Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Meteorologie


Index » educatie » » geografie » Meteorologie
» MODIFICARI CLIMATICE GLOBALE


MODIFICARI CLIMATICE GLOBALE




MODIFICARI CLIMATICE GLOBALE

Modificarile climatice globale constituie o preocupare stiintifica fundamentala a lumii contemporane.

Definite in 1992 de catre Conventia Cadru a Natiunilor Unite  privind Modificarile Climatice  ca “modificari ale climei atribuite direct sau indirect activitatilor umane” modificarile climatice globale altereaza compozitia atmosferei globale si se adauga variabilitatii climatice observate de-a lungul unor perioade de timp comparabile. Din perspectiva evolutiei climatice influentate de activitatea umana si de fenomenul denumit “incalzire globala” problematica modificarilor climatice enumera o serie de cauze dintre care se detaseaza net cauzele antropice, iar dintre acestea cu precadere cresterea ponderii gazelor cu efect de sera , crestere determinata de:

- arderea carbunilor, produselor petroliere si a gazelor naturale, deci a combustibililor traditionali, care contribuie cu 3/4 din emisiile totale de bioxid de carbon, acesta fiind cel mai important gaz cu efect de sera, cu 1/5 din emisiile totale de metan si cu cantitati semnificative de oxizi de azot, monoxid de carbon, etc;



-  despaduririle – prin bioxidul de carbon eliberat prin arderea lemnului si prin metanul produs in urma procesului de descompunere a trunchiurilor doborate pe terenurile mlastinoase;

-                      metanul din orezarii, din  fermele de crestere a animalelor, din minele de carbuni, etc. contribuie cu 30% la procesul de incalzire globala;

-          protoxidul de azot emanat de fertilizatori si de alte produse chimice contribuie in proportie de 10% la procesul de incalzire a climei;

-          aerosolii rezultati din deseurile toxice, din fabricarea sprayurilor si din producerea energiei nucleare contribuie in proportii diferite la modificarile              climatice insa  in procente nesemnificative fata de cele de mai sus;

Temperatura de la suprafata planetei noastre este dependenta de bilantul energetic, modificarea climatica fiind echivalenta modificarii unuia ditre urmatoarele elemente:

-          cantitatea de radiatie solara care ajunge pe Pamant;

-          energia pierduta de Pamant prin reflexia partiala a radiatiei solare de catre suprafata terestra, nori, praf si molecule din atmosfera;

-          radiatiile infrarosii emise in spatiu de catre suprafata terestra, nori sau atmosfera;

-          gazele cu efect de sera, care permit luminii Soarelui sa penetreze atmosfera, dar nu lasa radiatiile infrarosii sa reiasa in spatiu;

Bilantul energetic ramane in echilibru daca valoarea cantitatii de energie primite de Pamant este egala cu cea cedata.Perturbarea acestui echilibru produce modificarea temperaturii,din multitudinea problemelor de mediu detasandu-se net problema incalzirii climatice, problema deosebit de complexa datorita consecintelor inca insuficient cunoscute.

Fenomenul  incalzirii globale s-a aflat in atentia specialistilor in ultimii 40 – 50 de ani, dar se pare ca nu a fost tratat cu suficienta atentie. Prezentata mai mult sau mai putin alarmist, cu substrat politic sau cu substrat economic, problema a ocupat prima pagina a mai multor publicatii prestigioase si a fost centrata pe ideea ca fiind un proces lent, omenirii ii vor fi suficienti 50 – 100 de ani pentru descoperirea unor solutii ingenioase. Dovezile noi, extrem de bine argumentate, avertizeaza asupra imposibilitatii stoparii procesului de incalzire si a consecintelor diferite de la o regiune la alta.

Cercetatorii estimeaza ca rata de crestere a temperaturii medii globale va fi de 4 ori mai mare in acest secol de fata de cea din ultimii 100 de ani, ceea ce ar conduce la o crestere a temperaturii cu 3 grade Celsius.

Iar consecintele par a fi desprinse din Apocalipsa:                                                  

-    topirea integrala a Polului Nord,                                                                                          

-          spargerea in bucati a ghetarului Larsen A de la Polul Sud,                                     

-          spargerea si raspandirea in ocean a ghetarului Larsen B, cu dimensiuni cam cat

ale unui judet din Romania, in numai 35 de zile si cresterea nivelului Oceanului Planetar cu 2 centimetri,

-          procesul avansat de faramitare a uriasului Ross’s Shelf care prin topire ar

determina cresterea cu peste 6 metri a nivelului Oceanului Planetar, fenomen care ar avea drept consecinta scufundarea mai multor insule si orase aflate in apropierea  tarmurilor,

-          calota de gheata a Groenlandei a inceput sa se topeasca si s-ar putea prabusi

foarte curand din cauza efectului de instabilitate pe care il da cresterea cantitatii de apa dulce la baza calotei.Aceasta calota contine suficienta apa pentru a ridica nivelul Oceanului Planetar cu aproximativ  7 metri,

-          apropierea unui tsunami de proportii gigantice, care va afecta intregul Ocean

Atlantic, va devasta insulele din imprejurimi, va atinge coasta vestica a Africii, apoi Insulele Caraibe, coastele estice ale SUA si Canadei, coastele Marii Britanii inundand sudul Angliei, apoi tarmurile Spaniei, Portugaliei si Frantei.Acest dezastru ar fi declansat, in opinia oamenilor de stiinta de prabusirea in ocean a unei mase de roca de 500 km.c cu o greutate de 500 miliarde tone provenind din eruptia vulcanului Cumbre Viejo din La Palma, Insulele Canare. Acesta este considerat pericolul mondial numarul 1.

.          

Alte consecinte ale modificarilor climatice se refera la:

-          deplasarea zonelor climatice cu 150 – 550 km la latitudinile medii si deplasarea

etajelor climatice, cu consecinte greu de imaginat asupra ecosistemelor naturale si agricole,

-          cresterea evapotranspiratiei si a precipitatiilor, care va duce la supraaridizarea

regiunilor aride si cresterea cantitatii de precipitatii la latitudinile mari,

-          modificarea semnificativa a biodiversitatii cu consecinte de genul desertificarii

sudului Saharei si a tinuturilor stepice din Asia Centrala,

-          uscarea padurii tropicale si schimbarea structurii speciilor,

-          disparitia padurii boreale in unele areale sau  deplasarea ei catre zona arctica,

-          accentuarea secetelor in tinuturile aride si semiaride,





-          scaderea recoltelor datorita scaderii umiditatii din sol si datorita cresterii

temperaturilor in regiunile tropicale si subtropicale aflate sub directa influenta a activitatii musonice.

Dupa cum se poate constata, modificarile climatice globale afecteaza intreaga omenire si se manifesta foarte diferit de la o regiune la alta a globului.

Efectele principale ale incalzirii globale sunt:

-          topirea calotelor polare, mai ales a celor nordice,

-          temperaturi extreme zi – noapte precum si iarna – vara,

-          vanturi foarte puternice,

-          fenomene meteo de intensitate anormal de mare;inundatii extreme rezultate ca

generalizare a lui “ El Nino” in toata emisfera sudica pana cel tarziu in 2050,

-          ierni severe si lungi in emisfera nordica incepand cu 2010,

-          activitatea vulcanica exagerata, care deja se face simtita prin numarul de eruptii,

durata si intensitatea acestora care se estimeaza ca au crescut  de 100 de ori in ultimii 14 ani,

-          cresterea numarului de vulcani activi de la cateva sute in 1990 la peste 15oo in

2004,conform datelor furnizate de specialisti.

Etna a erupt recent, la 1 august 2004, Hawaii a aruncat in atmosfera CO2 si SO2 in cantitati de 50 de milioane de kilograme pe zi, iar la eruptia vulcanului Pinatubo peste 20 de miliarde de tone de  CO2 si SO2 au fost improscate, cauzand perturbari climatice timp de doi ani si o crestere a temperaturii cu doua grade.

-          cresterea exagerata a numarului de cutremure si a intensitatii maxime de la gradul 8 pe scara Richter in 1990 la 9 grade pe scara Richter in 2004.

Printre cele mai recente evenimente devastatoare se numara cutremurul care a zguduit pe 26 decembrie 2004 zona Oceanului Indian, producand pagube imense. Intensitatea cutremurului a fost de 9 pe scara Richter, iar in urmatoarele zile au avut loc peste 2500 de replici dintre care peste 50 au fost de intensitate mai mare de 5 grade.Ca o consecinta a acestui devastator cutremur a crescut viteza de rotatie a Pamantului, ceea ce a condus la scurtarea duratei unei zile cu 0,3 microsecunde. In acelasi timp, axa de rotatie a Pamantului s-a inclinat cu cateva secunde de grad si s-a mutat cu 5 cm pe directia cutremurului, iar Insula Sumatra s-a deplasat cu 24 de metri. Daca mai adaug si numarul urias de morti si disparuti (de peste 220000 de persoane), imaginea este zguduitoare.  

Evenimentele petrecute in ultimii 10 ani vin sa confirme si sa argumenteze temeinic temerile specialistilor, sa sensibilizeze opinia publica mondiala asupra pericolului iminent care se apropie.Dintre argumente se remarca urmatoarele:

-          anul 1998 a fost cel mai fierbinte din secolul al XX- lea. Conform studiilor

Organizatiei Meteorologice Mondiale (WMO) anul 2000 a fost al cincilea in ierarhia celor mai caldurosi din ultimii 140 de ani,iar cei mai caldurosi 10 ani s-au produs dupa 1983,

-          deceniul 1990 – 2000 este considerat cel mai fiebinte din ultimii 1000 de ani,

-          Mexicul a cunoscut in 1998 cea mai mare seceta din ultimii 70 de ani,

-          in perioada 2000 – 2002 India si Orientul Mijlociu au inregistrat cele mai

ridicate temperaturi pe care meteorologii le-au masurat vreodata,

-          In Bangladesh, inundatiile din 1999 au fost cele mai devastatoare din istoria

tarii,

-          peste 14 milioane de chinezi au ramas fara adaposturi din cauza ploilor abatute

asupra teritoriului Chinei si a revarsarii apelor curgatoare,

-          in Venezuela, in decembrie 1999, ca urmare a inundatiilor fara precedent s-au

produs cele mai grave alunecari de teren care au avut ca efect decesul a zeci de mii de oameni, cel mai mare numar de victime ale naturii inregistrate in Venezuela in ultimul secol,

-          in martie si aprilie 2000 precipitatiile care au produs inundatii catastrofale in

Transilvania, Banat si Maramures au fost insotite de vanturi puternice, cu viteze de peste 100 km/h, iar in localitati precum Timisoara sau  Lugoj s-au inregistrat cele mai grave inundatii din ultimii 30 de ani.

Grupul International al Expertilor asupra Evolutiei Climatice (G.I.E.C.) precum si specialistii U.N.E.P. au prevazut o parte dintre consecintele modificarilor climatice si continua sa avertizeze ca acestea vor continua pana la:

-          disparitia totala a unor natiuni insulare,

-          inundarea multor zone continentale costiere,

-          distrugerea in cea mai mare parte a deltelor fluviilor,




-          reducerea zonelor care produc resurse de hrana,

-          foamete.                                                                           

Si in cazul Europei scenariul este la fel de sumbru.Acesta cuprinde:

-          aparitia in premiera a unor uragane, asemanatoare ca intensitate celui care a

afectat America Centrala in 1998 si care a facut peste 9000 de victime,

-          aparitia unor boli tropicale ca malaria, elefantiazisul, etc. datorita conditiilor

favorabile de declansare,

-          extinderea desertificarii, mai ales in zona mediteraneana,

-          cresterea alarmanta a nivelului Marii Negre.

Combaterea efectelor  modificarilor climatice trebuie sa inceapa cu reducerea emisiei de substante nocive. Masuratorile efectuate in prezent in atmosfera evidentiaza incapacitatea acesteia de a primi nelimitat poluanti. Pentru protejarea atmosferei si implicit a climei sunt necesare o serie de masuri ca:

-          utilzarea unor tehnologii moderne nepoluante,

-          pastrarea si ocrotirea stratului de ozon care protejeaza viata,

-          amplasarea obiectivelor industriale cat mai departe de zonele populate,

-          construirea si montarea instalatiilor de purificare a emisiilor (filtre),

-          desfiinsarea treptata si oprirea definitiva a obiectivelor industriale mari

poluatoare, marirea suprafetelor cu spatii verzi pe glob, mai ales in jurul marilor centre urbane,

-          montarea catalizatorilor la autovehicule, actiune inceputa in Romania din 1993,

-          supravegherea permanenta a calitatii atmosferei si urmarirea concentratiei

poluantilor in atmosfera,

-          stabilirea unei legislatii clare in domeniul protectiei climei.

In legatura cu aspectul legislativ in domeniul protectiei climei, statele lumii au stabilit un cadru de cooperare dedicat acestei probleme si au adoptat Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice, care a fost deschisa spre semnare in cadrul Conferintei asupra Pamantului de la Rio de Janeiro din iunie 1992 si a intrat in vigoare in martie 1994. In prezent exista 186 de state semnatare.

Conform protocolului de la Kyoto, adoptat in decembrie 1997, tarile industrializate trebuie sa-si reduca emisiile nete de gaze cu efect de sera in medie cu 5,2% fata de nivelul din anul 1990, in perioada 2008 – 2012.

Romania a fost prima tara europeana care a ratificat Protocolul Kyoto, in 2001, iar de atunci este angajata in mai multe proiecte de  Implementare in Comun din domeniile energiei, industriei si forestier.

Coferinta de la Haga (Olanda) din anul 2000 privind schimbarile climatice pe glob s-a incheiat fara semnarea unui acord care sa prevada  masuri clare de protectie a climei. Problema mediului a fost abordata si in cadrul coferintelor de la Trieste (Slovenia) si Berlin (Germania), in 2001.

Bibliografie:

1. Zavoianu, I., Bleahu, M., Alexandrescu, Mihaela, Popescu, Claudia, Giurgea, Doina, Geografia mediului inconjurator, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,2002 .

2.  Balteanu, D., Alexe, Radita, Hazarde naturale si antropogene, Ed. Corint, Bucuresti,2000.

3. Corduneanu, Florica, Padurea si viata, nr. 1, 2004, p.10.

4. INTERNET






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Meteorologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie