Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
Structura si compozitia retelei hidrografice


Structura si compozitia retelei hidrografice




Structura si compozitia retelei hidrografice

Structura retelei hidrografice este controlata de cativa factori importanti: panta initiala a terenului, inegalitatile rezistentei rocilor la eroziune, controlul structurii, diastrofismul recent, istoria geomorfologica a retelei etc. (Ichim et al., 1989).

Ca urmare a studierii unui numar important de bazine hidrografice, situate in diferite conditii climatice, geologice si de evolutie, s-au diferentiat urmatoarele tipuri de structura:

a. Dentritica. Este, pe departe, cea mai comuna structura. Se caracterizeaza prin existenta unor afluenti care au aceeasi directie de curgere cu raul principal, cu unghiuri de confluenta, de regula, mai mici de 900. Se dezvolta, cu precadere, in regiunile cu rezistenta relativ uniforma la eroziune: Nipru, Volga, Obi, Enisei, Amur, Vedea, Barlad etc.




b. Rectangulara. Fata de cea dentritica are confluente cu unghiuri drepte sau apropiate de 900. Structura este controlata de factorul geologic, mai ales reteaua de fracturi tectonice. Sunt adesea intalnite in Scandinavia (mai ales pe coasta Norvegiei).

c. Radiara. Este generata de prezenta unor inaltimi dure, ale unor conuri vulcanice care, de altfel, impun o drenare pe flancuri: vaile din regiunile muntoase inalte, raurile din Pamir, Peninsula Iberica, Africa Centrala etc.

d. Fluata. Este atribuita, in general, raurilor ce curg prin vaile situate intre doua masive muntoase. Afluentii sunt colectati de pe povarnisuri si majoritatea lor se varsa direct in raul principal, sub un unghi de 65-900: Bistrita, Lotru etc.

e. Centripeta. Este generata de prezenta unei mari arii depresionare care, ca nivel de baza, concentreaza drenarea curgerii. Cele mai multe rauri se intalnesc in regiunile semiaride.

4.f. Multibazinala. Este intalnita in regiunile colinare cu inaltimi mici sau in regiunile carstice.

g. Zabrelita (gratii). Dispune de unghiuri drepte de confluenta (sau aproape de 900). Cel mai adesea se dezvolta in regiunile puternic fracturate si cu alternante litologice.




h. Paralela. Este tipica pentru formatiunile litologice dispuse longitudinal: structurile de flis din Bucovina. Nu are o extindere regionala deoarece interventia structurilor majore impune modificari radicale.

i. Inelara. Se dezvolta pe inaltimi izolate, mai ales pe domuri, conuri vulcanice, cu alternante de strate etc.

j. Deranjata. Este impusa ca urmare a interventiei antropice, in scopul creerii unor acumulari: Podisul Moldovenesc, Campia Transilvaniei etc. Se includ si retelele dezvoltate din luncile marilor rauri, delte, campii slab drenate din nordul Europei etc.

k. Contorsionata. Se datoreaza prezentei alternantelor litologice si a unei tectonici complicate: bazinul Putna-Vrancea.

Pentru Romania se pot distinge opt tipuri de retele hidrografice (Cotet, 1951) ca urmare a tipizarii aspectului planic: dentritica, rectangulara, in gratii, radiara, convergenta, inelara, opusa, sucita.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Hidrologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie