Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
» Resursele de apa ale orasului Turnu Magurele


Resursele de apa ale orasului Turnu Magurele




APA

1. Introducere

Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea echilibrului ecologic.

Apele  fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.




         

2. Resursele de apa

2.1Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Resursele de apa ale orasului Turnu -Magurele sunt constituite din apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul Dunarea –  si ape subterane.

Resursele de apa subterane identificate in urma inventarierii efectuate in perioada 1982-1988, prin efectuarea de prospectiuni hidrogeologice insotite de foraje sunt:

Ř      zacamantul Turnu Magurele – Zimnicea, cu rezerve exploatabile de 1529885 mc/zi;

Totalul rezervelor exploatabile la nivelul judetului este de 1639277 mc/zi.

            Cat priveste nivelul panzei freatice in bazinele hidrografice aferente judetului Teleorman, forajele de observatie din reteaua Administratiei Nationale “Apele Romane” indica valori reduse in zonele joase, din luncile raurilor si valori mai mari pentru interfluvii.

Exemplificam pentru forajele din zonele de lunca:

Ř      in BH Dunare – lunca Dunarii: Turnu Magurele –1.60 m, Suhaia – 30 m, Pietrosani– 68 m;

Ř     

           Resursele Dunarii (cu lungimea de 87 km si suprafata albiei de 5149,53 ha) se cifreaza la 85.000 mil. mc.( jumatate din stocul la intrarea in tara). Fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 85 km in partea sudica,

prezentand o deosebita importanta pentru un teritoriu in care apa este deficitara. Alimentarea cu apa a municiului Turnu Magurele se face din Dunare,iar depozitul este amplasat la aproximativ 600m fata de fluviu.

           Raul Olt care strabate teritoriul judetului Teleorman pe o distanta de circa 18 km, se afla la aprox. 15 km distanta in partea de vest fata de depozitul de deseuri. Pe sectiunea aferenta judetului nu primeste nici-un afluent.

           Raul Siiul care curge aproape paralel cu Oltul, pe malul stang, sub abruptul vestic al Campiei Boian, se afla la o distanta de aproximativ 10 km de depozit.. Raul curge intr-o fosta albie a Oltului si prezinta o scurgere cu caracter permanent, datorita faptului ca se alimenteaza si din panza freatica

Resursele de apa teoritice si tehnic utilizabile sunt prezentate in tabelul 4.1.

Judet

Resurse de apa de suprafata

[mii mc]

Resurse de apa din subteran

[mii mc]

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

Teleorman

4730000

3482558

1834000

1666000

Sursa: S.G.A. Teleorman

Tabel 4.1. Resursele de apa teoritice si tehnic utilizabile

2.2.  Prelevarile de apa

In anul 2007, prelevarile totale de apa bruta din surse directe au fost de 50389 mii m3 din care:

Ř      populatie 8349  mii m3;

Ř      industrie 18993 mii m3;

Ř      agricultura  22958 mii  m3;

Ř      alte activitati 89  mii m

            Prelevarile de apa au crescut de la 32896 mii m3 in anul 2006 la 50389 mii m3 in 2007, datorita cresterii volumelor captate pentru industrie, dar in special pentru agricultura.

 Prelevarile de apa au reprezentat, in anul 2007, 77.4% din totalul cerintelor de apa programate din surse directe, datorita supraestimarii cerintelor de apa pentru anumite sectoare economice, in special pentru  agricultura.

      La nivel de judet, in 2007, se constata cresterea gradului de utilizare a apei la 77.4% fata de 44.5% cat s-a realizat in anul 2006. Comparativ cu anul anterior, gradul de utilizare a apei s-a redus la populatie (de la 92.9% la 89.2%), dar a crescut in sectorul industrial (de la 87.7% la 95.6%) si in agricultura (de la 14.9% la 64.2%).

Pentru anul 2007, gradul de utilizare a resurselor de apa la nivelul judetului Teleorman se prezinta in tabelul 4.2.1.

Cerinta de apa programata

Prelevarile de apa

Gradul de utilizare

Activitate

Valoare

(mii mc)

Activitate

Valoare

(mii  mc)

%

Populatie

9358

Populatie

8349

89.2

Industrie

19856

Industrie

18993

95.6

Agricultura

35770

Agricultura

22958

64.2

Alte activitati

84

Altele

89

105.9

Total

65068

Total

50389

77.4

Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti

Tabelul 2.2.1.  Gradul de utilizare a resurselor de apa in anul 2007

            In figura 2.2.2. se prezinta raportul cerinta de apa/prelevare de apa la nivelul anului 2007.

Figura 2.2.2. - Raportul cerinta de apa/prelevare de apa la nivelul anului 2007

Distributia captarilor de apa din surse directe, pe bazine hidrografice si sectoare economice se prezinta in tabelul 2.2.

Activitate

Prelevarile de apa (mii mc)

Total

BH Dunare

BH Vedea

BH Arges

BH Calmatui

Populatie

8349

3120

4245

558

426

Industrie

18993

15543

2480

613

357

Agricultura

22958

22427

531

-

-

Alte activitati

89

-

45

42

2

Total

50389

41090

7301

1213

785

Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti

Tabelul 2.2.  Distributia prelevarilor de apa din surse directe pe bazine hidrografice, in 2007

Din totalul prelevarilor de apa realizate in anul 2007, 9395 mii mc de apa au fost captati din surse de ape subterane (18.6%) si 40994 mii mc au fost captati din surse de  ape de suprafata (81.4 %).

Se constata ca ponderea cea mai mare din volumele de apa captate o reprezinta prelevarile de apa pentru agricultura (45.5%), urmate de volumele de apa prelevate pentru sectorul industrial (37.7%) si populatie (16.6%) – figura 2.2.4.

Figura 2.2.4. - Ponderea captarilor de apa, pe sectoare de activitate,  la nivelul anului 2007

In bazinele hidrografice Dunare si Vedea, pe langa necesarul de apa asigurat din surse directe, pentru sectorul industrial s-au asigurat volume de apa prin recirculare: din cei 50222 mii mc programati, volumele de apa realizate prin recirculare au fost de 48185 mii mc, cu un indice de utilizare de 95.9%.

            „Captarea apei” este indicatorul care se refera la cantitatile anuale prelevate atat din sursele de apa de suprafata, cat si din resursele de apa subterane. Evolutia captarilor de apa din surse directe in perioada 2002 – 2007 (tabel 2.2.5) pune in evidenta cresterea volumeleor de apa prelevate in 2007 comparativ cu ultimii trei ani.

Captarea apei

Unitatea de masura:

mil. m3

2002

2003

2004

2005

2006

2007

5842

68.178

44.706

39.678

32.896

50.389

Tabelul 2.2.5. -  Evolutia prelevarilor de apa din surse directe in judetul Teleorman





2. Mecanismul economic in domeniul apelor 

In Romania mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a apelor, include sistemul de plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului gospodaririi apelor si de asigurare a functionarii pe principii economice a Administratiei Nationale “Apele Romane”, pentru incurajarea conservarii, refolosirii si economisirii apei, pentru protejarea cantitatii si calitatii apei.

Sistemul de plati, bonificatii si penalitati, conform cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se bazeaza pe principiile:

-          utilizatorul plateste

-          poluatorul plateste

-          recuperarea costurilor gospodaririi cantitative si calitative a apelor

-          stimularea beneficiarilor pentru protectia resurselor de epa.

Preturile difera dupa sursa de apa (rauri interioare, Dunare, ape subterane) si dupa utilizatori (industrie, populatie, agricultura, etc).

Tarifele sunt percepute, pentru diverse servicii specifice de gospodarire a apelor, ca de exemplu serviciul de monitorizare cantitativa si calitativa a poluantilor din apele uzate evacuate si de protectie a calitatii resurselor de apa.

Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa, la care se constata abateri de la prevederile contractuale, atat pentru depasirea cantitatilor de apa prelevate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate. 

Bonificatiile se acorda utilizatorilor de apa, care demonstreaza, constant, o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor, evacuand, o data cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentratii si in cantitati mai mici decat cele inscrise in autorizatiile de gospodarire a apelor.

In scopul participarii la finantarea de investitii in lucrari si masuri avand contributii importante la imbunatatirea asigurarii surselor de apa, la protectia calitatii apelor, s-a constituit Fondul Apelor, gestionat prin buget separat, elaborat de Administratia Nationala “Apele Romane” si aprobat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

Fondul Apelor este constituit din taxele si tarifele pentru serviciile de avizare si autorizare, stabilite conform legii, precum si din penalitatile prevazute conform legii.

Fondul apelor, impreuna cu alte surse este folosit pentru  sustinerea financiara  a:

            Administratia Nationala “Apele Romane” este singura in drept sa aplice sistemul de plati, bonificatii si penalitati specifice gospodaririi apelor tuturor utilizatorilor de apa, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, precum si din sursele subterane, cu exceptia celor pentru care exista reglementari specifice in vigoare. Administratia Nationala “Apele Romane” are in structura sa 11 directii de ape, organizate pe bazine si grupuri de bazine hidrografice.

            In vederea stimularii economice a utilizarii durabile a resurselor de apa, contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt diferentiate pe categorii de surse si grupe de utilizatori si pe substante poluante din apele uzate evacuate in resursele de apa.

            Prestarea de catre Administratia Nationala “Apele Romane” de servicii de asigurare a apei brute in sursa si a celorlalte servicii specifice si commune de gospodarire a apelor se face pe baza de contracte economice incheiate cu utilizatorii.

            Administratia Nationala “Apele Romane” contracteaza serviciile specifice de gospodarire a apelor in limitele prevederilor din actul de autorizare a folosintei, din punct de vedere al gospodaririi apelor. Autorizatia de gospodarire a apelor atesta ca agentul economic are capacitatea sa efectueze activitati de productie, servicii care nu pericliteaza calitatea apelor in sursa, dar nu da dreptul de folosire a serviciilor de gospodarire, prestate de Administratia Nationala “Apele Romane”, fara contract economic incheiat cu aceasta.

            Calitatea apei brute asigurata in sursa este cea existenta in momentul preluarii de catre utilizator.

            Administratia Nationala “Apele Romane”, in relatiile cu utilizatorii, acorda bonificatii si aplica penalitati, dupa caz. Utilizatorii de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si pentru protectia calitatii apelor li se acorda, potrivit legii, bonificatii. Penelitatile se aplica utilizatorilor de apa la care se constata abateri de la prevederile reglementate atat pentru depasirea cantitatilor de apa utilizate, cat si pentru depasirea concentratiilor de substate impurificatoare evacuate cu apele uzate epurate in resursele de apa.

 Ape de suprafata

Totalul cursurilor de apa codificate ale judetului este de 1569 km, insa de interes major pentru economie si protectia mediului sunt cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor pe care se organizeaza activitatea de supraveghere si control, respectiv pe o lungime de  948 km - 13 rauri interioare si 87 km fluviul Dunarea.

Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa aproba lista de elemente de calitate biologice, hidromorfologice, chimice si fizico-chimice in vederea stabilirii starii ecologice a ecosistemelor acvatice continentale – rauri si lacuri, naturale si artificiale sau modificate ireversibil.

In cadrul Ordinului 161/2006 se stabilesc 5 stari ecologice pentru rauri si lacuri naturale: foarte buna (I), buna (II), moderata (III), slaba (IV) si proasta (V), pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice si fizico-chimice; pentru lacuri  se ia in considerare si gradul de trofie, respectiv celor 5 stari ecologice le corespund 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof si hipertrof. Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potentialul ecologic foarte bun (E), bun (B) sau moderat (M).

Indicatorii de calitate pentru care se stabilesc standarde de calitate chimice si fizico-chimice in vederea stabilirii claselor de calitate se impart in urmatoarele grupe principale:

-          regim termic si acifiere;

-          regimul oxigenului;

-          nutrienti;

-          salinitate;

-          poluanti toxici specifici de origine naturala (metale);

-          alti indicatori chimici relevanti ( de ex. fenoli, detergenti anionici activi).

De asemenea, in Ordinul 161/2006, se stabilesc elemente si standarde de calitate pentru substante periculoase relevante si prioritare/prioritare periculoase pentru stabilirea starii chimice a apelor de suprafata (metale si compusi, solventi si solventi organici clorurati, hidrocarburi aromatice polinucleare, hidrocarburi clorurate, bifenili policlorurati, pesticide, fenoli, amino si nitrocompusi, alte substante periculoase), precum si elemente si standarde de calitate chimica pentru sedimente.

1. Starea calitatii raurilor interioare

            Parametrii fizico-chimici ai Dunarii se modifica putin datorita deversarilor de impurificatori ale diferitilor agenti economici aflati in zona orasului Turnu Magurele. Dunarea este principala sursa de alimentare cu apa atat a zonei industriale cat  si a orasului cu apa potabila.

Conform Sintezei PCA elaborata de ICIM in 1993, privind bazinul hidrografic Dunarea, se releva faptul ca in zonele de control, amonte si aval de orasul Tr.Magurele,   indicatorii de calitate (CC) urmariti se incadreaza in categoria a ll-a de calitate pentru apele de suprafata.

            Influenta descarcarilor de ape uzate din municipiul Turnu Magurele asupra Dunarii se poate urmarii prin masuratorile facute in sectiunile de control de ordinal I (a) si ordinul II (b).

            Analizand valorile medii ale indicatorilor de calitate ai Dunarii in cele doua sectoare, se constata ca aportul deversarilor orasului (prin statia de epurare si a Combinatului Chimic - doua evacuari) asupra calitatii apelor fluviului nu este negativ. Conform STAS 4706/88 in ambele sectiuni amintite, Dunarea se inscrie in categoria de calitate la toate grupele de  indicatori'  (regimul  de  oxigen  RO,  gradul  de mineralizare GM, subtante toxice Ts, general G). Aceasta incadrare a fost confirmata de toate campaniile de recoltare din 1993 efectuate de laboratoarele ARM Alexandria. :

            Este necesar sa se semnaleze faptul ca in zona Pristol Novo Selo-Calafat in aval de evacuarea afluentului Timok in Dunare, cantitatea de substante pesticide aflate in apele fluviului atinge valori ridicate (DOT = 9,128 ug/l), fapt care are o influenta negativa in aval. Astfel se explica de ce in zona Tr.Magurele indicatorii cu potential toxic (Ts), pesticidele (DOT), se incadreaza in categoria D (degradat), deci limitelor de calitate ale STAS 4706/88.

            In sectiunea de control de ordinul I, amonte raul Olt, s-au determinat bacteriile coliforme totale (TC) care s-au situat in limitele categoriei I de calitate (sub 100.000 conform STAS 3001/9)

2. Starea fluviului Dunarea

Dunarea este principalul colector al apelor curgatoare ale Romaniei , parcurgand in tara noastra, de la intrare pana la varsare 1075 km. Judetul Teleorman este marginit la sud , pe o distanta de 88 km de Dunare, care constituie in acelasi timp si limita naturala dintre Romania si Bulgaria, de la localitatea Islaz (km 614,5) pana la localitatea Pietrosani (km 526,5). Principalul afluent al Dunarii pe sectorul roman,corespunzator judetului Teleorman este raul Vedea.

Inspectoratul de Protectie a Mediului Alexandria a efectuat controlul calitatii fluviului in doua sectiuni de control: Turnu Magurele si Zimnicea . Din punct de vedere fizico- chimic, indicatorii de calitate se inscriu in standardele in vigoare. Apa Dunarii corespunde necesarului folosintelor actuale. Pe sectorul corespunzator judetului nostru , comparativ cu anul 2000 , nu se constata o modificare semnificativa a calitatii apei, avand loc in acest sector o buna autoepurare a substantelor organice biodegradabile. Datorita debitelor de apa mari, care asigura o dilutie corespunzatoare, fluviul Dunarea se incadreaza in categoria I de calitate conform STAS 4706/88.

Cursul de apa

Sectiunea de control

Clasa de calitate conform Ordinului MAGA 161/2006

Indicatori fizico-chimici

Clasa de calitate conform Ordinului MAGA 161/2006

Indicatori biologici

Index saprob MZB

Clasa de calitate

Dunare

Turnu Magurele

II

1.91

II

Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – VedeaPitesti

Tabel 4.4.Calitatea fluviului Dunare

4. Ape  subterane

  Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din care se asigura necesarul de apa pentru consum in scop potabil si menajer.

            Protectia resurselor  de apa subterana impotriva epuizarii, degradarii si poluarii prezinta o importanta deosebita,  fapt pentru care apa subterana a fost monitorizata de S.G.A. Teleorman prin intermediul a 36 foraje hidrogeologice situate in luncile raurilor. 

Din datele furnizate de catre S.G.A. Teleorman, pentru anul 2007, se constata ca valorile indicatorilor analizati se incadreaza in limitele admise conform STAS-ului nr. 1342/1991 cu exceptia indicatorilor prezentati in tabelul 4.5. :

Nr.crt.

Foraj monitorizat

Corpul de apa

Cod foraj

Indicatorii de calitate care au depasit limitele admise cf. STAS 1342/1991

1

Turnu Magurele

ROGWAG-1140100

F6

Fe, Mn, Zn

Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – VedeaPitesti

Tabel 4.5. Calitatea apelor subterane - Indicatorii care au depasit valorile limita conform STAS 1342/1991

           Apele subterane din zona municipiului Turnu Magurele sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale stratelor de Fratesti, la adancimi de circa 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase de lunca (pietrisuri de Colentina) ''aflate la adancimi de 0-5 m.

In zona Turnu Magurele, directia de curgere a curentului acvifer subteran este spre sud, spre valea Dunarii.

 

           Din date furnizate de administratia Nationala 'Apele Romane', se constata prezenta nitritilor si nitratilor in apa subterana peste limitele admise (aceasta prezenta apare si in probele de apa canalizate in laboratorul ICIM cu ocazia realizarii acestui bilant de mediu). Acest fapt nu poate fi legat de o sursa de poluare punctiforma; cauzele contaminarii acviferului freatic cu azotati sunt multiple si cumulative:

                      - spalarea permanenta a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de azot (NOa) si antrenarea acestora de catre precipitatiile si apa de irigatii catre acviferele freatice.

                      - apa din cursurile de suprafata (rauri, lacuri) in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati.

            La aceste doua surse cu functionalitate continua se adauga sursele cu caracter aleator, generate de aplicarea ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile.

Din aceste date rezulta ca resursele acvifere freatice, in special, prezinta un risc ridicat la poluare, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt. Poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este imposibila cu consecinte grave asupra folosirii apei in scopuri potabile.

5. Apa potabila

5.1. . Calitatea apei potabile

Cea mai importanta schimbare legislativa in domeniul apei potabile o reprezinta Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, care este transpunerea Directivei 98/83/CEE - Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglementeaza calitatea apei potabile, avand ca obiectiv protectia sanatatii oamenilor impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena.

Autoritatea de Sanatate Publica Teleorman monitorizeaza calitatea apei  potabile  distribuite in sistem centralizat in mediul urban si in mediul rural, atat pentru parametri chimici cat si bacteriologici. Calitatea apei potabile in judetul Teleorman, la nivelul anului 2007, este prezentata in tabelul 5.1.

Calitatea apei in mediul urban

Calitatea apei in mediul rural

Fantani publice

Alexandria

Turnu Magurele

Rosiorii de Vede

Zimnicea

Videle

160

180

Numar probe recoltate

1641

300

1107

22

140

Numar probe de apa necorespunzatoare:

Chimic

668

29

0

12

58

1

140

Bacteriologic

0

10

0

2

4

14

163

(Sursa: ASP Teleorman)

Tabelul 5.1.  -  Calitatea apei potabile in judetul Teleorman, la nivelul anului 2007

Referitor la calitatea apei  potabile  distribuite in sistem centralizat in mediul urban, se constata ca un numar mare de probe analizate nu au fost corespunzatoare din punct de vedere al parametrilor chimici, in special in municipiul Alexandria si orasele Zimnicea si Videle; din punt de vedere al parametrilor bacteriologici numarul probelor necorespuntatoare a fost redus. In mediul rural, calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat se incadreaza, in general, in concentratiile admise pentru indicatorii chimici, dar 8.75% din probe au fost necorespunzatoare din punct de vedere bacteriologic.

5.2. Retele de alimetare cu apa

Principala resursa de apa potabila in judetul Teleorman este apa subterana, cu exceptia municipiului Turnu Magurele unde apa potabila este asigurata din fluviul Dunare.

Pentru alimentarea cu apa a tuturor locuintelor orasului, a spatiilor de agrement si a zonelor de extindere a intravilanului este nevoie de marirea capacitatii captarii din Dunare sau de noi fronturi de captare ape subterane. Este de preferat sa se renunte la captarea din Dunare din cauza riscului depoluare datorat Centralei Nucleare de la Kozlodui din Bulgaria. Pana in prezent nu au fost semnalate poluari radioactive.

           Modernizarea si dezvoltarea in etapa 2010 a orasului va necesita extinderea si refacerea retelei de distributie a apei potabile, celelalte utilitati asigurand cresterea cerintelor de apa preconizate.

Din documentatia prezentata de beneficiar, se preconizeaza o crestere relativ mica a populatiei. Daca in 1992 aceasta era in jur de 37.000 locuitori, in 2010 se spera ca se va ajunge la un numar de 50.000. Aceasta statistica poate fi schimbata radical in momentul in care se va construi un nou pod peste Dunare, creandu-se astfel multiple disponibilitati.

           Propunerile de extindere a zonei de locuit pe drumul spre Alexandria sunt acceptabile din punct de vedere al dotarilor hidroediiitare.

Dinamica numarului de locuitori, cat si gradul de confort al locuintelor (care determina cerinta specifica de apa) sunt totusi date incerte.

De asemenea, este dificil de apreciat evolutia cerintelor de apa din unitatile de industrie locala fara studii de fezabilitate. In plus, debitele necesare pentru unitatile economice, care deservesc orasul trebuie stabilite analitic pentru fiecare caz in parte (se propune extinderea captariior din subteran proprii).




           Pentru extinderea frontului de captare din subteran trebuie facut un studiu de catre un institut de specialitate privind amplasarea unor noi puturi. Aceasta propunere trebuie agreata de catre APM Alexandria.

Se constata faptul ca, atat in localitatile urbane, cat si in localitatile rurale, de alimentarea cu apa in sistem centralizat, nu beneficiaza intreaga populatie, fiind necesara extinderea retelelor de distributie. Asfel, in anul 2007, populatia racordata la retelele de alimentare cu apa a reprezentat 68.52% din populatia urbana, respectiv 68.75% din populatia din localitatile rurale care dispun de sisteme centralizate de distributie a apei potabile.

Raportat la populatia fiecarei localitati urbane, populatia care are acces la apa potabila in sistem centralizat si consumurile lunare de apa potabila pe cap de locuitor, in localitatile urbane, in perioada 1999 – 2007, este prezentata in tabelul 5.2.2.

 

Anul

Alexandria

Rosiorii de Vede

Turnu Magurele

Videle

Zimnicea

Populatia

%

Consum

[mc/luna/loc]

Populatia

%

Consum

[mc/luna/loc]

Populatia

%

Consum

[mc/luna/loc]

Populatia

%

Consum

[mc/luna/loc]

Populatia

%

Consum

[mc/luna/loc]

1999

58

12.85

2000

58

12.01

2001

59

9.82

9.42

2002

59

8.24

12.81

2003

70

7.1

60

6.83

12.45

2004

70

7.5

62

6.64

10.87

2005

71

6.9

62

5.74

40

11.44

2006

73

6.7

63

5.09

41

12.90

2007

85

5.7

64

4.77

57

5.97

44

11.26

61

4.6

Sursa: Operatorii de apa

Tabel  5.2.2. - Evolutia ponderii populatiei care are acces la apa potabila in sistem centralizat si consumurile lunare de apa potabila pe cap de locuitor, in localitatile urbane, in perioada

1999-2007

Cantitatea de apa produsa, dar pierduta sau furata din sistemul centralizat de distributie apa potabila, in localitatile urbane, in perioada 1999 – 2007, este prezentata in tabelul 5.2.

Anul

Cantitatea de apa produsa, dar pierduta sau furata din sistemul centralizat de distributie apa potabila

[mc/]

Alexandria

Rosiorii de Vede

Turnu Magurele

Videle

Zimnicea

1999

184320



2000

75210

2001

251455

0

2002

524842

308472

2003

408394

791743

311421

2004

1451797

640422

267298

2005

1206780

392754

319134

2006

1067010

183429

441308

2007

909493

496086

1368000

389026

120000

Sursa: Operatorii de apa

Tabel 5.2. – Evolutia cantitatii de apa produse, dar pierdute sau furate din sistemul centralizat de distributie apa potabila, in localitatile urbane, in perioada 1999 – 2007

6.    Apele uzate

6.1. Surse majore  si grad de epurare

Utilizarea si gospodarirea resurselor de apa reflecta in general dinamica sectoarelor economice in care se regasesc principalii consumatori: populatia, industria si agricultura.

Volumul total de ape uzate evacuat in surse de suprafata,in anul 2007, a fost de 15.67 mil m3,  reprezentand volumul de ape uzate care necesita epurare.

Principalii receptori ai apelor evacuate sunt bazinele hidrografice Dunare si Vedea, cu ponderea volumelor de 68.1 %, respectiv 28.6 % din volumul total restituit. Situatia volumelor de ape evacuate in emisari, pe bazine hidrografice, in perioada 2005 - 2007 este prezentata in tab. 4.7.1.1.

Anul

Volum total evacuat [milioane mc]

Bazin  hidrografic

Dunarea

Vedea

Arges

2005

20.814

11.084

7.805

1.343

2006

16.431

9.872

5.731

0.769

2007

15.670

10.670

4.481

0.519

Sursa: AN “ Apele Romane” – Directia Apelor Arges – VedeaPitesti

Tabelul 4.7.1.1. – Evolutia volumelor de ape uzate evacuate in emisar, in perioada 2005-2007

            Pentru asigurarea cantitativa si calitativa a apei necesare tuturor folosintelor (industrii, irigatii, populatie etc.) este necesar ca pe langa  masuri de gospodarire a apelor, sa se asigure utilizarea cu randament maxim a instalatiilor de epurare existente si sa se dezvolte noi tehnologii de epurare, capabile sa asigure din apa epurata o noua resursa de apa pentru alimentarea sistemelor de irigatii sau pentru industrii.

            Procesul de epurare consta in indepartarea din apele uzate a substantelor poluante in scopul protectiei calitatii apelor si in general a mediului inconjurator. Stabilirea comportarii multiplelor substante care polueaza apele de suprafata, precum si efectele lor asupra organismelor vii fac obiectul epurarii apelor.

            Epurarea apelor uzate se efectueaza in constructii si instalatii grupate intr-o anumita succesiune tehnologica in cadru unei statii de epurare. Capacitatea statiei de epurare  se stabileste in functie de cantitatea si calitatea apelor uzate si ale receptorului, precum si de conditiile tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca amestecul dintre apa uzata si  apa receptorului in aval de punctul de deversare a apelor uzate, astfel incat folosintele din aval sa nu fie afectate. Metodele si schemele tehnologice de epurare difera dupa provenienta apelor uzate, respectiv dupa calitatea lor exprimata prin tipul poluantilor si concentratiile acestora. In acest context se poate afirma ca exista o mare diferentiere intre apele uzate menajere si apele uzate industriale. In practica curenta, canalizarea localitatilor prevede evacuarea in comun a apelor uzate menajere si acelor industriale, amestecul lor conducand la formarea apelor uzate urbane si la epurarea lor intr-o statie de epurare comuna dimensionata la indicatorii de calitate aferenti apelor uzate menajere. Daca apele uzate industriale nu indeplinesc acesti indicatori, ele vor fi supuse unui proces preliminar de epurare partiala locala (preepurare) in cazul in care urmeaza a fi evacuate in canalizarea de ape uzate menajere sau vor fi epurate total in situatia in care sunt evacuate direct in emisar.

            Analiza situatiei principalelor surse de ape uzate, conform supravegherii efectuate in anul  2007 , a relevat urmatoarele aspecte:

-          din volumul total de ape uzate care necesita epurare, evacuate in surse de suprafata, 7.436 mil m3/an (47.5%) au fost insuficient epurate si 8.234 mil m3/an (52.5%) au fost epurate suficient  (tab. 4.7.1.2.);

-          referitor la aportul de ape uzate insuficient epurate repartizat pe activitati din economia nationala (tab. 4.7.1.), cota cea mai mare apartine unitatilor din domeniul gospodariei comunale (96%).

Principalele surse de poluare in judetul Teleorman sunt prezentate in  tabelul 6.1.1:

Agent economic

Profil activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate

(mil. mc)

Poluanti specifici

 

 

SC   UVCP SA

Turnu  Magurele

Ind.extractiva

Dunarea

0.002

MS, reziduu fix, CBO5, CCOCr,  detergenti, subst. extractibile, amoniu, fosfati,     cloruri,   pH,  fier, sulfati, Fe,Ni, Cu, Zn, Hg, As

 

SC  Aqua Tur SRL

Tr. Magurele

captare si prelucrare apa pentru alimentare

Dunarea

2.374

MS, reziduu fix, subst. organice, detergenti, subst. extractibile, amoniu, azotiti, azotati,  fosfor total,  prod.petrol, pH, fenoli, fier, Ni, crom total

 

SC Donau Chem SRL

Tr. Magurele-evac. G1

ind. chim.

ingrasam.

Dunarea

7.764

MS, reziduu fix,  CBO5, CCOCr, amoniu,   azotati, fosfati, cloruri,  pH,   sulfati, Ca, Mg,    Zn, Hg, fluoruri, detergenti, extractibile

 

 

           Statia de epurare este amplasata pe malul stang al Dunarii, langa SC Turnu sud-est de oras. Construita in perioada 1966-1968, statia este in momentul de inconjurata pe toate partile de halde de cenusa de pirita rezultata din procesele tehnologice ale Combinatului.

Debitul de epurare ape uzate este de 80-290 l/s, statia putand face fata in caz de ploi mari, la un debit de maxim 580 l/s.

           Statia de epurare este prevazuta cu o treapta mecanica si este compusa din urmatoarele obiecte:

                      - doua gratare cu actionare mecanica

                      - deznisipator circular vertical (V med = 2o mm/s) din care evacuarea nisipului se face cu o electropompa de 225

mc/h

                      - rezervor receptie apa bruta Dn 13 m

                      - statie pompare echipata cu 4 electropompe tip GUINARD (540 mc/h, H=14 mCA) si 3 electropompe tip V.Roaita (480 mc/h, H=14 mCA) - 4 decantoare dreptunghiulare etajate (V=1500 me fiecare)

                      - 5 platforme de uscare a namolului ( S total = 1925mp) (namolul uscat este incarcat manual in camioane si transportat la groapa de gunoi a orasului

                      - bazin de preparare lapte de var (V=22mc)

                      - statie de clorinare cu doua amestecatoare, unul de 2,5 Kg/h si celalalt de 1,8Kg/h

                      - pavilion de exploatare.

Statia functioneaza 8760 ore/an.

           La inceputul anului 1955 s-au facut lucrari de reparare ale celor 4 decantoare (s-a uniformizat curgerea apei prin lamelele decantoarelor) fapt care a dus la marirea eficientei de epurare de la 20-25% la 54-56%.

           Este in curs de punere in functiune a unui decanter radial suspensional, nou construit (V = 300 me).

           Se spera ca dupa aceasta actiune sa se poata finaliza repararea decantoarelor '. astfel incat eficienta statiei de epurare sa mai creasca.

Apele industriale care intra in statia de epurare oraseneasca nu sunt preepurate deoarece statiile de preepurare ale unitatilor economice fie nu exista, fie nu functioneaza, fie nu sunt exploatate corespunzator. De multe ori apar in apa uzata   detergenti, resturi animale si umane, produse petroliere, fructe, legume, etc.

7. Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Ř      In judetul Teleorman, industria extractiva este reprezentata de activitatea  a schelelor

petroliere care apartin SC PETROM SA Bucuresti, Grupul de Zacaminte Videle – Vadu Lat si Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud. Schele de petrol au generat in judet si activitati conexe cum sunt cele de foraj, constructii, eploatari drumuri petroliere, transport titei, grupuri industriale si sociale. Prin specificul activitatii lor, schelele de petrol au dispersate sursele de poluare in intreaga zona in care sunt amplasate instalatiile tehnologice si, prin conditiile de exploatare si fiabilitate a conductelor si instalatiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atat asupra aerului atmosferic cat si asupra solului si apelor de suprafata, respectiv subterane.

            Apele de suprafata si subterane sunt afectate in mod diferit, atat in ceea ce priveste natura poluantului (apa sarata, titei, poluare mixta), cat si intensitatea lui. 

            De asemenea, teritoriul judetului este traversat de conductele magistrale de transport titei catre rafinariile Astra si Petrobrazi ce apartin SC CONPET  SA Ploiesti.

      Referitor la cursurile de apa ce strabat zona de activitate a schelelor petroliere,  zonele critice privind poluarea cu fluide petroliere sunt:

·         Grupul de Zacaminte Videle – Vadu Lat: cursurile de apa Milcovat, Sericu, Teleorman, Clanita, si Glavacioc;

·         Grupul de Zacaminte Preajba Nord si Sud: cursurile de apa Glavacioc, Dambovnic, Valea de Margine, Jirnov.

 Activitatile legate de exploatarea titeiului sunt, de asemenea, surse potentiale de poluare a apelor subterane cu produse petroliere si apa sarata, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalatiile petroliere. Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SC Petrom SA, in puturi de observatie sau fantani gospodaresti, a urmarit indicatorii specifici unei eventuale poluari cu fluide produse de sonde (titei sau apa de zacamant).

Ř      Agricultura, una din activitatile economice importante ale judetului Teleorman, reprezinta o sursa potantiala de poluare a apelor de suprafata si subterane in situatia  utilizarii excesive de  ingrasaminte chimice si pesticide pe terenurile agricole.

Ř      Deversarile de ape uzate, neepurate corespunzator in statiile de epurare urbane sau industriale, reprezinta o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Ř      Platformele de deseuri menajere din localitatile judetului, precum si fermele zootehnice pentru cresterea suinelor si pasarilor reprezinta importante surse potentiale de poluare a apelor subterane si de suprafata cu substante organice, compusi ai azotului, precum si incarcare biologica.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Hidrologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie