0 = -1,70C adica pericol de inghet.

In ziua de 11 aprilie 1998 temperatura minima citita in adapostul meteorologic a fost –1,50C.

Medotele prevederii locale pot fi folosite cu succes numai in conditiile ingheturilor de radiatie mixte. Aplicand mai multe metode, valorile de prevedere concordante, vor prezenta o probabilitate de realizare mai mare decat valorile de prevedere discordante.



Meteorologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Studiul termometrelor folosite in meteorologie
Metode de prevedere agrometeorologica
STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG A RISCURILOR LA INUNDATII
Determinari asupra nebulozitatii. Observatii asupra norilor
DETERMINAREA DIRECTIEI VANTURILOR
CARACTERIZAREA TEMPERATURII AERULUI
Determinarea precipitatiilor atmosferice
Determinarea duratei de stralucire a Soarelui
Determinarea umezelii aerului





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate