Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
» Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Targu Ocna


Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Targu Ocna




MEMORIU TEHNIC

1. DATE GENERALE

Comanda:

Contract: 5005/

Pozitie: 1

Obiectivul: Parau Slanic

Lucrarea: Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Targu Ocna - judetul Bacau

Faza: PT + CS

Continutul: Piese scrise si desenate.

Proiectant: ISPE Bucuresti, IPTANA Bucuresti, TAHAL Israel.

Beneficiar: Administratia Nationala APELE ROMANE - DIRECTIA APELOR SIRET BACAU.

Data predarii: Noiembrie

2. DESCRIEREA LUCRARILOR

2.1. AMPLASAMENTUL

Lucrarile propuse a se executa sunt amplasate pe cursul paraului Slanic, pe sectorul cuprins intre confluenta cu paraul Slanicelul si confluenta cu raul Trotus, in zona localitatilor Slanic Moldova, Cerdac, Ciresoaia si Targu Ocna din judetul Bacau, in lungime totala de 19500m.

Prezentul proiect tehnic este realizat pe baza studiului de fezabilitate elaborat de Aquaproiect in noiembrie 2002.

2.2. TOPOGRAFIA

Pe intreaga zona ce va fi regularizata s-au efectuat studii topografice datate februarie-martie 2006. Aceste studii au cuprins: planuri de situatie scara 1:500 si 285 de profile transversale prin albie scara 1:100/1:100. Masuratorile topografice au urmarit pozitionarea urmatoarelor constructii:

cladiri adiacente malurilor paraului;

limita terenurilor proprietarilor (garduri);

poduri peste parau;

camine, conducte de suprafata, linii electrice aeriene, puturi de petrol;

canale care se varsa in paraul Slanic;

drumuri din apropierea albiei paraului;

forma albiei minore si a celei majore a paraului.

Au fost realizate ridicari topografice partiale in albia majora.

2.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI

Din acest punct de vedere, zona cercetata se situeaza in cadrul unui sector climatic cu particularitati specifice regiunilor cu munti si dealuri.

Prezenta treptelor de relief subcarpatic si montan constituie factori genetici ai unor particularitati topoclimatice dezvoltate pe spatii ceva mai largi, desfasurate pe aliniamente orientate N-S.

Temperatura medie anuala este de 6 . 10 C, avand mediile lunii iulie de ordinul 14 . 20 C si cele ale lunii ianuarie de ordinul a -2 . -6 C. Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 123 zile.

Temperatura maxima absoluta a fost inregistrata in anul 1916 la 15 iulie (40,8 C), iar cea minima a fost de -32,5 C in ianuarie 1954. Temperaturile extreme absolute ale aerului exprima caracterul continental al climatului.

Precipitatiile atmosferice prezinta cantitati medii anuale in jur de 600 . 800mm; cu cat se inainteaza spre zona de munte cantitatea de precipitatii creste, atingand 1100mm si chiar mai mult. Cantitatile medii ale lunii iulie sunt cuprinse intre 80 . 100mm, iar cantitatile medii ale lunii ianuarie intre 30 . 50mm.

Frecventa medie anuala a vanturilor denota o predominare accentuata a aerului dinspre N, NV, NE.

Conform STAS 6054/77: "Teren de fundare - Adancimi maxime de inghet - Zonarea teritoriului Romaniei", adancimea maxima de inghet in zona cercetata este cuprinsa intre 0,9 . 1,00m.

2.4. GEOLOGIA SI SEISMICITATEA

Din punct de vedere geologic perimetrul cercetat este situat in cadrul unitatii cunoscute sub denumirea de Carpatii Orientali, "drenand" muntele Nemira de la vest la est, tronsonul de interes este cuprins intre confluenta paraului Slanicelul (Cheschesul) cu paraul Slanic, pana la confluenta paraului Slanic cu raul Trotus, in dreptul localitatii Targu Ocna.

In zona montana, in desfasurarea proceselor, un rol de baza il au altitudinea si panta. Pe suprafetele situate sub 1400m altitudine (nivele de eroziune, trepte structurale, terase) dominante sunt spalarea de suprafata, alunecarile superficiale, etc. La acestea se adauga, in jurul localitatilor, santuri de siroire dezvoltate pe drumurile de caruta, iar la baza versantilor acumulari proluvio-coluviale.

In albiile vailor, in sectoarele inguste cu panta generala accentuata, predomina eroziunea liniara. In zonele deluroase, unde panta scade, eroziunea lineara se imbina cu cea laterala, in albie au loc acumulari, iar la confluente, conuri aluviale. Dezvoltarea conurilor de dejectie este insotita de impingerea albiei spre versantul opus, iar uneori de aparitia unor trepte proluvio-coluviale.

Cele mai recente depozite sunt cele generate in urma unor fenomene fizico-geologice si anume:

- deluvii (depozite formate pe seama rocii de baza, in urma procesului de dezagregare si alterare fizico-chimica, acumulate pe panta versantilor) alcatuite din fragmente de roca stancoasa-gresii prinse intr-o masa argilo-prafoasa cu nisip:

- coluvii (depozite formate in urma alterarii rocii de baza acumulate la baza versantilor) - alcatuite din fragmente de gresii tufitice, cu liant argilo-prafos;

- alunecari de teren (identificate pe ambii versanti ai vaii) - uneori sub forma unor curgeri de teren, produse, de regula, la contactul dintre formatiunea de varsta paleogen - eocen (flis grezos cu gresii masive micacee) si peticele de acoperire ramase prin erodarea panzei de sariaj reprezentate prin formatiuni de varsta neogen - miocen inferior (argile brecioase, sare, gipsuri, marne cenusi si rosiatice), alunecari ce se produc in prezent in zona localitatii Ciresoaia.

- conuri de dejectie - amplasate la confluentele vailor cu paraul Slanic.

Structura geologica regionala are urmatoarea alcatuire litologica in adancime:

Depozitele acoperitoare:

depozite aluviale din cadrul albiei majore: blocuri, bolovanis, pietris si rar nisip - holocen;

depozite ale terasei inferioare, medii si superioare: pietrisuri si nisipuri - pleistocen superior (qp3);

Roca de baza:

brecii argiloase, argile brecioase, sare. Gipsuri, conglomerate, marne cenusii si rosiatice - neogen-miocen inferior;

sisturi disodilice superioare - paleogen - oligo - miocen;

gresii cuartitice (Gresia de Kliwa), sisturi argiloase, menilite si marne brune bituminoase - paleogen - ologocen;

flis grezos cu gresii masive micacee, intercalati de argile rosii, marne si argile cenusii cu rare intercalatii de gresii calcaroase - Stratele de Bisericani - paleogen eocen.

Din punct de vedere seismic, perimetrul de interes se incadreaza in macrozona de intensitate seismica "71" (conform SR 11100/1 - 93 "Zonarea seismica - Macrozonarea teritoriului Romaniei"), iar potrivit normativului P 100/2004 in zona de calcul "C", cu acceleratia g pentru IMR=100 ani de 0,28 cm/s2 si o perioada de colt TC = 0,7 sec.

2.5. DATE HIDROLOGICE

Prezentul proiect tehnic descrie regularizarea paraului Slanic, pe un tronson delimitat de confluenta cu paraul Slanicelul si confluenta cu raul Trotus, in zona localitatilor Slanic Moldova, Cerdac, Ciresoaia si Targu Ocna din judetul Bacau. Traseul paraului este prezentat in planul de incadrare in zona I-1048.01.001-H1-004. Tronsonul de parau analizat este prezentat in planurile de situatie la scara 1:500 realizate in baza masuratorilor topografice datate 2006. Pe acest tronson s-au realizat 285 de profile transversale prin albie conform desenelor la scara 1:100. Datele furnizate de Apele Romane - Directia Apelor Siret Bacau privind inundabilitatea in zona Slanic Moldova - Targu Ocna sunt:

Paraul Slanic - sectiunea aval Slanic Moldova

- Suprafata bazinului hidrografic aferent: F=62,6 km/p;

- Debite maxime cu diferite probabilitati de depasire:

Qmax0,1% = 347 mc/s Qmax2% = 168 mc/s

Qmax0,5% = 252 mc/s Qmax5% = 119 mc/s (debit de calcul)

Qmax1% = 210 mc/s (debit de verificare) Qmax10% = 77,8 mc/s

Paraul Slanic - sectiunea aval Cerdac

- Suprafata bazinului hidrografic aferent: F=100 km/p;

- Debite maxime cu diferite probabilitati de depasire:

Qmax0,1% = 458 mc/s Qmax2% = 207 mc/s

Qmax0,5% = 324 mc/s Qmax5% = 144 mc/s (debit de calcul)

Qmax1% = 266 mc/s (debit de verificare) Qmax10% = 98,5 mc/s

Paraul Slanic - la confluenta cu raul Trotus

- Suprafata bazinului hidrografic aferent: F=126 km/p;

- Debite maxime cu diferite probabilitati de depasire:

Qmax0,1% = 465 mc/s Qmax2% = 210 mc/s

Qmax0,5% = 330 mc/s Qmax5% = 145 mc/s (debit de calcul)

Qmax1% = 270 mc/s (debit de verificare) Qmax10% = 100 mc/s

Debitele maxime inregistrate in anul 2005 pe paraul Slanic la Ciresoaia sunt:

4,54 mc/s la 14 aprilie; 12,8 mc/s la 7 mai; 4,00 mc/s la 17 iunie; 124 mc/s la 12 iulie;

8,00 mc/s la 19 august.

Calculele realizate privind inundabilitatea sectorului de parau au fost efectuate cu programul HEC-RAS. Pentru debitul de calcul pe cele 3 sectoare de Qmax5% = 119 mc/s, 144 mc/s respectiv 145 mc/s, albia majora calibrata este corespunzatoare, rezultatele fiind prezentate in profilul longitudinal scara 1:2000, 1:200 si in planurile de situatie.

In programul de calcul s-au introdus cele 285 de profile transversale, panta sectorului de rau, limita albiei minore, limita albiei majore si debitele pe cele 3 sectoare. In urma rularii programului in regim natural a rezultat un set de valori caracteristice albiei de rau. In urma rularii programului in regim amenajat au rezultat setul de valori de mai jos:

Profile

Q Total

Min Ch El

W.S. Elev

Crit W.S.

E.G. Elev

E.G. Slope

Vel Chnl

Flow Area

Top Width

Froude # Chl

(m3/s)

(m)

(m)

(m)

(m)

(m/m)

(m/s)

(m2)

(m)

2.6. PREZENTAREA PROIECTULUI

In urma recunoasterii terenului s-au evidentiat urmatorele obiective economice sau sociale in pericol de a fi afectate de eroziunea avansata a malurilor si de coborarea talvegului albiei:

protectiile de mal in zona Slanic Moldova si Targu Ocna;

praguri existente;

hoteluri;

locuinte ale populatiei;

poduri si podete;

drumul national DN 12B;

stalpi LEA;

sonde petroliere.

Astfel sectorul de parau s-a impartit in patru zone, fiecare fiind caracterizata de situatia existenta in teren privind gradul de erodare a malurilor, obiectivele economice sau sociale care pot fi in pericol de inundare la debite mari sau de prabusire ca urmare a eroziunii accentuate a malurilor, lucrarile de regularizare specifice conditiilor de amplasament si executie existente in teren: zona 1 - Slanic Moldova, zona 2 - Cerdac, zona 3 - Ciresoaia, zona 4 - Targu Ocna.

Pentru toate zonele este caracteristic faptul ca s-a prevazut calibrarea albiei minore prin lucrari de sapaturi si umpluturi in albie conform desenului "Regularizare albie tip". Se vor asigura astfel conditiile optime de tranzitare pe acest sector a tuturor debitelor caracteristice unor viituri.

Constructia lucrarilor de protectie si praguri se poate face pe cele 4 zone independent, cu realizarea dinspre aval spre amonte de la capatul fiecarui tronson.

Tabel cu tipuri de lucrari:

Nr.crt.

Tipul lucrarii

Numar de tronsoane

L totala [m]

Diguri

Ziduri noi

Subzidiri (ziduri vechi)

Gabioane

Dale + grinda

Praguri

30 buc

Cele 4 zone in care a fost impartit tronsonul de parau analizat sunt urmatoarele:

ZONA 1 - Slanic Moldova

Zona are lungimea de 5015 m si se situeaza intre profilele transversale P1 si P66 conform planului de situatie.

Starea actuala

In aceasta zona sunt realizate o serie de lucrari de amenajare a albiei - in majoritate vechi - executate esalonat in ultimii 30-35 ani, in principal din investitii ale administratiei locale, cum ar fi: caderi, praguri din anrocamente, protectie din zidarie de piatra. Caderile care necesita reparatii in proportie de 20% sunt in numar de 4. Pragurile care necesita reparatii in proportie de 20% sunt in numar de 16.

La lucrarile de consolidare si de aparare executate pe valea paraului pana la aceasta data (gabioane, ziduri de sprijin) s-au constatat degradari, produse in special datorita actiunii de eroziune a apei. Astfel, au fost identificate o serie de fenomene particulare, din care mentionam:

debitul solid transportat de parau in perioadele cu ploi torentiale este foarte mare;

afuieri, care au avut drept rezultat spalarea albiei, datorita vitezei mari de curgere a apei situata uneori, peste viteza medie de antrenare a aluviunilor si implicit deplasarea gabioanelor si a zidurilor de sprijin.

Devierea apelor

Pentru devierea apelor se va realiza un dig de deviere din saci din geotextil impermeabil intertesut avand dimensiunile aproximative 2,3x1,2 m si un volum util de aproximativ 0,5 mc. Acesti saci se vor umple cu material local granular (nisip sau pietris). Lungimea pe care se va efectua devierea apelor va fi stabilita in functie de lungimea lucrarilor, dar nu mai mare de 40 m, pe un singur mal. Dupa terminarea lucrarilor la un sector se va trece la devierea apelor pe urmatorul sector.

Solutia de protectie

Lucrarile se vor imparti in doua categorii: lucrari de refacere a constructiilor existente si lucrari noi.

Lucrarile de refacere si consolidare a constructiilor existente vor fi:

subzidiri pe o lungime de 5 107,5 m la apararile de mal existente (pe ambele maluri in zonele afectate, conform planurilor de situatie);

refacere consolidare cu gabioane pe o lungime de 150 m (in zona profilelor transversale 11 si 12 pe malul drept); Gabioanele folosite vor fi de dimensiuni de la 2x1x1 m la 3x1x1 m si saltele de gabioane de grosime 0,5 m conform sectiunilor tip.

refacere 16 praguri din anrocamente si refacerea a 4 caderi.

Lucrarile noi prevazute sunt urmatoarele:

aparari de maluri din zidarie cu bolovani de rau pe o lungime de 1 132 m;

Se va realiza o fundatie din beton ciclopian de 1,00 m adancime (fundata sub linia talvegului existent) si o elevatie din bolovani de rau cu inaltimi variabile functie de configuratia terenului (inaltime medie de 2,5m). Panta zidului cu bolovani de rau va fi de 5:1.

21 praguri de fund din anrocamente cu inaltime utila de 0,5 m pentru stabilizarea patului albiei, notate PF1 . PF21, amplasate conform planurilor de situatie la cotele din profilele transversale. Lungimile pragurilor vor fi precizate in cadrul planurilor de detalii de executie.

Pragurile se vor realiza din beton ciclopian avand o sectiune trapezoidala cu latimea la coronament de 50 cm si panta aval de 1:0,5. Se vor funda pe o fundatie de beton ciclopian ce cca. 2,00 m latime incastrata in roca de baza, iar in aval vor fi prevazute cu o placa de beton de cca. 40 cm grosime si 5,00 m lungime. Se vor realiza pe intreaga latime a fundului albiei. Fiecare prag de fund va fi construit in doua etape, in cadrul a doua incinte de izolare realizate succesiv. Incintele vor permite construirea a cate unei jumatati a pragului simetric fata de axul albiei. Pragurile vor fi incastrate in malurile albiei majore si vor fi prevazute cu barbacane.

recalibrare albie.

Albia se va recalibra prin sapaturi si umpluturi la o latime medie pe portiuni de cate 20 de profile transversale. Aceasta latime se va executa conform desenului "Regularizare albie tip". Inclinarea malurilor va fi la o panta de cel putin 1:1,5.

ZONA 2 - Cerdac

Zona are o lungime de 5863 m si se situeaza intre profilele transversale P66 si P160 conform planului de situatie.

Starea actuala

In aceasta zona sunt realizate foarte putine lucrari de amenajare a albiei cum ar fi: praguri din anrocamente, ziduri de sprijin si gabioane, care in prezent sunt deteriorate in cea mai mare parte.

La lucrarile de consolidare si de aparare executate pe valea paraului pana la aceasta data s-au constatat degradari, produse in special datorita actiunii de eroziune a apei.

Devierea apelor

Pentru devierea apelor se va realiza un dig de deviere din saci din geotextil impermeabil intertesut folositi la zona 1. Sacii de geotextil se vor refolosi pentru toate cele 4 zone etapizat. Lungimea pe care se va efectua devierea apelor va fi stabilita in functie de lungimea lucrarilor, dar nu mai mare de 40 m, pe un singur mal. Dupa terminarea lucrarilor la un sector se va trece la devierea apelor pe urmatorul sector.

Solutia de protectie

Pe aceasta zona nu vor exista lucrari de refacere ci numai lucrari noi.

Lucrarile noi vor fi:

aparari de maluri din zidarie cu bolovani de rau pe o lungime de 6 538 m;

Se va realiza o fundatie din beton ciclopian de 1,00 m adancime (fundata sub linia talvegului existent) si o elevatie din zidarie din piatra cu inaltimi variabile functie de configuratia terenului (inaltime medie de 2,5m).

6 praguri de fund din beton ciclopian cu inaltime utila de 0,5 m pentru stabilizarea patului albiei, notate PF22 . PF27 amplasate conform planurilor de situatie la cotele din profilele transversale. Lungimile pragurilor vor fi precizate in cadrul planurilor de detalii de executie.

- recalibrare albie.

Albia se va recalibra prin excavatii la o latime medie pe portiuni de cate 20 de profile transversale. Aceasta latime se va executa conform desenului "Regularizare albie tip". Inclinarea malurilor va fi la o panta de cel putin 1:1,5.

ZONA 3 - Ciresoaia

Zona are o lungime de 6050 m si se situeaza intre profilele transversale P160 si P216 conform planului de situatie.

Starea actuala

In aceasta zona sunt realizate foarte putine lucrari de amenajare a albiei cum ar fi: praguri din anrocamente, ziduri de sprijin drum si gabioane, care in prezent sunt deteriorate in cea mai mare parte.

La lucrarile de consolidare si de aparare executate pe valea paraului pana la aceasta data s-au constatat degradari, produse in special datorita actiunii de eroziune a apei.

Devierea apelor

Pentru devierea apelor se va realiza un dig de deviere din saci din geotextil impermeabil intertesut folositi la zonele 1 si 2.

Solutia de protectie

Pe aceasta zona nu vor exista lucrari de refacere ci numai lucrari noi.

Lucrarile noi vor fi:

aparari de maluri din zidarie cu bolovani de rau pe o lungime de 4 078 m;

Se va realiza o fundatie din beton ciclopian de 1,00 m adancime (fundata sub linia talvegului existent) si o elevatie din zidarie din piatra cu inaltimi variabile functie de configuratia terenului (inaltime medie de 2,5m).

- recalibrare albie.

Albia se va recalibra prin sapaturi si umpluturi la o latime medie pe portiuni de cate 20 de profile transversale. Aceasta latime se va executa conform desenului "Regularizare albie tip". Inclinarea malurilor va fi la o panta de cel putin 1:1,5.

ZONA 4 - Targu Ocna

Zona are o lungime de 2517m si se situeaza intre profilele transversale P216 si P285 conform planului de situatie.

Starea actuala

In aceasta zona sunt realizate lucrari de amenajare a albiei cum ar fi: protectii de mal cu dale de beton sprijinite pe grinda de beton care in prezent sunt deteriorate in cea mai mare parte.

La lucrarile de consolidare si de aparare executate pe valea paraului pana la aceasta data s-au constatat degradari, produse in special datorita actiunii de eroziune a apei.

Devierea apelor

Pentru devierea apelor se va realiza un dig de deviere din saci din geotextil impermeabil intertesut folositi la zonele 1, 2 si 3.

Solutia de protectie

Lucrarile se vor imparti in doua categorii: lucrari de refacere a constructiilor existente si lucrari noi.

Lucrarile de refacere si consolidare a constructiilor existente vor fi:

protectia si consolidarea malurilor cu dale de beton sprijinite pe grinda de beton pe o lungime de 850 m, distanta cumulata cu apararea noua cu dale de beton;

Se va reface protectia de mal pe aceeasi solutie constructiva existenta.

Lucrarile noi vor fi:

aparari de maluri cu dale de beton sprijinite pe grinda de beton;

Se va extinde aceeasi solutie constructiva existenta cu dale de beton sprijinte pe o grinda de beton.

dig de aparare impotriva inundatiilor pe malul stang si drept la confluenta cu raul Trotus;

Digurile se vor executa din material local, cu o latime la coronament de 3,00 m, cu pantele taluzelor de 1:1,5 care vor fi prevazute cu geogrila peste care se asterne un strat de sol vegetal ce se va inierba. Pentru stabilizarea albiei minore se va prevedea un prism de piatra de rau de 1,5 m latime pana la nivelul malului si pana la 45 cm sub nivelul talvegului, cu o lungime de 4 m. Pentru evacuarea apelor din incinta vor fi prevazute doua scurgeri echipate cu clapet. Pe taluzul dinspre albie se va prevedea o saltea antierozionala cu rolul de a stabiliza suprafata digului la contactul cu apa. Aceasta se va realiza conform desenului cu sectiunile tip. Taluzul exterior se va inierba.

3 praguri de fund din beton ciclopian cu inaltime utila de 0,5 m pentru stabilizarea patului albiei, notate PF28 . PF30. Lungimile pragurilor vor fi precizate in cadrul planurilor de detalii de executie.

Fiecare prag de fund va fi construit in doua etape, in cadrul a doua incinte de izolare realizate succesiv. Incintele vor permite construirea a cate unei jumatati a pragului simetric fata de axul albiei. Pragurile vor fi incastrate in malurile albiei majore si vor fi prevazute cu barbacane.

- recalibrare albie.

La confluenta paraului Slanic cu afluentii se vor amenaja diguri de remuu.

2.7. ORGANIZAREA DE SANTIER

Pentru realizarea lucrarilor de constructii, amplasarea organizarii de santier la obiect se va face de executant numai la inceperea executiei pe spatiile libere din zona de lucru, avand acceptul beneficiarului, conform conventiei ce va fi incheiata pentru perioada de executie.

In zona santierului se vor prevedea locuri pentru colectarea selectiva a deseurilor si a gunoaielor rezultate si eliminarea acestora fara afectarea factorilor de mediu.

Pentru a evita poluarea accidentala a apelor paraului Slanic cu produse petroliere (carburanti) sau cu ciment, depozitul si parcarea santierului se vor amplasa in afara albiei majore sau a albiei minore a paraului. Intretinerea masinilor si utilajelor (reparatii, spalari etc.) se vor efectua in afara albiei majore sau a albiei minore a paraului.

In albia minora si majora a paraului s-au identificat bucati de beton din pragurile de fund existente in Slanic Moldova si din protectia de mal cu dale in Targu Ocna.

Aceste bucati de beton se vor muta (curata) din albia paraului pentru a nu afecta curgerea apei in albia paraului.

Santierul va fi dotat cu grupuri sanitare ecologice mobile.

Durata de executie a lucrarilor sus-mentionate este, conform Graficului coordonator de realizare a investitiei din Anexa A, de 24 luni. Se recomanda ca lucrarile in zonele 1 si 4 sa fie primele realizate datorita importantei obiectivelor protejate si eroziunii avansate a constructiilor existente.

Lucrarile si cheltuielile necesare executantului pentru realizarea acestor lucrari sunt cuprinse in fondul de organizare de santier care este prevazut in devizul general la cap. 5 "Alte cheltuieli" din cadrul studiului de fezabilitate.

Conform Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice privind continutul cadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si decontare a executiei lucrarilor emis de MF-MLPAT cu nr. 784/34/N/13.04.1998 si modificat in anul 1999, la cap. 6, art. 6.4., pct. 5.4.5., dupa stabilirea executantului prin licitatie, decontarea lucrarilor de organizare de santier se va face de catre beneficiar pe baza proiectului de organizare de santier intocmit de executant si prezentat de acesta ca element de baza in continutul ofertei pe baza careia a castigat licitatia de executie a investitiei.

Dupa alegerea executantului se vor realiza urmatoarele documente ce vor fi insusite in comun de catre constructor, montor si beneficiar:

Nomenclatorul de lucrari si cheltuieli de organizare de santier la valoarea fondului de organizare de santier prevazut in devizul general aprobat;

Graficul de executie detaliat pe obiecte cu termene stricte de executie in vederea respectarii termenului final de punere in functiune si a fluxului tehnologic de executie;

Stabilirea fortei de munca a executantului functie de indicatorii fizici.

2.8. CAILE DE ACCES PROVIZORII

Lucrarile sunt prevazute a se executa in albia paraului Slanic, iar pentru accesul utilajelor se vor folosi drumurile de acces existente in apropierea albiei majore.

Transportul materialelor necesare executiei se va realiza auto pe drumurile existente pana in apropierea albiei majore sau minore a paraului.

2.9. SURSELE DE APA, ENERGIE ELECTRICA GAZE ETC.

Telefoanele utilizate vor fi cele portabile din dotarea executantului.

Punctele de lucru ale executantului vor fi asigurate cu utilitati (energie electrica, apa, gaze, etc.) prin racorduri provizorii din retelele existente in zona, dar numai cu acordul beneficiarului.

Bransarea acestor retele se va face de executant la inceperea lucrarilor de executie, dar numai cu acordul beneficiarului, acesta fiind singurul in masura sa indice locul de bransare.

Fondurile necesare realizarii retelelor provizorii si bransamentelor aferente vor fi asigurate din valoarea fondului de organizare santier, fonduri ce vor fi incluse in nomenclatorul cheltuielilor si obiectelor de santier prezentat in proiectul executantului ce a fost anexat la oferta.

2.10. CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII ETC.

In cadrul lucrarilor de regularizare a paraului Slanic nu vor fi create noi cai de acces definitive. Caile de acces si comunicatii existente vor fi refacute la terminarea lucrarilor in cazul afectarii acestora.

2.11. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR, GRAFIC DE LUCRU etc.

Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru detaliate si programul de receptie vor fi corelate cu graficul general de realizare al lucrarii.

Programul de executie al lucrarilor va fi intocmit de constructor impreuna cu beneficiarul, in ordinea in care trebuie executate lucrarile.

2.12. TRASAREA LUCRARILOR

Trasarea lucrarilor pe teren se va face pe baza planurilor de situatie, in conformitate cu cerintele Caietului de Sarcini, de catre constructor (topometri autorizati), in prezenta dirigintelui de santier pentru predarea amplasamentului si stabilirea cotelor zidurilor de piatra, a gabioanelor, a grinzilor de beton si a pragurilor de fund.

PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR DIN SANTIER

Beneficiarul AN APELE ROMANE - DIRECTIA APELOR SIRET BACAU va supraveghea si controla cu personal specializat, angajat pe functia de diriginte de santier, executarea acestor lucrari.

Executantul isi va asigura prin personalul propriu paza pe timpul noptii, a lucrarilor executate din care pot fi sustrase materiale, precum si a materialelor nepuse in opera.

Materialele necesare executarii lucrarilor mentionate mai sus ce sunt procurate de executant se vor depozita in depozitele de materiale din baza sa proprie de productie.

Transportul acestora se va face cu autovehicule pe drumurile existente.

2.14. MASURAREA LUCRARILOR

Masurarea lucrarilor se va face pe baza planurilor de situatie, a profilului longitudinal si a sectiunilor transversale prin albie, de catre constructor (topometristi autorizati) in prezenta dirigintelui de santier . Aceste masuratori vor respecta valorile cantitatilor de lucrari de la capitolul 2.20. Cantitati de lucrari.

2.15. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI (OFERTANTULUI) SI TESTELE CARE CAD IN SARCINA SA

Testele ce vor fi efectuate in perioada executarii lucrarilor de terasamente si constructii sunt cele prezentate in caietul de sarcini cod: I-1048.01.001-H1-142.

2.16. CURATENIA IN SANTIER

Pentru a evita poluarea mediului inconjurator in timpul existentei santierului se vor lua urmatoarele masuri de protectie:

- santierul sa fie dotat cu mijloace adecvate de depozitare a carburantilor si a materialelor de constructie;

- amenajarea unor platforme betonate pentru parcarea utilajelor folosite in santier;

- amenajarea unor platforme speciale cu dotarile necesare de protectie a mediului pentru spalarea utilajelor;

- spalarea mijloacelor de transport inainte de iesirea din santier;

- dotarea cu containere special destinate depozitarii deseurilor menajere sau de tip menajer; realizarea unui contract cu o firma specializata pentru evacuarea deseurilor menajere;

- depozitarea deseurilor rezultate din activitatea santierului intr-o halda special destinata acestui scop prevazuta cu dotarile necesare pentru protectia mediului;

- alimentarea utilajelor folosite la executia lucrarilor cu carburanti numai in zone cu dotari de protectie a mediului impotriva pierderilor accidentale;

- se vor lua masuri de refacere a gropilor de imprumut si/sau a carierelor precum si a terenurilor ocupate temporar de constructiile organizarii de santier;

2.17. SERVICIILE SANITARE

Asigurarea igienico-sanitara a santierului de constructii - montaj se va face astfel:

- se vor organiza grupuri sanitare prevazute cu fose septice care vor fi vidanjate periodic printr-o unitate specializata;

- santierul va fi dotat la punctele de lucru cu o trusa de prim ajutor completa;

- vor fi nominalizate doua persoane care vor fi instruite in acordarea primului ajutor in caz de eventuale accidente.

Pentru urgente medicale se va asigura asistenta in cadrul unitatilor sanitare din Slanic Moldova sau Targu Ocna.

2.18. RELATIILE DINTRE CONTRACTANT (OFERTANT), CONSULTANT SI PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)

Controlul la fazele de executie determinante se va face in conformitate cu Legea privind calitatea in constructii nr. 10/18.01.1995.

Fazele determinante de executie pentru fiecare obiect cuprinse in prezentul proiect sunt indicate in "Programele pentru controlul calitatii lucrarilor la faze de control si la faze determinante" din Anexa C.

Receptia de face in conformitate cu "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" aprobat cu HG nr. 273/14,06.1994, normativ C 56/85, C 204-80, NE-012/1999, NE-013/2002 si Legea nr. 10/18.01.1995 si "Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier".

Receptia se realizeaza in doua etape:

- receptia la terminarea lucrarilor;

- receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

Pentru executarea receptiei la terminarea lucrarilor, beneficiarul va organiza inceperea receptiei in maxim 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:

- membrilor comisiei de receptie

- executantului

- proiectantului

Proiectantul, in calitate de autor al proiectului, va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei (referat de prezentare).

Beneficiarul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare.

Dupa acceptarea receptiei de catre beneficiar, cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte solicitari de remedieri de lucrari, penalizari, diminuari de valori, decat cele consemnate in procesul verbal de receptie. Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenul stabilit conform legii.

Receptia finala este convocata de beneficiar in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie care este prevazuta in contract.

Pentru contractarea acestei lucrari, executantul ce va fi ales de catre beneficiar va include in oferta prezentata proiectul de organizare santier care va justifica lucrarile si cheltuielile de organizare de santier necesare regularizarii din proiect.

Precizam ca lucrarile si cheltuielile de organizare de santier prezentate de executant in oferta de achizitie se vor incadra in fondul de organizare santier aprobat si prevazut in devizul general.

Decontarea lucrarilor de organizare santier se va face de catre beneficiar numai pe baza proiectului de organizare santier cuprins in oferta executantului, oferta realizata conform Ordinului privind aprobarea structurii, continutului si modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicii emis de MF-MLPTL cu nr. 1013 / 6.06.2001.

Conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996, beneficiarul si executantul vor incheia o conventie privind suprafetele pe care se vor amplasa organizarile de santier la obiect, precum si indicarea locurilor de bransare a retelelor de utilitati provizorii.

Obiectele de organizare de santier care se vor amplasa in organizarea de santier vor respecta IPC - 1982, atat din punct de vedere al protectiei si igienei muncii cat si al normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

La terminarea lucrarilor executantul va elibera suprafetele de teren folosite pentru organizarea la obiect, va asigura curatenia acestora redandu-le functionalitatea si aspectul anterior.

2.19. NORME DE PROTECTIA MUNCII

Executantul va fi conectat la sistemul de alertare in caz de viitura.

Pentru executarea lucrarilor prevazute in cadrul prezentului memoriu tehnic, este absolut necesara respectarea de catre executant si beneficiar a prevederilor "Regulamentului privind protectia si igiena muncii in constructii" aprobat cu Ordinul 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Executantul si beneficiarul vor avea in vedere respectarea tuturor prescriptiilor regulamentului mai sus precizat, acordandu-se o atentie deosebita prevederilor cuprinse in articolele:

pentru lucrarile de terasamente: articolele 538-566, 568, 574-578, 584-587;

daca lucrarea se executa pe timp friguros: articolele 287a,b, 288, 289, 299c;

pentru lucrarile care se executa mecanizat: art. 591, 595, 601, 603, 609;

mijloace de transport auto: articolele 2338-2344;

tractoare: articolele 2345-2350.

Trebuie sa se acorde o atentie deosebita platformelor de lucru in acea zona. Latimea platformei de lucru trebuie sa asigure deplasarea utilajelor si a vehiculelor de transport.

Distanta minima de la cea mai apropiata parte a utilajelor si marginea platformei trebuie sa fie de cel putin 1,5 - 2,0 m.

Se vor respecta si prevederile urmatoarelor documente:

Decretul Consiliului de Stat nr. 400/81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca la unitatile cu foc continuu sau care au grad ridicat de exploatare.

Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii pentru aprobarea concentratiilor maxime admisibile in scopul prevenirii imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze, vapori si pulberi.

Se vor respecta cu strictete masurile de protectia muncii specifice substantelor toxice si inflamabile.

Legea 90/97 privind protectia muncii.

Norme generale de protectia muncii elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu ordinul 578/DB/5840.

Norme de protectia muncii pentru lucru in albii de rauri etc.

Masurile de protectie a muncii la lucrarile prevazute in prezenta documentatie se refera atat pe durata executarii, cat si la exploatarea lucrarilor respective, in special in terasamente, fascine si saltele de nuiele, lucrari de piatra, anrocamente, betoane prefabricate, transportul, incarcarea si descarcarea materialelor, exploatarea utilajelor si masinilor de ridicat folosite.

Se vor monta placi avertizoare vizibile atat ziua, cat si noaptea in toate locurile periculoase (gropi, santuri, utilaje, instalatii, depozite etc.)

Trecerea lucratorilor peste santuri si gropi se va face pe podete de cel putin 0,80 m latime, prevazute cu balustrade, iar pe terenurile cu inclinare mai mare de 20s se vor face rampe de acces sau scari prevazute cu balustrade. Este interzisa stationarea muncitorilor in santuri, gropi sau maluri si pe marginea gropii.

Lucrul cu utilajele terasiere trebuie astfel organizat spre a evita rasturnarea, alunecarea sau infundarea utilajului.

Este interzis lucrul sau deplasarea cu masinile terasiere sau de ridicat pe sub liniile electrice aeriene, daca nu exista spatiul de siguranta prescris atat pe vertical, cat si pe orizontala.

In cazul executarii unor lucrari in zonele traversate de LEA cu tensiuni peste 1 kV cu utilaje mecanice, se vor respecta urmatoarele prevederi:

In timpul lucrului se interzice trecerea sau stationarea persoanelor pe sub sageata sau cupa utilajului sau in zonele de rotire, marcandu-se zona respectiva;

Descarcarea pamantului in autovehicul se va face de la inaltime redusa si din spatele vehicului;

Se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor inainte de inceperea lucrului. Se interzic legaturi sau carlige improvizate;

Se interzic orice fel de reparatii, curatiri sau ungere manuala a elementelor in miscare ori alimentarea cu combustibil lichid in timpul functionarii utilajelor;

Acolo unde pornirea, functionarea sau deplasarea utilajelor, cat si manevrarea, este periculoasa, in afara prescriptiilor corespunzatoare, se va asigura si semnalizarea acustica potrivita;

Pentru deservirea utilajelor, cat si pentru lucrul in zone periculoase, sunt admisi numai lucratori calificati profesional pentru lucrarile respective, cu instructajul facut; tinerii cu o varsta mai mica de 18 ani nu au acces in zonele respective.

La lucrarile cu piatra sau anrocamente se va tine seama ca pe teren bun si sub 20s panta se pot transporta cu roaba greutati pana la 50 kg pentru femei si pana la 70 kg pentru barbati.

Greutati mai mari de 70 kg se manipuleaza cu utilaje adecvate. La lucrul cu gabioane, lucratorii vor avea manusi de protectie, foarfeci si clesti. Se va acorda echipamentul de protectie conform normativului.

La lucrarile de beton sau beton armat, turnarea betonului de la o inaltime mai mare de 1,50 m se face de pe podine special prevazute cu balustrade, folosind jgheaburi sau burlane telescopice, bine prinse de schele sau mal.

La lucrarile ce se executa in ape adanci, se vor lua masurile necesare de salvare in cazul caderii in apa si pericol de innec, asigurandu-se santierul cu barci, funii, centuri de salvare si vaslasi pe tot timpul lucrului.

Pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, se va intocmi de catre executant proiectul corespunzator, care sa prevada metodele si mijloacele ce urmeaza a se intrebuinta, calendarul lucrarilor si masurile corespunzatoare de protectie a muncii.

Toti angajatii vor trebui sa cunoasca obligatiile si raspunderile pentru realizarea deplina a masurilor de protectie si igiena a muncii si de prevenirea si combaterea incendiilor pentru asigurarea, pastrarea si folosirea mijloacelor individuale de protectie.

Se mentioneaza ca textul capitolului de fata nu scuteste pe executant de cunoasterea temeinica, completa a tuturor prevederilor legislatiei in vigoare privind problema protectiei muncii atat in timpul pregatirilor pentru executie, in timpul executiei, cat si in timpul probelor, pana la predarea catre beneficiar.

Se precizeaza ca prin proiect s-au asigurat toate conditiile necesare impuse de legislatia in vigoare, prevazandu-se masurile si procedeele corespunzatoare, executantul fiind obligat sa respecte atat prevederile documentatiei, cat si prevederile legilor in vigoare.

Indicatiile pentru protectia muncii cuprinse in acest capitol nu sunt limitative, seful de santier si al locului de munca avand obligatia de a aplica masuri impuse de conditiile specifice ale lucrarii respective, daca este cazul, cuprinse in normele in vigoare.

2.20. NORME PENTRU PAZA SI PREVENIREA INCENDIILOR

Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie corespund cerintelor din urmatoarele normative:

P 118/99 "Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului".

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ordinul 775/98.

C 300 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

HG nr. 51/92 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor cu modificarile si completarile din HG nr. 71/96, HGM 571/98 si HG nr. 775/98.

Ordonanta Guvernului nr. 60/97 privind apararea impotriva incendiilor aprobata prin legea nr. 212/97 si prin decretul nr. 636/97.

2.21. CLASIFICAREA PROIECTULUI

Clasa de importanta: IV conform STAS 4273-83.

Categoria de importanta: C NORMALA, conform Ord. MLPAT Nr. 31/N/02.10.1995

Domeniul de verificare: A7 si B5.

Clasa de importanta, categoria de importanta si domeniul de verificare au fost stabilite pentru lucrarile aferente proiectului " Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Targu Ocna - judetul Bacau" la faza studiu de fezabilitate elaborat de Aquaproiect.

2.22. LISTE DE CANTITATI DE LUCRARI

ANEXA B 1/1

CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI

Conform metodologiei aprobate de MLPAT cu ordinul 31/N

din 2.10.1995 (publicata in Buletinul constructiilor nr. 4 din 1996)

Proprietar:    AN Apele Romane - Directia Apelor Siret-Bacau

Scurta prezentare a constructiei: Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Tirgu Ocna - judetul Bacau

Categoria de importanta stabilita: C

Determinarea punctajului acordat:

FACTOR DETERMINANT

CRITERII ASOCIATE

Denumire

K(n)

P(n)

P(i)

P(ii)

P(iii)

1. Importanta vitala

2. Importanta social-economica si culturala

3. Implicarea ecologica

4. Necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare

5. Necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu

6. Volumul total de munca si de materiale necesare

TOTAL   

APROBAT,    Intocmit,

ing. A. Badescu ing. S. Matei

ANEXA C 1/1

Program pentru controlul calitatii lucrarilor de executie la FAZE DE CONTROL

ale executiei pentru:

Regularizarea albiei paraului Slanic intre localitatile Slanic Moldova si Tirgu Ocna - judetul Bacau

Proiect tehnic si caiet de sarcini

Comanda: 23 326; Contract: 5005/2005; Pozitie: 1

Domeniul de verificare: A7 si B5

Categoria de importanta a constructiei este: C conf. Ord. 31/N, MLPAT, 2.10.1995

-BENEFICIARUL: AN Apele Romane - Directia Apelor Siret-Bacau

-PROIECTANT: ISPE Bucuresti, IPTANA Bucuresti, TAHAL Israel.

-EXECUTANT

In conformitate cu :

Legea privind calitatea in constructii nr.10/18.01.1995 ;

Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat prin HGR nr.272/94 ;

Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995 pentru "Procedura privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor'.

Lucrari de regularizare. Parte de constructii

Nr. crt.

Lucrari ce se controleaza, se verifica sau se receptioneaza calitativ, pentru care se

intocmesc documente scrise.

Documentul care se intocmeste:

P.V. Proces verbal

P.V.L.A. Proces verbal de lucrari ascunse

P.V.R.C. Proces verbal de receptie a calitatii

P.V.R. Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor

Cine intocmeste si semneaza:

I-Inspectia    teritoriala in constructii

B-Beneficiar

E -Executant

P -Proiectant

Numarul si data actului incheiat

Obs.

Predare-primire amplasament

P.V.

B,E

Trasarea lucrarilor

P.V.

B,E

Verificare calibrare albie

P.V.

B,E

Sapatura praguri; verificare cota si natura teren fundare

P.V.L.A.

B,E,P,I

Faza determinanta

Sapatura, pozare aparare cu zidarie din bolovani de riu

P.V.

B,E,P

Sapatura pentru grinda si pereu dale

P.V.L.A.

B,E

Pozare geotextil pe taluz (filtru invers)

P.V.L.A.

B,E

Pozare si turnare dale de beton armat

P.V.

B,E

Receptie la terminarea lucrarilor

P.V.R.

Comisia de receptie

NOTA:

Coloana 5 se completeaza la data incheierii actului prezentat in coloana 3.

Executantul va anunta in scris, cu 10 zile inainte, factorii care trebuie sa participe la fazele de control.

La receptie, la terminarea lucrarilor, un exemplar din prezentul PROGRAM se va anexa la Cartea

constructiei.

De acord,

BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT

Ing. S. Matei





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate