Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
» Raului Bahlui


Raului Bahlui




UNIVERSITATEA “AL.I.CUZA”IASI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

REFERAT

BENTOSUL DIN RAUL BAHLUI




 

 

1. Istoricul cercetarii

2.Caracteristicile generale ale raului Bahlui

          Caracteristicile fizico – geografice

          Caracteristicile chimice

          Caracteristicile bacteriologice

3. Reteaua hidrologica a raului Bahlui

4. Caracteristicile hidrobiologice ale raului Bahlui

           Fitobentosul

          Zoobentosul

          Bacteriobentosul

Bibliografie

1. Istoricul cercetarii

Primele cercetari asupra raului Bahlui sunt facute in 1931 de catre Iulian Rick, asupra geografiei regiunii.

Intre 1956-1958 M.Pantazica face primele observatii hidrologice asupra raului Bahlui. C.V. Onescu aduce contributii importante asupra cunoasterii florei din jurul Iasului.

Cercetarea piscicola a raului Prut si a afluentilor sai a fost facuta de D.Matei, TH. Nalbant si Marcela Finichiu in 1967.

In 1956 C. Burduja si colaboratori au publicat articole cu cercetari asupra pajistilor din Moldova. In aceeasi directie se incadreaza si cercetarile lui D. Mititelu si Gh. Vitelaru.

O carte bine documentata este Geografia Municipiului Iasi, publicata in 1987.

G.Davideanu si Anca Davideanu publica intre 1995-1997 ”Contribution a la connaissance de la ichtyofauna actue de la rivier Jijia”.

Alte lucrari asupra vegetatiei zonei raului Bahlui apartin lui Liliana Anitei.

Influenta si evolutia factorilor fizico-chimici asupra lacului Tansa-Belcesti au fost studiate de Giusca Maria, Smau Cristina, M. Amariucai si M. Perjoiu.

2. Caracteristicile generale ale raului Bahlui

Caracteristicile fizico – geografice

Particularitatile calitative ale apei bazinelor naturale rezulta din interdependenta unor factori complecsi, intre care cadrul natural si sursele de impurificare sunt cele mai importante.

Raul Bahlui are o lungime de cca. 130 km, din acestia parcurge 160 pana la intrarea in municipiul Iasi. Are o distanta de 10km de parcurs intravilan, pentru a se varsa in raul Jijia, la o departare de 14 km de municipiu .

Chiar de la izvoarele sale raul  strabate o zona cu caracter de stepa, in care precipitatiile variaza in jurul valori de 535mm/am.

Regimul pluviometric este neregulat, caracterizat prin averse cu torenti puternici si chiar inundatii primavara, urmate de intervale de seceta. Din aceasta cauza, raul Bahlui este un curs de apa lent, cu un debit mic 102 l/sec, care nu poate satisface cerintele impuse de dezvoltarea continua a regiunii strabatute.

 

Caracteristicile chimice

Chimismul raului Bahlui sufera fluctuatii ale tuturor indicatorilor chimici de la o zona la alta a raului, ca urmare a multiplelor surse de impurificare ce modifica continuu starea chimica a apei.

De aceea, luarea in consideratie a valorilor indicatorilor chimici la intrarea si iesirea din municipiul Iasi este cea mai concludenta.

Caracteristicile bacteriologice

Din analizele efectuate de laboratorul de bacteriologie al Sanepidului Iasi asupra numarului total de germeni incubati la 37˚C si bacililor coli (Escherichia coli) putem aprecia ca valorile sunt relativ ridicate atat amonte cat si aval de municipiul Iasi.

3. Reteaua hidrologica a raului Bahlui

In bazinul raului Bahlui se gasesc trei raioane hidrologice:

1.raionul hidrologic al dealurilor inalte, este situat in partea de vest, sud-vest a bazinului si cuprinde 20% din suprafata lui. Reteaua hidrografica are apa permanenta, alimentindu-se in principal prin izvoare din pinza de sub placa sarmatiana, din izvoarele de panta si partial direct din apa meteorica. Densitatea retelei hidrografice este mare.

2.raionul hidrologic al cimpiei colinare ocupa 65% din suprafata bazinului raului Birlad. Limita spre exterior este indicata de insasi cumpana de ape a bazinului Bahlui si Jijiei, iar spre vest si sud de o linie conventionala care uneste localitatile Mogosesti, Voinesti, Sinesti, Tirgu Frumos si Hodora. Reteaua hidrografica are un caracter temporar. Ea se alimenteaza din izvoare, ape de precipitatii, si din apa provenita din raioanele vecine.

3.raionul hidrologic al zonei de contact este situat intre cele doua raioane , si anume intre piciorul coastei care delimiteaza dealurile inalte din vest, sud-vest si sud fata de cimpia colinara. Reteaua hidrografica are caracter permanent, si se alimenteaza din apele de suprafata si subterana, si din apa meteorica.

In conditii naturale scurgerea medie lunara a raurilor de pe teritoriul municipiului Iasi inregistreaza un prim maxim in luna martie si un maxim in luna iunie. Datorita construirii a paisprezece lacuri mari, a numeroase iazuri, maximul pluviometric nu se mai oglindeste in scurgerea medie a Bahluiului. La Iasi scurgerea medie lunara a Bahluiului continua sa scada din mai pina in noiembrie cind valoarea este foarte apropiata de a lunii ianuarie. 

4. Caracteristicile hidrobiologice ale raului Bahlui

Prin definitie bentosul reprezinta populatiile a caror existenta este legata de substrat.

Bentosul este format din: fitobentos (producatorii) care contin la rindul lor macrofitobentosul, microfitobentosul si perifitonul; zoobentosul (consumatorii) si bacteriobentosul (descompunatorii).

In functie de pozitia lor fata de substrat bentosul poate fi: epibentos (speciile bentale care traesc pe suprafata substratului) si endobentosul (speciile bentale care traiesc in substrat).

Dupa dimensiunile hidrobiontilor acestia pot forma: microbentosul (speciile sub 0,1 mm), mezobentosul (speciile intre 0,1-2mm) si macrobentosul (speciile peste 2mm).

 

Fitobentosul





In cadrul fitobentosului deosebim:

 microfitobentos format din alge microfite:

Diviziunea Baccillariophyta

 Clasa Baccillariophiceae

 Clasa Cyanophyceae

Ordinul Oscillatoriales

Familia Oscillatoriaceae

Oscillatoria sp.

 Clasa Chlorophyceae

Ordinul Zygnematales

Familia Zygnemataceae

Spirogyra sp.

 macrofitobentos alcatuit din:

 fanerogame amfibii (flora dura ):

 

Ordinul Poaceae

Familia Poales

 Phragmites sp.

 Ordinul typhales

Familia Typhaceae

Typha sp.

 fanerogame submerse (flora moale);

Ordinul Potamogetonales

Familia Potamogetonaceae

 Potamogeton sp.

Zoobentosul

Increngatura Annelida

Subincrengatura Chaetopoda

Clasa Oligochaeta

Familia Tubificidae

Tubifex tubifex Muller

Clasa Acheta

Ordinul Pharyngobdellae

Familia Erpobdellidae

Erpobdella octoculata Linne

Clasa Gasteropoda

Ordinul Basommatophora

Familia Planorbidae

Planorbis corneus

 

Increngatura Arthropoda

Clasa Crustacea

Ordinul Amphipoda

Familia Gammaridae

Gammarus pulex Linne

Ordinul Isopoda

Familia Asselidae

Asselus aquaticus

Clasa Insecta

Ordinul Ephemeroptera

Familia Heptageniidae

Genul Ecdyonurus

Ecdyonurus sp.

Ordinul Odonata

Subordinul Anisoptera

Familia Anaxidae

Anax imperator

Ordinul Trichoptera

Familia Hydropsychidae

Hydropsyche lepida

Familia economidae

Economus tenellus




Ordinul Diptera

 Subordinul Nematocerata

Familia Chironomidae

Chironomus plumosus Kieff.

Chironomus thumni Kieff.

Subordinul Brachycera

Familia Tabanidae

Tabanus sp.

Familia Simuliidae

Simulium sp.

Bacteriobentos

 

Diviziunea I Gracilicutes

Sectiunea 4 coci si bacili gram negativi, aerobi

Familia I Pseudomonadaceae

Genul I Pseudomonas

Pseudomonas fluorescens

Pseudomonas putida

Sectiunea 5 bacili gram negativi, facultativi anaerobi

Familia I Enterobacteriaceae

Genul Escherichia

Escherichia colli

Genul XI

Proteus vulgaris

Diviziunea II Firmicutes

Sectiunea 13, coci si bacili gram pozitivi, sporulati

Genul Bacillus

Bacillus putrificans

Bacillus mycoides

Bacillus subtilis

Bacillus cereus

Bacillus megaterium

Genul Clostridium

Clostridium putrificans

Apa raului Bahlui are o microflora de impurificare in tot timpul anului, cele mai mari valori sunt in luna septembrie.

            In ceea ce priveste cenozele algale predomina euglenoficeele si cianoficeelela care se adauga cloroficeele si diatomeele.

            Biocenoza fitoplanctonica este formata din alge care apartin cianoficeelor, euglenoficeelor si bacteriilor filamentoase.

Zooplanctonul este bine reprezentat prin rotifere si cladocere.

Bibliografie

Anitei, Liliana, 1997 ”Contributii la repartitia asociatiilor palustre si acvatice din bazinul Bahlui (jud.Iasi)”, Analele Universitatii “Ovidius” Constanta, seria Biologie-Ecologie,vol.1(2).

Albu Paula, 1980 ”Fauna Republicii Socialiste Romania. Insecta”, vol.XI, fascicola 13, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.

Barbu ,N., 1987 ”Geologia Municipiului Iasi ,”Editura Universitatii “Al.I.Cuza”Iasi.

Burduja C. si col. 1956 ”Contributii la cunoasterea pajistilor naturale din Moldova sub raport geobotanic si agroproductiv ”, Stud, Cercet. Acad.Iasi.

Clipa Hermes-Fortunata, 2000 ”Caracterizarea hidrobiologica a raului Bahlui ”, Lucrare de licenta.

Chiriac Elena , Udrescu Maria , 1973 ”Fauna Republicii Socialiste Romania. Plathelminthes ”, volumul II, fascicola 4, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.

Damian-Georgescu Andriana , 1970 ”Fauna Republicii Socialiste Romania.Crustaceea”, volumul IV, fascicola II. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.

Davideanu, G., Davideanu Ana 1995-1997 ”Contribution a la connaissance de la ichtyofauna actuel de la riviere Jijia”, Analele Stiintifice ale Universitatii “Al.I.Cuza”Iasi, Biologie animala, Tom.XLI-XLIII, Ed.Universitati.

Gache Carmen,1997 ”Comparative study on the avifauna on the Jijia and Bahlui river valley”,Studii si Cercetari Biologice,2.Universitatea Bacau. 

Hritcu L., 2000 ”Influenta apelor reziduale ale municipiului Iasi asupra microbiontei raului Bahlui ”, Lucrare de licenta.

Mustata Ghe., 1998 ”Hidrobiologie”,Editura Universitatii ”Al.I.Cuza”Iasi.

Noel R.K., “Bergey’s manual of systematic bacteriology” vol.1, 1984, Williams and Wilkins comp. New York

Sneath P.H.,” Bergey’s manual of systematic bacteriology” vol.2, 1986, Williams and Wilkins comp. New York

            Kis Bela, 1974”Fauna Republicii Socialiste Romania. Insecta”, volumul VIII, fascicola 7. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Hidrologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie