Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
» Regularizarea albiilor de pe teritoriul comunei putna:putnisoara,vetau si putna judetul suceava


Regularizarea albiilor de pe teritoriul comunei putna:putnisoara,vetau si putna judetul suceava




                   Universitatea de Stiinte Agronomice si  Medicina Veterinara Bucuresti

                              Facultatea:Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

                                     Disciplina :Regularizari de Rauri si Indiguiri

                




                    REGULARIZAREA ALBIILOR DE PE TERITORIUL COMUNEI

                                       PUTNA:PUTNISOARA,VETAU SI PUTNA

                                                       JUDETUL SUCEAVA

                                                                 

                                                                  CUPRINS

I.PIESE SCRISE

 

1.     Tema de proiectare

2.     Memoriul justificativ

 

3.     Necesitatea si oportunitatea lucrarilor

4.     Studiul privind cadrul natural al zonei

5.     Descriere generala a lucrarilor de regularizare a albiilor de pe teritoriul comunei Putna

6.     Note de calcul privind dimensionarea lucrarilor proietate

7.     Studiul de impact al lucrarilor de regularizare asupra mediului inconjurator

8.     Conculuzii

                                 

II.   PIESE DESENATE

Plansa nr. 1

      

            -Plan de ansamblu                                                                      sc. 1:5000

Plansa nr. 2

            -Plan de situatie                                                                         sc. 1:500

Plansa nr.  3

           -Profil longitudinal prin albie regularizata paraul Vetau si sectiuni tip

                          

                                                                                                                 sc. 1 :1000/1 :100

                                                                                                                 sc. 1 :100 ; 1 :50

Plansa nr. 4

        

            - Profile transversale de executie  P 1 - P 7                             sc. 1 :100

Plansa nr. 5

          

            - Profile transversale de executie  P 8 - P 14                           sc. 1 :100

Plansa nr. 6

            - Profile transfersale de executie P15 – P21                            sc. 1 :00

Plansa nr. 7

            - Balustrada metalica                                                                 sc. 1 :10 ; 1 :5                            

                                                                       

1.     TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMA

 

  1. Titlu temei :

 

                                     Regularizarea albiilor pe teritoriul comunei Putna :

                                           Putnisoara,Vetau  si Putna ,judetul Suceava                                                                                                                                                                                         

2.     Termen de predare al proiectului :

3.     Continutul proiectului

-        Studiul privind cadrul natural al zonei

-        Descrierea lucrarilor de regularizare a albiilor de pe teritoriul comunei Putna:Putnisoara,Vetau si Putna

-        Note de calcul pentru dimensionarea  si verificare lucrarilor

-        Studiul de impact al lucrarilor asupra mediului inconjurator

4.     Enumerarea materialului desenat

-        Planul de situatie cu lucrarile proiectate

-        Profil longitudinal prin albie regularizata al paraului Vetau

-        Profile transversale

                                           

               2  MEMORIU JUSTIFICATIV

       

          ● Date generale

D   enumirea lucrarilor de interventie :

          « Regularizarea albiilor de pe teritoriul comunei Putna ,judetul Suceava »

Amplasarea lucrarilor:

           Lucrarile sunt amplasate in albia minora a paraului Vetau,afluaent de dreapta al raului Putna in zona obiectivului istoric Chilia lui Daniil Sihastru.

          ● Scopul realizarii obiectivului de investitie

            Lucrarile propuse au drept scop realizarea unei albii stabile,indepartarea de infrasctructurile in curs de executie (alimentare cu apa,devierea drumurilor de acces si a retelelor de electricitate si telefonie din zona).

       

         ● Descrierea lucrarilor

            

            Clasa de importanta a lucrarilor proiectate este conform STAS 4068/83,clasa a IV-a,avand debitul de calcul  conform STAS  4068/2-87,debitul maxim cu probabilitate de depasire de 5% (Q5%=45 mc/s)

            Categoria de importanta a constructiei se incadreaza in conformitate cu

H.G. 766/1997 si cu Legea nr. 10/1995,privind calitatea in constructii,in categoria 

C-Normala.

         

          ● Lucrari proiectate

              Hotararea de guvern nr. 404/2003 a stat la baza promovarii in regim de urgenta a acestei investitii,lucrarile din prezentul proiect au stat la baza Studiului de Fezabilitate aprobat.

             

              Lucrarile proiectate in prezenta documentatiei sunt :

-   reprofilarea albiei pe 620 de m ;

-   ziduri de sprijin in lungime totala de 1470m.

          ● Lucrari de reconstructie ecologica

              Lucrarile de constructii hidrotehnice propuse in proiect constituie  lucrari de reconstructie ecologica,prin faptul ca asigura indepartarea vegetatiei si a depunerilor aluvionare din albia paraului Vetau.Prin lucrarile propuse in proiect se asigura siguranta locuirii in comuna Putna.

          ● Prevederi pentru monitorizarea mediului

             Pentru monitorizarea parametrilor de calitate ai apei,statiile hidrometrice cu aparatura necesara urmaririi parametrilor de calitate ai apei.Indicatorii de calitate a apei ce vor fi masurati sunt :conductivitatea,turbiditatea apei,pH-ul apei,temperatura apei,oxigenul dizolvat.

          ● Principiile generale si ipotezele care au stat la baza elaborarii proiectului :

             Stabilirea solutiilor constructive pentru lucrarile propuse a avut la baza urmatoarele :

              - scopul acestor lucrari si anume realizarea unei albii stabile,idepartarea  de infrastructurile in curs de executie.

              - incadrarea lucrarilor in prevederile legislative,standardele si normele in vigoare,pentru asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor pe durata existenta a acestora.

             - protectia mediului pe durata de executie si postexecutie.

                          3. NECESITATEA  SI  OPORTUNITATEA  LUCRARILOR

           ● Descrierea situatie actuale

               In fata Chiliei lui Danil Sihastru,la circa 40 m distanta,curge paraul Vetau,afluent de dreapta al paraului Putna.

               In prezent in aceasta zoni sunt in executie lucrari de interes public pentru comuna Putna:alimentarea cu apa,devierea drumului de acces si a retelei electrice si de telefonie,care impun realizarea unei albii stabile a paraului Vetau pe un tronson de circa 620 m.

 

                    4. STUDIUL PRIVIND CADRUL NATURAL AL ZONEI

           ● Studii topografice

               Pentru elaborarea prezentei documentatii s-au utilizat studiile topografice intocmite de S.C HIDROTERRA S.R.L,in anul 2003,care au constat in :

            - plan de situatie                                                        sc. 1:500 pe paraul Vetau    

          ● Studiile geotehnice si hidrogeologice

              Aceste date s-au extras din Studiul geotehnic intocmit de S.C AQUAPROIECT S.A,in anul 2002 pentru obiectivul de investitie :

 « Regularizarea paraului Putna si afluenti pe tronsonul Putna – Gura Putnei,judetul Suceava ».

              Perimetrul de interes este situat pe valea paraului Vetau,in localitatea Putna.

              Accesul in zona este asigurat de drumul judetean DJ 209 Radauti-Putna.

              Din punct de vedere geomorfologic,perimetrul se incadreaza in lunca paraului Putna,ce strabate pe o directie generala sud-nord Obcina Putnei.

             

              Profilul  « P 2 V » (Amonte pod parau Vetau la circa 20 m)

              Prospectiunile efectuate in deschiderile naturale au relevat urmatoarele aspecte :

-        in zona albiei majore ,sub patura de sol,cu grosimi de circa 0.2 m,pana la contactul cu roca de baza se dispun bolovanisuri si pietrisuri cu nisip,uneori in masa argilo-prafoasa.

-        roca de baza,estimata la adancimi de 2-4 m,are in alcatuire gresii de culoare cenusie compacte.

-        versantul drept al vaii are in componenta,sub o patura de pamant vegetal,depozite deluviale,cu aceiasi caracteristici ca cele descrise anterior.

-        freaticul din lunca se situeaza la cote apropiate de cele ale apei din paraul Vetau,fiind influentat predominant de aportul din rau si in mai mica masura de cel provenit din versantii vaii.

           ● Date hidrologice

              Pentru elaborarea prezentei documentatii s-au utilizat datele furnizate de S.G.A Suceava in decembrie 2001.

              Debitele maxime cu diferite probabilitati de depasire sunt :

Rau

Sectiune

L

Km2

F

Km2

      1%

        5%

     10%

      20%

Parau

 Vetau

         

        8

       18

        -

        45

        30

       18

             

          

               Aceste debite maxime nu contin sporuri de siguranta si sunt calculate in regim natural de scurgere.

 

                       5.  DESCRIEREA   LUCRARILOR   PROPUSE

             In vederea realizarii lucrarilor de infrastructura ( alimentare cu apa,deviere drum de acces,deviere retele electice si de telefonie) in zona locasului istoric Chilia lui Danil Sihastru se impune devierea albiei minore a paraului Vetau spre versantul stang,pe o lungime L = 270 m,amonte de podul existent si o amenajarea albiei minore a paraului pe inca circa 350 de metri.

             Pentru stabilizarea albiei minore a paraului Vetau s-au prevazut ziduri de sprijin pe o lungime totala de 470 m,numai pe tronsonul amonte cu  pod rutier.

             Reprofilarea albiei paraului Vetau s-au prevazut pentru o lungime de 620 m.Intre profilele transversale  P9 si P 13,pe circa 270 de m se va executa o taiere de cot,cu realizarea albiei spre malul stang.

             Pentru evacuarea izvorului existent pe malul drept s-a prevazut in corpul zidului de sprijin pe P 13 si P 14 o dubla-traversare DN 800,echipate cu stavile si clapet.

 

           ● Caracteristici geotehnice ale terenului din amplasamentul lucrarilor.

             Perimetrul in care se executa lucrarile se incadreaza din punct de vedere seismic in macrozona de intensitate seismica  « 6  » ( conform SR 11.100/1-93 :

« Zonare seismica – MACROZONAREA  TERITORIULUI  ROMANIEI  » ),iar potrivit normativului  P 100/92 (modificat in anul 1996),in zona de calcul  “E”,cu un coeficient Ks = 0.12 si o perioada de colt Tc = 0.7 sec.

            

             Din punct de vedere geomorfologic,perimetrul se incadreaza in lunca paraului Vetau,ce strabate pe o directie est-vest Obscina Putnei,fiind afluent de drept al raului Putna.

            

             Pamanturile in care se vor executa sapaturile pentru lucrarile propuse se incadreaza conform normativului Ts in urmatoarele categorii :

 

 

 

                        Tipul litologic

           Incadrarea la sapare cf. Ts/1994

                        Pamant vegetal

                             I (usor)

             Bolovanisuri cu pietris  + nisip

                   in liant argilo-prafos

                         II (foarte tare)

 

                                                                                                                  

             Conform STAS 6.054/77 – ‘‘Teren de fundare  - ADANCIME DE INGHET – Zonarea teritoriului Romaniei ’’,adancimea maxima de inghet este de 1.0 χ 1.1 m.

                 CARACTERISTICE  PRINCIPALE  ALE  LUCRATORILOR

             Hotararea de Guvern nr. 404/2003 a stat la baza provovarii in regim de urgenta a acestei investitii,lucrarile din prezentul proiect au stat la baza Studiului de Fezabilitate aprobat.

            

             Lucrarile proiectate in prezenta documentatie sunt :

-        reprofilare albie pe 620 m ;

-        ziduri de sprijin in lungime totala de 1470 m.   

             Solutiile constructive propuse au urmatoarele caracteristici :

            

1.     Reprofilare albiei paraului Vetau consta in crearea unei albii stabile in plan orizontal si verticat avand urmatoarele dimensiuni :

-        tronson aval de pod ( L = 157m + 5 m ),latimea in talveg de 8.7 m si taluzuri spre malul stang cu inclinarea 1 : 1.5 m ( malul drept – versant impadurit) ;

-        tronsonul intre podul rutier si P10 + 20 m,( L = 80m),sector cu ziduri de sprijin pe ambele maluri,are latimea talveg de 8.7 m si adancimea de 1.8 m,iar malurile sunt stabilizate cu ziduri de sprijin,distanta intre axele de trasare ale zidurilor este de 10.5 m ;

-        tronsonul amonte P10 + 20 m,pana in punctul C, ( L = 340 m ) are latimea la talveg de 8 m si adincimea de 1.8 m,pe malul drept zidul de sprijin,iar pe malul stang este un versant impadurit;

-        tronsonul amonte punctual C ,pana in punctul B + 5m, ( L = 33m + 5m ) are latimea de talveg de 8 m si malul drept taluzat la o inclinare de 1:2 (taluz normal),malul stang este impadurit.

             Panta talvegului pe tot tronsonul de 620 m este de 0.0157 si este acelasi din regimul natural.

             

             2.     Pentru stabilizarea albiei minore a paraului Vetau in zona Chiliei lui Danil Sihastru,s-au prevazut ziduri de sprijin,numai amonte de podul rutier ( 78 m mal stang si 392 m mal drept – in total 470 m ).

         Podul existent se va reface si odata cu el si stabilizarea albiei pe 50 m ( 30 m aval si 20 m amonte ).

 

          Zidurile de sprijin vor incepe,pe malul stang amonte pod dupa 27 m,iar pe malul drept amonte pod dupa 13 m ( masurati pe dealuri ).

           Fundatia acestor ziduri se va realiza din beton ciclopian C 8/10 ( BH 150 ) –volum 3.04 mc,iar elevatia din beton simplu  C 12/15 ( BH 200)-volum 1.51mc (din care 0.36 mc este zidaria de piatra de pe fata vazuta a zidului ).

          

           In spatele elevatiei zidului de sprijin pentru drenarea apelor s-a prevazut un filtru invers din piatra sparta si pietris cu nisip in grosime de 0.5 m si cu inaltimea de 1 m.De asemeni,pentru evacuarea apelor din infiltratii s-au prevazut barbacane din teava de P.V.C cu diametrul de 63 mm cu distanta intre ele de 2 m.

           Cota superioara a zidului de sprijin este cu 0.30 m peste nivelul maxim de calcul (5%).

              Zidul de sprijin se va executa in ploturi de 8 m lungime – ( 49 buc x 8m = 392m pe malul drept) si ( 9buc x 8m + 1buc x 6m (capatul spre amonte) = 78 m pe malul stang ).Rosturile verticale intre ploturi se vor realiza cu carton asfaltat.

           Pe coronamentul zidului de pe malul drept ( L = 392 m ),s-a prevazut o balustrada metalica de 1 m inaltime ( pe malul stang nu este necesara ).

          

           Zidul de sprijin are o inaltime totala de 3.4 m ( elevatia 1.8 m si fundatia hm =1.6 m ).Elevatia este trapezoidala cu latimea la coronament de 0.5 m,taluzul spre mal este vertical si taluzul spre rau este de 4.5 : 1 si se va realiza din beton simplu C 12/15.La fata vazuta a zidului de sprijin spre rau s-a prevazut o zidarie din piatra bruta de cariera cu o grosime de 20 cm,prinsa in masa de beton a elevatiei.

           Fundatia zidului de sprijin se va realiza din beton ciclopian  C 8/10 ( B 150),va avea talpa inclinata spre mal si urmatoarele dimensiuni : adancimea spre rau 1.50 m,spre mal 1.70 m si latimea de 1.90 m.

           Avand in vedere perioada de executie a lucrarii ( trimestrul IV 2003 ) si zona in care se lucreaza,in nordul tarii,s-a prevazut in masa betonului urmatorii aditivi : PLASTO CRETEN ( 0.6% din cantitatea de ciment ),SIKA  ADIMENT BE5 ( 1% din cantitatea de ciment ) corespunzatori pentru raportul A / C = 0.5 χ 0.55.Acesti aditivi s-au prevazut pentru a se procura la o distanta de circa 400 km de lucrare ( Brasov – Putna ).

           Terasamentele rezultate din reprofilarea albiei se vor transporta pe malul drept al paraului Vetau,in depozit.

           Terasamentele rezultate de la pozarea zidului de sprijin se vor utiliza circa 40 % pentru realizarea batardourilor in albie,pe tronsoane de zid si apoi se pot transporta tot pe malul drept,35% se vor utiliza la completarea terasamentelor in spatele zidului si 25 % pentru umplerea sapaturii in fata zidului de fundatie (se vor alege bolovanii din terasamente pentru aceasta zona – 50 χ 100 kg/buc).

              Subtraversarea cu Dn 800,prevazuta pe malul drept,intre profilele transversale P 13 si P 14,se va realiza in continuarea podetului ce se va executa pe drumul paralel cu zidul si va fi prevazuta cu stavila si clapet montat in zid.Are un singur tub Dn 800 mm,I=3.5 m

                                                 EXECUTIA  LUCRARILOR

           Executia lucrarilor din prezenta documentatie vor incepe dupa predarea amplasamentului de catre proiectant si benficiarul constructiei si dupa ce s-a facut prin trasarea lor conform planului de situatie sc. 1 : 500.

            Constructorul va respecta graficul de esalonare a executiei lucrarilor prezentat in anexa.

           La realizarea obiectelor din cadrul preztului proiect tehnic se va respecta tehnologia de executie indicata in devizele pe categorii de lucrari.

           Fazele de executie a lucrarilor sunt :

           Pentru zidul de sprijin :

              faza 1 – trasarea axului zidului de sprijin ;

          

              faza 2 – realizarea excavatiilor pentru fundarea zidului de sprijin ;

           

  

              faza 3 – pregatirea terenului de fundatie in vederea turnarii betonului (realizarea inclinarii talpii spre mal + compactare );

              faza 4 – cofrarea fundatiei;

              faza 5 – turnarea betonului ciclopian in fundatie ;

              faza 6 – dupa intarirea fundatiei se va decofra si se vor realiza umpluturile din fata fundatiei ( cu bolovani de rau 50 – 100 kg/bucata ) si din spatele zidului pana la nivelul fundatiei (cu terasamente );

              faza 7 – cofrarea elevatiei treptat in straturi de 20 – 30 cm,altfel incat piatra bruta fasonata de la fata vazuta a zidului sa poata fi aranjata si prinsa in beton ;

              faza 8 – pozarea pietrei de la fata vazuta a zidului ;

              faza 9 – turnarea betonului din elevatie avand grija  ca din 2m in 2 m sa se pozeze teava de P.V.C - Ζ 63 mm pentru barbacane ;

              faza 10 – dupa intarirea betonului din elevatie se decofreaza cu grija ;

              faza 11 – realizarea zidariei cu mortar de ciment la fata vazuta a zidului imediat dupa decofrare ;

              faza 12 – realizarea umpluturilor din spatele zidului ( de la nivelul superior al fundatiei si pana la coronament – pe latimea de 1 m ).

           Se atrage atentia – ca la suprafata de contact dintre fundatie si elevatie  trebuie sa fie asperitati  (unii bolovani din betonul ciclopian sa depaseasca aceasta linie de separatie fiind inglobati partial si in elevatie ) si bine curatata.

           Piatra fasonata din zidarie este de cariera – metamorfica (nu bolovani de rau ) se va ingloba in betonul elevatiei,iar inspre fata vazuta a zidului se va realiza o suprafata uniforma – taluz 4.5 :1 si se va rostui cu mortar dupa decofrare.

          

           De asemeni,in ultimul strat al elevatiei ( zid – mal drept ) la partea superioara a zidului (coronament ) se vor monta piesele metalice de prindere a balustradei ( pranzuri + placute metalice ) din 0.95 m in 0.95 m.

           Realizarea zidului parapet se va face in tronsoane de 8 m,in sah,unul da,unul nu.Inainte de a incerea turnarii tronsonului dintre doua tronsoane executate,pe peretii verticali ai zidurilor de executie se va fixa un strat de carton asfaltat dupa care se va incepe betonarea plotului din mijloc.

           Fazele de executie pentru replofilarea albiei sunt :

          

 

           ● faza 1 – trasarea axului albiei regularizate ;

           ● faza 2 – realizarea sapaturilor in vederea executarii cuvetei conform profilelor transversale de executie,profilul longitudinal si planurilor de situatie,iar concomitent depozitarea terasamentelor pe malul drept.

             

           Terasamentele depozitate pe malul drept,vor fi sistematizate de constructorul drumului ce va fi paralel cu zidul de sprijin de pe mal.

           Avand in vedere ca zidurile de sprijin se executa din aval spre amonte si reprofilarea se va executa din amonte pe tronsonul amonte pod.

                                        VOLUMELE   PRINCIPALE   DE   LUCRARI

           Pentru constructiile hidrotehnice descrise anterior principalele volume de lucrari sunt :

    Obiect

Lucrare

U.M

Cantitati

  1

 

     Zid de sprijin

-        Excavatii

-        Umpluturi

-        depozit mal drept

-        beton in fundatii C 8/10 ciclopian

-        beton in elevatii C 12/15 simplu

-        zidarie din piatra bruta

-        balustrada

-        barbacane

 

          Mc

          Mc

          Mc

          Mc

          Mc

          Mc

          Mc

          Buc

  

        2.640

    1.680+540

          420

       1428.8

        540.5

        173.9

          392

          235

        

 

          2

           Subtraversare

 

-        tub Dn 800

-        stavila + clapet Dn 800

-        beton armat C 12/15

 

          Buc

          Buc

          Buc

 

           1

 

           1

           4

  

    

         3

           Reprofilare albie





-        excavatii

-        depozit mal drept

          Mc

  

          Mc

        3.180

 

        3.180

           Accesele la punctele de lucru sunt asigurate de drumurile existente in zona.Pentru lucrarile de pe malul stang al paraului Vetau se va trece prin albia minora prin amenajarea unei rampe intr-un punct convenabil pentru constructor.

           Betonul va fi aprovizionat de la circa 35 km distanta,se va prepara cu aditivi care vor asigura lucrabilitatea acestuia si acceleratori de la priza pentru perioada de timp friguros,respectandu-se retetele din caietul de sarcini.

           In betonul ciclopian din functia zidului se vor utiliza bolobani de rau (1/3 din volumul total de beton si 2/3 beton C 8/10 ).

           Piatra bruta de cariera ( roca magmatica ) din care se va executa zidaria se va prelucra ( ciclopi – gen moloane ) astfel incat fata vazuta a zidului de sprijin sa fie cat mai uniforma cu latimea de circa 20-30 cm,iar partea inglobata in beton de circa 20 – 25

cm.Zidaria de piatra bruta se va rostui imediat dupa decofrare.

           Cota de fundare este variabila in lungul raului si va fi cu 1.5 m mai jos decat cota talvegului albiei amenajate in sectiunea corespunzatoare realizarii zidului.Aceasta cota este cea de la fata talpii de fundatie,spre rau,iar in partea opusa,spre mal,cota va fii coborata cu 20 cm mai jos pentru realizarea inclinarii transversale.Profilul final de la talpa fundatiei va fii realizat prin sapatura manuala in ziua turnarii betonului din blocul de fundatie si se va verifica si consemna in procese verbale de lucrari ascunse de catre responsabilul lucrarii si de inspectorul de santier.

 

           Betoanele utilizate in fundatia si elevatia zidului sunt redate in tabelul urmator :

 

Clasa betonului

 

Marca betonului

Destinatia betonului

 

Clasa de rezistenta a betonului

Fck cub

(N/mm2)

Cantatea minima de ciment la mc

Lucrabilitate

Clasa

Tasare

(mm)

Bc10

(C8/10)

B150

Fundatie de zid

10

276

T3

( L3 )

70±20

Bc15

(C12/15)

B200

Elevatie zid

15

302

T3

( L3 )

70±20

Caracteristicile betonului:

- tasarea conului T3                                                          = 70±20 mm;

- R7                                                                                     =  120 daN/cm2;

- R90                                                                                   =  250 daN/cm2;  

- Grad de impermeabilitate la 90 de zile P4                   =   4 atm;

-  Grad de gelivitatela 28 de zile                                      =  150 cicluri.

                         EXECUTAREA   LUCRARILOR   DE   TERASAMENTE

1.    Ampriza  lucrarilor se va curata de la vegetatia existenta,de radacinile arborilor,tufisurilor si pamantul cu continut de materii organice.

         

     2.    Sapaturile pentru replofilarea albiei se executa in amonte de podul proiectat pe o lungime de circa 200 m,aval de acesta,pe o lungime de circa 150 m.Amonte de pod se va executa un nou traseu al albiei pe o lungime de circa 270 m,traseu ce se indeparteaza actualul curs al albie de drumul existent.Reprofilarea se va realiza pe o lungime totala de 620 m.   

 

     3.    Excavatiile pentru replofilarea albiei se fac la cotele stabile in profilul pe lung.Ele se vor realiza in amplasamente si la profilul prevazut in documentatia tehnica ( profile

transversale in executie ).Anteprenorul va putea schimba amplasamentul numai cu aprobarea dirigintelui si proiectantului,stabilindu-se totodata si noul profil. 

    4.    Excavatiile pentru reprofilarea albiei minore se vor executa pe zona aval de pod.In acelasi timp se pot executa si excavatiile pentru pozare zid de sprijin pe zona albiei deviate.Dupa terminarea executarii zidurilor de sprijin pe acest tronson se executa devierea albiei minore,dupa care replofilarea albiei se va continua spre amonte odata cu executarea lucrarilor de constructii.

    5.     Dupa curatirea amprizei in fundatia zidului pana la cotele proiectate se fac cu excavatorul cu capacitatea cupei de 0.5 – 0.8 mc,ultimii 15 cm pana la cota urmand a se sapa manual.Profilul final al sapaturii de la talpa fundatiei se va realiza in ziua turnarii blocului de fundare.

           

    6.     Dupa finalizarea excavatiilor,se va face de catre constructor si beneficiar o cartare a terenului de fundare si se va compara cu datele din proiect.In cazul in care in fundatia zidului apar lentile de mal,pamanturi moi sau roca,grosimea de material ce se va indeparta prin excavare ca si modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant ;in cazul in care apar nisipuri potential lichefiate se va face obligatoriu curba granulometrica a acestora si se va determina porozitatea si greutatea volumetrica in stare naturala si uscata,modul de tratare a acestora urmand a fi stabilit de catre proiectant.

    7.    Suprafata terenului de fundare a zidului din beton ciclopian va fii receptionata de beneficiar ;in acest sens in registrul de santier se va incheia un proces verbal de lucrari ascunse.  

     8.    Dupa incheierea procesului verbal de lucrari ascunse se trece la nivelarea si compactarea cu maiul de mana a terenului de fundare.Compactarea trebuie sa se faca astfel incat pe o adancime de 0.5 m sa se realizeze un grad de compactare de minim 92%.

     9.    Dupa receptia terenului de fundare se va autoriza inceperea betonarii zidului in cel mai scurt timp,pentru a evita deteriorarea terenului de fundare prin circulatia utilajelor,umezire sau cresterea vegetatiei.

                        

     10.   Receptia terenului de fundare se va consemna in registru de santier.   

11.    Pamantul rezultat atat din excevatiile pentru replofilarea albiei cat si din escavatiile pentru pozarea zidului de sprijin se va utiliza dupa cum urmeaza :      

 

-        circa 40 % se va utiliza pentru crearea unor batardouri in albia minora pentru evitarea turnarii betoanelor in curent de apa ;batardourile se vor desfiinta dupa terminarea betonarii,materialul fiind incarcat cu un incarcator frontal si transportat pe malul drept al albiei majore fiind depozitat in deponii ce urmeaza a fi sistematizate de executantul drumului.Deponiile se vor realiza la minim 3 m de zidul de sprijin.

-        Circa 25 % se va utiliza drept umplutura in spatele zidurilor de sprijin,material-ul compactandu-se manual pana la un grad de compactare de 92%.Se va lucra cu ingrijire astfel incat in spatele zidului de sprijin sa se realizeze un filtru invers executat din piatra sparta cu diametrul cuprins intre 8-10 cm (g=30cm),si pietris cu nisip (g=20cm),rezultand o grosime totala a filtrului invers de 50 cm.Deasupra filtrului invers se va realiza un dop de argila cu grosimea de 30 cm.

-        Materialul excedentar se va depozita pe malul drept sub forma de deponii sistematizarea urmand a fi realizata de constructorul drumului.Depozitarea se face la minim 3 m de marginea zidului de sprijin.

    

12.    Umplutura ce se realizazeaza in fata zidului de sprijin (in albie),dupa betonarea fundatiei,se executa din piatra bruta sau bolovani de rau de 50 – 100 kg/buc asezata cu ingrijire,respectand cotele talvegului din profilul in lung si profilele transversale.

   

     13.     Reprofilarea albiei paraului Vetau pe zonele in care nu se executa ziduri de sprijin sau acesta este pozat doar pe un singur mal se va face conform profilelor transversale  de executie asigurandu-se latimea la fund si pantele taluzurilor conform descrierii lucrarilor din capitolul 2.   

CRITERIILE   TEHNICE   ALE   LUCRARILOR   PROPUSE   PENTRU                                                                                                     

                 ASIGURAREA  EXIGENTELOR DE CALITATE

  

          

            Lucrarile vor fi dimensionate si proiectate tinand cont de urmatoarele stas-uri,acte normative,legi si alte reglementari tehnice in viguare :

     

              STAS 4273 – 1983 - Incadrare in clase de importanta.

 

              STAS 4068/2 – 1987 – Probabilitati anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si specile de exploatare.

              S.R 11100/1/1993 si Normativul P 100/1992 – Macrozonarea teriroriului Romaniei.Zona seismica.

              STAS 9268 – 89 Lucrari de regularizare a albiei raurilor – Principii generale de proiectare.

              N.T.L.H. – 021 « Metodologia privind stabilirea categoriilor de importanta a lucrarilor hidrotehnice »,obiectivul din prezenta oferta incadrandu-se in categoria de importanta normala  « C ».

              Legea nr. 10/1995 – Legea calitatii in constructii ;

              Legea nr. 107/1996 – Legea apelor ;

   

              Legea nr. 137/1995 – Privind protectia mediului inconjurator pentru amplasarea si exploatarea obiectivului;

              P  130 – 97 – Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.

                             6. NOTE   DE   CALCUL   PRIVIND   DIMENISIONAREA

                                               LUCRARILOR   PROIECTATE      

        

           Prin lucrarile de regularizare a albiilor Putnisoara,Vetau si Putna s-au efectuat calcule pentru dimensionarea lucrarilor,cat si verificarile necesare pentru cerintele tehnice stabilite.Astfel s-au facut urmatoarele calcule :

 

            I .  Calculul nivelelor corespunzatoare debitelor maxime de calcul.

 

            II.  Proiectarea lucrarilor de amenajare a albiei minore.

 

            III. Calcule de dimensionare si stabilitate a lucrarilor de aparare de mal.

I.   CALCULUL   NIVELELOR   CORESPUNZATOARE   DEBITELOR                                    MAXIME   DE   CALCUL

    

           Pe baza ridicarilor topografice,precum si a datelor hidrologice s-a analizat atat regimul natural de curgere cat si cel amenajat de albie,pe sectorul interesat,determinan-du-se nivelurile de apa,vitezele etc.

MODELUL   MATEMATIC   UTILIZAT   LA   CALCULE

 

           Generalitati :

           Modelul hidraulic – numeric MIPE04 efectueaza integrarea numerica a ecuatiei lui Bernoulli,scrisa pentru curentii cu suprafata libera,unidimensionala,in miscare permanenta lenta,calculand profilul in lung si chei limnimetrice in diferite sectiuni ale unui curs de apa,din aval catre amonte.Rezultatele sunt redate tabelar si grafic.

           Corespunzator diferitelor probabilitati de depasire la inundatii,modelul ofera elemente hidraulice precum : niveluri ( cote de apa ),adancimi,latimi la oglinda apei,sectiuni de scurgere si viteze medii in albia minora si in albii majore.

           Programul trateaza sectiuni de albie obisnuita si urmatoarele sectiuni de exceptie :schimbarea de debit datorata afluxului lateral si baraj transversal pe firul apei.

           Datele de baza hidro–topografice raportate intr-un sistem de referinta unitar constau din :

-        planuri de situatie cuprinzand albiile majore si zonele potential inundabile la scara 1 :25000 sau mai detaliata,cu profilele trasversale trasate la distante de 0.5 – 4 Km (dupa caz),si desenate la scara 1 :1000/1 :100 sau apropiate,cuprinzand si natura terenului si folosinta.

-        Relevee la poduri si la alte traversari de albii ;

-        Relevee la evacuatorii amenajarilor hidrotehnice si regulamente de exploatare ;

-        Cotele « 0 » ale mirelor si cheile limnimetrice actualizate la posturi hidrometrice.

 

         

           Parametrii principali cu care se opereaza in model sunt :

-        rugozitatea in albii;

-        pasul de calcul

-        debite de calcul si distributia acestora

-        elementele hidraulice solicitate (cote de apa,latimi la oglinda apei,arii sectiune vie,viteze medii in albia minora si in albiile majore) ;

-        considerarea energiei cinetice si factorul de recuperare al acesteia ;

-        sectiuni de rezultate ;

-        conditia limita in sectiunea aval ;

-        pragurile transversale,pozitia si caracteristicile acestora.

           ALGORITMUL DE CALCUL

           Miscarea permanenta unidimensionala cu suprafata libera gradual variata,este guvernata de ecuatia lui Bernoulli,care poate fi scrisa diferential astfel :

             dZ+d(a*V ²/2/g )+JE*dX=0    (1)

cu formulule lui Chιzy si Manning :

           JE= V²/(C²*RH)     (2)

           C = RH/n                  (3)

            Unde :   

           - X     abscisa ;

 

           - Z     cota suprafetei libere ;

 

           - V     viteza medie in sectiune ;

           - a     coeficientul Coriolis ;

 

           - g     acceleratia gravitationala ;

           - JE    panta energetica ;

  

           - RH    raza hidraulica ;

 

           - H     adancimea medie ;

           - C      coeficientul lui Chιzy ;

 

           - n     coeficientul de rugozitate.

    

           Inlocuind (3) in (2) si exprimand viteza prin debitul (Q) raportat la aria sectiunii transversale a curentului (A),rezulta :

           JE=(Q*n/A/RH)²           (4)

                     Sau

                 JE=(Q/D)²                    (5)

           unde s-a notat cu D distanta :

                  D=A*RH/n                         (6)

    

           In cazul albiilor compuse ( albia minora + mai multe majore,Fig. 1.1) se impun precizarile:

          

           ● Distanta totala D a unei sectiuni de calcul rezulta din comutarea debiteler partiale:

  

           D=D1+D2+D3+ .              (7)

           ● coeficientii a in cazul albiilor unice sunt considerate egale cu « 1  »;ei devin mai mari decat  « 1  » in cazul albiilor compuse,in special in momentul inundarii albiei majore si se calculeaza cu formula :

           a = 1/A*ςA(Vi/V)3 *dA          (8)

           unde:

           A   - sectiune totala;

 

           V   - viteza medie pe sectiune totala;

          

           Vi  - viteza medie locala.

         

 Ariile,latimile la oglinda apei si debitantele totale si pentru albia minora,precum si coeficientii a,se calculeaza preliminari si se tabeleaza in functie de cota prin program pentru fiecare profil transversal,urmand ca la integrarea propriu-zisa,valorile corespunzatoare intr-o sectiune de calcul,sa se obtina prin interpolare liniara.

 

    

             Transcriind ecuatia ( 1) in diferente finite se obtine :

           DZ=2*Q²*DX/(D²av+D²am)+Fre*(aav*V²av-aam*V²am)(2*g)       (9)

           Unde:

           DZ                - cresterea nivelului pe DX in sensul aval-amonte;

           Dav,Dam       - debitante in sectiunea avel,respectiv amonte;

           aav, aam          - coeficientii Coriolis in sectiunea aval si amonte.

           Termenul cinetic este afectat de factorul de recuperare:

           Fre = 1 daca Vav  > Vam

                               Sau

        

           Fre < 1 daca Vav  < Vam

 

           Ingustarile specifice podurilor obisnuite sunt introduse ca profile transversale marcate special pentru ca prin program sa se interpoleze profile de racordare (60° in amonte si 30° in aval),pentru eliminarea zonelor turbionare.(fig. 1.2)

Structura programului

 

Programul MIPE04 este un compus din urmatoarele module principale :

            ● PREMPE este un modul auxiliar activat independent de programul MIPE04,care pregateste fisierul de intrare pentru MIPE04 privind decuparea profilelor transversale in albie minora si in albii majore si extragerea latimilor albiilor la cote caracteristice.Fisierul de intrare pentru acest modul contine succesiunea distantelor in profil asociate cu cotele terenului,rezultate din carnetele de teren ale topometrilor.

           ● INIT nominalizarea fisierului cu intrare,creaza fisiere de iesire text si pentru grafica,precum si cateva fisiere de lucru.

           ● CIDAR citeste datele albiei,efectueaza control logic date,calculeaza debitantele pentru fiecare profil,interpoleaza profilele suplimentare la poduri,realizeaza tabelul de interpolare arii si debiante,listeaza dupa caz aceste table.

           ● CDL controleaza campurile fisierului de intrare in accord cu formatele de citire.

          

           ● REMF 0 initializeaza parametrii de plecare al calculului de remmu,precum si pasul de calcul,factorul de recuperare,sectiunile rezultate,conditia limita aval,debitele de calcul,pozitia pragurilor.

           ● REMF 1 efectueaza integrarea numerica a ecuatiei lui Bernoulli in albie si solutioneaza ecuatiile evacuatorilor la praguri.

           ● Editia text creaza tabelul de cote si celelalte elemente asociate corespunzatoa-relor debite (pe coloane) in succesiunea de sectiuni (pe linii).

           ● Editia grafica realizeaza profilul in lung continand sectiunile de rezultate,talvegul si cotele corespunzatoare debitelor de calcul,precum si grinzile podurilor si pragurile din albie intr-o reprezentare schematizata.Optional,profilul poate evidentia si latimile albiei cu oglinda apei la debitul de calcul cel mai mare.Imaginile paginate la diferite scari optionale pot fi capturate in extensia BMP,pentru a fi editate cu alte produse informatice sau tiparite direct.Utilizind modul aditional MIPGRA se poate realiza desene in plan ale suprafetelor inundate avand ca repere limitele marcate in profilele transversale pozitionate prin coordonarea de referinta.Cu aceiasi modul se pot realiza proiectii laterale X – Z sau Y – Z si desene ale suprafetelor inundate in 3D.

CALCULE  HIDRAULICE

                                                                                                                                

           In vederea determinarii nivelurilor apei la cote caracteristice clasei de importanta a obiectivelor de pe tronsonul interesat (clasa a IV-a) s-au efectuat calcule de miscare permanenta utilizandu-se un numar de 6 profile transversale si 2 relevee la poduri.

           Rezultatele calculelor de miscare permanente sunt prezentate in tabele :

           Rugozitati acceptate        n = 0.040 – 0.045 in albia minora

                                                     

                                                      n = 0.078 – 0.082 in albia majora

           Z0 = cota talveg

           Z   = nivelul suprafetei libere

            B  =  latimea oglinzii apei

            A  =  aria totala a sectiunii vii

            V1 = viteza in albia minora

            V2  = viteza in albia majora

          

CALCULUL   CANTITATILOR   DE   LUCRARI

 

              ZIDURI  DE  SPRIJIN

               A. TERASAMENTE

      

           - Zid de sprijin mal stang,amonte pod – L =78m

           ● Excavatii in spatele zidului

                       

Nr

Punct

Distante

Partiale(m)

Sectiune (mp)

Volum

(mc)

partiala

medie

1 Aval

P9

1.5

17

  

 1.47

    25

1.45

P9

18

P10

2.15

1.8

32

43

B

2.15

2.15

93

TOTAL

78

150

           

- excavatii in spatele zidului

           78 m x 1.15mc/ml = ……………………… 90mc

           - excavatii pentru fundatie zid de sprijin

        

           78 m x 3.2mc/ml =  ……………………… 250mc

 

           TOTAL excavatii :

           150 mc + 90 mc + 250 mc = ……………..490mc

           ● Umpluturi mal stang

           -in spatele zidului de sprijin

          

           ¨ refacere teren in zona de fundatie ( pana la cota teren)

           78 m x 1.5 mc/ml = ………………………120mc

      

           ¨ umpluturi la cota coronament zid

           (78 m x 2 mc/ml) 1.09 = …………………..170mc

           - in fata talpii zidului (se vor alege bolovani de rau 50 – 100 kg/buc.)

 

           78 m x 1.15 mc/ml = ………………………..90mc

     

           TOTAL umpluri …………………………..380 mc

           Excedent = 490 mc - 380 mc = ……………110 mc

           - Zid de sprijin mal drept,amonte pod –L =392m

          

           ● Excavatii in spatele zidului

Nr.

Punct

Distante

partiale

Sectiune (mp)

Volum

(mc)

partiala

Medie

0

1

2

3

4




   1-mal

    drept

1.3

15

1.15

17

P9

1

19

1.05

20

P10

1.1

35

1.1

39

P11

1.1

38

1.5

57

P12

1.9

36

1.45

52

P13

1

25

1.1

28

P14

1.2

24

1.2

29

P15

1.2

39

1.05

41

P16

0.9

30

0.9

27

P17

0.9

38

1.1

42

P18

1.3

19

1.25

24

P19

1.2

40

1.1

44

P20

0.9

34

0.9

30

C

TOTAL

392

450

           - excavatii in fata zidului  

 

    

                392 m x 1.15 mc/ml = ………………………………… ..450 mc

           - excavatii pentru fundatie zid

    392 m x 3.2 mc/ml = …………………………………….1.250m

            

          

                  TOTAL excavatii:

                450 mc + 450 mc +1.250 mc = ………………………….2.150mc

 

       

           ● Umpluturi mal drept

           - in spatele zidului de sprijin

          

           ¨ umpluturi in zona fundatie ( pana la cota teren )

           392 m x 1.5 mc/ml = ………………………..450 mc

           ¨ umpluturi cu cota coronament zid latime la coronament a umpluturii 1.0m si taluz 1:1 spre incinta.

           861 mc x 1.09mc/ml = …………………………… 940 mc

           ¨ umpluturi in fata fundatiei (cu bolovani de rau 50 Έ 100 kg/buc.)

           392 m x 1.15 mc/ml = ……………………………..450 mc

 

           TOTAL umpluturi

            450 mc + 450 mc + 940 mc = …………………….1.840 mc

           Excedent = 2.150 mc – 1840 mc = ……………….310 mc

Nr.

Punct

Distante

partiale

Sectiune (mp)

Volum

(mc)

Partiala

medie

0

1

2

3

4

   1-mal

    drept

2.1

15

2.1

32

P9

2.1

19

2.1

40

P10

2.1

35

2.05

72

P11

2

38

1.25

48

P12

0.5

36

1.55

56

P13

2.6

25

2.25

56

P14

1.9

24

1.9

46

P15

1.9

39

2.4

94

P16

2.9

30

2.9

87

P17

2.9

38

2.6

99

P18

2.3

19

2.15

41

P19

2

40

2.45

98

P20

2.7

34

2.7

92

C

TOTAL

392

861

RECAPITULATIE  TERASAMENT  ZID

                   ● Sapatura pozare fundatie zid

            490 mc + 2150 mc = …………………………….2640 mc

           ¨ 90% mecanica = 2376 mc

 

           ¨ 10% manuala =    264 mc

                   ● Umpluturi manuale in spatele zidului

           120 mc + 170 mc + 450 mc + 940 mc = …………1680 mc

 

                   ● Umpluturi mecanice in fata zidului

           90 mc + 450 mc = ………………………………… 540 mc

                   ● Excedent ce se transporta la 1 km

 

           2.640 mc – ( 1680 mc + 540 mc ) = ……………….420 mc                 

           

 

               B. CONSTRUCTII – ZID DE SPRIJIN

           Volumul total – sectiune zid ………………………4.55 mc/ml

              

           Din care :    - fundatia  3.04 mc/ml (beton ciclopian C 8/10 )

                                - elevatia   1.51 mc/ml

 

                                          ¨ din sectiunea elevatiei se scade grosimea zidariei

                                            

                                              1 m  ( 1.84 m x 0.2 m ) = 0.36 mc/ml

                                 

          mc – 0.36 mc = 1.15 mc(beton simpli C 12/15 )

                                                                                                                                                 

           Pentru executarea lucrarilor din beton pe timp friguros ( -10°C - 15°C ) s-au prevazut aditivi corespunzatori si anume:

           - PLASTO CRETEN ( lucrabilitate + antrenor aer )

           0.6 % din cantitatea de ciment

           0.006 ( 2.052 mc x 276 kg ciment + 1.15 mc x 302 kg ciment ) = ….5.5 kg/ml zid

           -SIKA ADIMENT BE 5 ( accelerator de priza )

           1 % din cantitatea de beton

0.01  ( 2.052 mc x 276 kg ciment + 1.15 mc x 302 kg ciment ) = ……. 9.2 kg/ml zid

B.1. Beton ciclopian, C 8/10,in fundatie

(78 m + 392 m) x 3.04 mc/ml = …………………………………………….1.428 mc

B.2. Beton simplu, C 12/15,in elevatie

470 m x 1.15 mc/ml = ……………………………………………………….540.5 mc

B.3. Zidarie de piatra bruta

470 m x 0.37 mc/ml = ……………………………………………………….173.9 mc

B.4. Barbacane din teava P.V.C. - Ζ 63 m

4buc./plot de 8 m lungime,fiecare de 1 m lungime

( 9 ploturi + 49 ploturi ) x 4 buc. + 1plot de 6 m x 3 buc. = ………………….235m

- 0.5 ml/, de zid

            B.5. Carton asfaltat

 

 8 buc. x 4.55 mp + 48 buc x 4.55 mp = …………………………………….254.8 mp

 -0.5 mp/ml de zid

B.6. Cofraje

6.8 mp/ml x 8 m + 4.55 mp x 2 = 64 mp/plot

8mp/ml

59 ploturi x 64 mp/plot = ……………………………………………………3.776 mp

3.776 mp : 6 ranfonsari = …………………………………………………….630 mp

630 mp : 470 m = ……………………………………………………… 1.34 mp/ml

Se vor cofra 2 ploturi – o data – in sah

1.34 mp x 2 = ……………………………………………………………… 2.7 mp/m

B.7. Filtu invers – 0.5m ( piatra sparta + pietris + nisip )

0.5 m x 1 m x 470 m = ………………………………………………………….235 mp

B.8. Balustrada metalica

392 m : 8 m = ……………………………………………………………………..…49 buc.

             

REPROFILARE ALBIE – TERASAMENTE - EXCAVATII

Toata cantitatea de terasamente se va transporta la 1 km pe malul drept.

Numar

Punct

Distante

Partiale (m)

Sectiune(mp)

Volum

(mc)

partiala

medie

0

1

2

3

4

A ( P1 )

7.4

32

5.7

182

P 2

4

24

4.1

98

P 3

4.2

27

4.35

117

P 4

4.5

22.5

4.5

101

P 5

4.5

22.5

3

68

P 6

1.5

34

3



102

P 7

4.5

19

7.35

140

P 8

10.2

22.5

6.5

146

P 9

2.8

18.5

5.45

101

P 10

8.1

26

10.9

283

P 11

13.7

45

16.15

727

P 12

18.6

40

11.8

472

P 13

5

25

4.3

108

P 14

3.6

25

4

100

P 15

4.4

39

3

117

P 16

1.6

31

2.05

64

P 17

2.5

38

2.15

82

P 18

1.8

18.5

0.9

17

P 19

0

40

1.5

50

P 20

3

52

1.8

94

P 21

0.6

18.5

0.6

11

B

TOTAL

620

3.180

PROIECTAREA  LUCRARILOR  DE  AMENAJARE  A  ALBIEI MINORE

                                                                              

           Curentul de apa caracterizat printr-un anumit regim de curgere,genereaza o evolutie continua a albiei raurilor,procese de albie cu intensitate mai mare sau mai mica in functie de intensitatea factorilor climatici si de caracteristicile geofizice ale terenului pe care are loc scurgerea.

           Observatiile si masuratorile efectuate au aratat ca intre parametrii hidraulici si cei geometrici ai albiilor formate intr-un pat aluvionar si relativ stabilizate exista anumite legaturi numite relatii morfometrice.Aceste relatii morfometrice prezinta o deosebita importanta pentru practica hidrotehnica intrucat stau la baza fenomenelor morfologice si a dimensionarii lucrarilor de regularizare a albiilor raurilor.

           Pana in prezent obtinerea relatiilor morfometrice a fost pur empirica neexistand inca o teorie care sa explice fenomenul formarii albiei raurilor intr-un pat aluvionar. Aceasta metoda de obtinere a relatiilor morfometrice este cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de „ teoria regimului ”.

           Raurile care se incadreaza in aceasta teorie sunt acelea care au un regim hidrologic stabil si ale caror albii s-au format in propriile aluviuni.Un rau aflat in „regim” nu prezinta variatii importante ale dimensiunilor in lungul sau,gasindu-se in stare de echilibru si nu pot aparea innisipari sau eroziuni.

           Nu se incadreaza in „teoria regimului” raurile a caror curgere este influentata de diferite amenajari executate in bazinele hidrografice respective.

           Debitul de calcul ce se ia in considerare in relatiile respective este ales dupa criterii diferite,astfel pot fi:

           ● debitul care umple albia minora

           ● debitul mediu multianual,daca transportul aluviunilor tarate incepe sub acest debit

           ● debitul maxim de calcul

           ● debitul ideal sau debitul de formare

           La utilizarea debitelor este recomandabil sa se ia debitele cu frecventa data de autorii respectivi.

           Dupa L.B. Leapold si T. Maddocka relatiile morfometrice au o forma exponentiala de tipul:

-        adancimea medie a apei :

h = AhQa

-        latimea medie a albie:

b = AbQb

-        panta medie a fundului albiei:

If = AfQg

-        viteza medie de curgere:

u = AuQd

            

-        debitul tarat:

Gr = AgQe

-        debitul in suspensie:

Gs = AsQh

-        coeficientul de rugozitate ( Strickler )

k = Ak Qm

           Pe baza ecuatiei de continuitate

           

  Ah AbAu = 1 si a + b + g = 1

Din relatiile morfometrice care se pot utiliza cu succes in practica pot fi citate cele ale lui D.B. Simmens si M.L. Albertson,care pentru fundul nisipos al albiei si maluri coezive au urmatoarele expresii :

P = 4.75 Q0.512

R = 0.476 Q0.316

m = 10.8 R2/3I1/3

C2/g = u2/gRI = 0.525 (ub/v)0.37

 

          

 

Relatii bazate pe echilibrul limita al paticulelor la fund

     

     

           In aceste relatii se foloseste coeficientul de stabilitate al albiei,care reprezinta raportul dintre diametrul mediu al particulelor si produsul dintre raza hidraulica si panta.

            A = dm /RI

           Relatiile morfometrice bazate pe echilibrul limita al particulelor de fund sunt:

           H = A1-0.23A2-0.46A30.46Q0.46  (m)


           B = A1-0.25A2-0.46A3-0.54Q0.46  (m)

           U = A­­­10.46A20.92A30.8Q0.58    (m/s)

 

           Unde :

           B – latimea albiei

           1 = hl

           A2 = uhR-2/3I-1/2

           A3 = h/B

        Q = uhB

          

Relatii bazate pe disiparea energiei circulatie transversale

           S.T. Altundin si I.A. Buzunov recomanda relatia

           B = AQ0.5I-0.2

           H = Bm*1/a

           B = 0.9*300.5*0.0157-0.2

           B = 2.147 m

           H = 2.1470.9*1/10

           H = 0.198 m

           Elementele albiei stabile dupa S.T Altunin si I.A. Buzunov sunt urmatoarele,unde debitul de calcul este Qf cu asigurarea de 5 – 10 % (Q10 = 30 mc/s )

           

           Valorile coeficientilor de stabilizare a albiei pentru un curs superior al raului in regiune muntoasa,dupa S.T Altunin si I.A. Buzunov sunt :

          

           A =  0.7 – 0.9

           m = 1.0 – 0.8

           a  = 16 – 10

      

                             m = 0.9 – 0.8 (pentru a = 10 )

                             a  = 2 – 3 (pentru m = 0.5 )

           Elementele albiei stabile dupa Altunin si Buzunov,pentru :

                                a = 1/(2+h) =1/2 sunt :

-        panta stabila

      

             I = 0.00163*A0.563*u013.21/Q0.268

                   

                    I = 0.00163*0.90.563*23.21/300.268

              I = 0.005 m/m

-        latimea B in oglinda apei

B = A*Q0.5/ I0.2

B = 0.9*300.5/0.0050.2

B = 13.852 m

  

-        adancimea medie

h = 0.685*u0.14 / (1000*I)2

h = 0.43 m

-        viteza medie

u = u0.1h1/4

u = 1.61 m/s

CALCULE  DE  DIMENSIONARE  SI  STABILITATEA                               LUCRARILOR  DE  APARARE DE MAL

           ● Predimensionare

           B = ( 1/3 …….. 1/2 )H

           t = ( 1/8 …….. 1/6 ) H

           b @ 1/12 H ( b ³ 30 cm )

           a = t/2 ….. t

           ● Elemente geometrice ale zidului de sprijin

        

           h = 3.4 m

         

           B = 1.7 m

           t = 1 m

           b = 0.5 m

           a  = 1.1 m

            

           ● Fortele care actioneaza asupra zidului

           Se considera situatia cea mai defavorabila,adica presiunea apei este egala cu zero cand forta care actioneaza asupra zidului este reprezentata de impingerea activa a pamantului din spatele zidului.

      

           - Impingerea activa

           Pa = ( yH2Ka) / 2,unde :

           H = grosimea stratului

           H = 3.4 m

                 y = greutatea volumica la umiditate naturala

           y = 17 KN/mc ( argila prafoasa )

           

           Ka = tg2 ( 45 - F/2 )            F = unghi de freacare interioara

                                              

                                                         F = 10° ( argila prafoasa )

           Ka = 0.7

       

           Presiunea de impingere activa pe unitatea de lungime :

           Pa = yHKa = 40.46 KN/mp

           Pa = 93 Kn/m

         

   

           Punctul de aplicare al fortei :

           Z = H*2/3 = 3.1 m

           Directia de actionare a impingerii active se face sub unghiul

           d = (1/2 – 2/3)F = 6°

       

           Descompunerea fortei dupa acest unghi :

           Pav = Pa * sin 6° = 13.17 KN/m

           Pah = P­a * cos 6° = 125.3 KN/m

                     - Rezistenta pasiva

       

           Presiunea

           Pp = ytKp

           Kp = coeficientul de impingere pasivi

           K­p = tg2 ( 45 + F/2 ),F = 10° (argila prafoasa )

           K­p = 1.42

           Pp   = 24.12 KN/mp

      

           Forta  Pp  actioneaza pe inaltimea t ,in fata zidului

           Pp = (yt2Kp)/2

                       Pp = 12.07 KN/m

                     - Greutatea zidului

                       G = G1 + G2 + G3

           Pentru betonul ciclopian, yb = 22 KN/mc

      

                        1 = b*(H – t)*1*yb

                                    G1 = 0.5*(4.6-1)*22

                         G1 = 40 KN/m

                         G2 = (B-(a-b))*(H – t)*1*yb

                                     G2 = 16 KN/m

                            

                            

                         G3 = B*t*1*yb

                                     G3 = 44 KN/m

                         G = 100 KN/m

           ● Verificarea la rasturnare

           Aceasta verificare se face fata de punctul A.Se calculeaza momentele de stabilitate care sunt determinate de fortele verticale inmultite cu bratul fortei si,momentele de rasturnare,determinate de impingerile orizontale inmultite cu bratul fiecarei forte pana la punctul A.

           Factorul de stabilitate.

           Fsr = M­­slab/Mrast > 1.5

           Mslab = Pav*B+G1*(B-b/2) + G2*(a+(B-a-b)*2/3) + G3*B/2

                     = 13.17*2+40(2-0.5*2)+16*(1.1+(2-1.1-0.5)*2/3)+44*2/2

 

                     = 167.84 KN/m

           Mrast = Pah*H*1/3-P­p*t*1/3

   

                    = 100*4.6*1/3 – 12.07*1*1/3

 

                    = 109.7 KN/m

           Fsr = 167.84/109.7

           Fsr = 1.54

           ● Verificarea la alunecare pe talpa fundatiei

           Factorul de stabilitate la alunecare

         

            Fsa = (f*N)/H = 1.3 …. 1.5

           Unde :

 

-        N = reprezinta suma tuturor fortelor verticale (normale),forte care se opun alunecarii ( forta normala inmultita cu coeficientul de frecare reprezinta forta de frecare dintre talpa fundatiei zidului de pamant) ;

 

-        H = reprezinta suma algebrica a tuturor fortelor orizontale;aceste genereaza alunecarea ;

-        f = reprezinta coefiecientul de frecare

           f = 0.4 (argila prafoasa)

           N = Pav + G1 + G2 + G3

               = 13.17 + 100

               = 113.17 KN

           H = Pah - Pp

               = 100 – 12.07

               = 87.03

           Fsa = (113.17*0.4) = 0.87

          

           Pentru a mari factorul de stabilitate se va inclina talpa cu unghiul a = 10°

           Fsa = (f*(Ncosa + Hsina))/(Hcosa - Nsina)

                 = (0.4*(112.6 + 16.2)/(73.9 – 22.7)

         

                 = 1.289

TRASAREA  ZIDULUI  DE SPRIJIN

           Pornind de la ecuatiile hidraulice si de la unele relatii morfometrice,traseul meandrat al albiilor de rauri corespunde principiului energiei disipate minime sau principiul debitului maxim.Traseul de regularizare este strans legat de panta disponibila si de natura terenului si este determinat de linia talvegului.In cazul de fata se mentine traseul existent,actionandu-se in vederea stabilizarii fundului si malurilor sectiunii de curbura.

           Se indentifica aliniamentele albiei.

           Capetele aliniamentelor reprezinta tangentele de intrare si de iesire din curbele albiei.

           Pentru trasarea curbelor se determina urmatoarele elemente:

-  varfurile curbelor (punct de intersectie a tangentelor la curbura) :V

-  lungimea tangentelor :V

T­­i – T­c = punctele de intrare / iesire din curba

-        raza de curbura (punct de intersectie al normelor duse la punctele de tangenta) : R

-        lungimea curbei :C

-        lungimea bisectoarei (distanta dintre varful curbei si curba pe directia bisectoarei) :B

T = R*tgU

            B = Φ(T2 + R2) – R = R(Φ(1+tg2U)-1)

            C = 2RU

               

           Curba se traseaza astfel incat aceasta sa se apropie cat mai mult de cea reala.

           Latimea stabila a albiei s-a calculat din relatiile morfometrice.

7.STUDIUL DE IMPACT AL LUCRARILOR DE

REGULARIZARE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

           Realizarea constructiilor hidrotehnice propuse in prezentul proiect a ramas o cerinta actuala pentru scopul de combatere a inundatiilor.Pentru a diminua efectele negative ale acestor constructii asupra mediului a fost necesara o cunoastere cat mai exacta a fenomologiei functionarii ecosistemelor cursurilor de ape.

           Factorii cheie ai mediului sunt cei de ordin climatic:morfologici,hidrologici,vege-tali,animali si umani.

           Constructiile hidrotehice realizate in scopul de protectie impotriva inundatiilor reprezinta un rau necesar din punct de vedere al prejudiciilor aduse mediului inconjurator.

           Cand vorbim de amplasarea in mediul inconjurator a lucrarilor de regularizare avem in vedere componentele mediului fizic ( apa,aer,sol,subsol ) cat si mediul uman (contextul social – economic ,conditiile de habitat,resursele de viata,patrimonice) si mediul biologic ( flora si fauna ).

           Lucrarile de regularizare descrise in prima parte a proiectului sunt considerate lucrari cu caracter social si de utilitate publica,care au scopul de apararii de inundatii a comunei Putna strabatuta de paraul Vetau.

           Detaliile de alegerea amplasamentului lucrarilor,de posibilitatile privind accesul in zona,de incadrarea lucrarilor in schema urbanistica,dar si peisagistica au fost tratate in „Studiul privind cadrul natural al zonei”.

           Studiul de impact a lucrarilor de regularizare asupra mediului a fost conceput dupa metodologia de elaborare in Anexa nr. 4 la Ordinul 125/11 aprilie 1996 care reglementeaza procedurile activitatilor cu impact asupra mediului.

 

REALIZAREA SI FUNCTIONAREA OBIECTIVULUI

 

          

         

            Obiectivul de investitie prezentat in acest proiect isi va desfasura executia pe un interval de trei trimestre.Investitia se va esalona in functie de alocatiile bugetare pentru investitii in natura.Dupa realizarea investitiei se vor crea posibilitati de dezvoltare a zonei.Obiectivul de investitie nu are timp limitat de functionare,masurile ce urmeaza a fi luate dupa incetarea activitatii de realizare sunt de intretinere si in general de revenire la starea naturala,respectiv crearea echilibrului fizic intre om si rau.Actiunile de intretinere curenta au in general un impact de slaba intensitate.

AMPLASAREA IN MEDIU A LUCRARILOR DE REGULARIZARE

           ● Elemente de geologie si clima

 

           Elementele principale care au stat la baza definitivarii lucrarilor de regularizare sunt:elemente de ecologie,de potential seismic,solul,apa subterana si de suprafata,date privind clima si regimul vanturilor si precipitatiilor.Caracteristicile acestor elemente sunt descrise in prima parte a lucrarii,in capitolul cu date privind cadrul natural.Se precizeaza ca in ceea ce priveste calitatea aerului in zona nu au fost identificate surse de poluare.

           ● Resurse de apa

           Din punct de vedere al resurselor de apa in sectorul studiat se afla ape subterane, nivelul ei este direct influetat de ce al apei din rau si de regimul precipitatiilor si se situeaza la adancimi de 0.5 Έ 3.0 m ( in functie de cota terenului natural ).

           Din apele de suprafata,principalul curs de apa este raul Putna impreuna cu afluentii paraului Vetau si paraului Putnisoara.

           Resursele de apa,atat de suprafata cat si subterane nu sunt poluate si nici nu au consistenta acida.Ele pot fi utilizate la calitatea existenta de catre utilizatorii din zona.

            Situatia inundabilitatii a fost stabilita in urma datelor topografice care descriu aliura terenului si conditiile actuale normale ale existentei in zona.Ca factor principal de stres asupra populatiei din zona este regimul inundabilitatii asupra suprafetelor din albia minora a cursului de apa.

SOLUL

           Din punct de vedere geomorfologic,perimetrul  apartine luncii raului Putna. Formatiunile acoperitoare ce se dezvolta in perimetru sunt predominant aluviale reprezentate prin pietrisuri si bolovanisuri cu nisipuri.Roca de baza este reprezentata prin depozite de marne,gresii si nisipuri cu pietrisuri.In cazul albiei minore se gasesc dispozitive aluviale – nisipuri prafoase,pietrisuri si bolovanisuri cu nisip.

VEGETATIA

           Preponderent in sectorul studiat intalnim paduri de faioase si anume paduri de stajar,ulm,carpen,tei,frasin,arbusti alun.De–a lungul cursului de apa al raului se gaseste o vegetatie specifica luncilor de rau.

FAUNA

           In zonele de padure de foioase putem intalni lupul,vulpea,caprioara,pasari precum ciocanitoarea,cinteza ; fauna acvatica precum clean,mreana.

           In limitele de desfasurare a lucrarilor de regularizare nu se regasesc rezervatii naturale.Dar in judetul Suceava intalnim cateva rezervatii : Bosanci,Frumoasa,Tinovu Gaina,Poiana Stampei – rezevatii floristice ; Slanioara – forestiera ; Pietrele Doamnei – rezevatie paleontologica si geologica.

ASEZARILE  UMANE

           Regiunea constituie unul dintre exemplele cele mai concludente ale continuitatii vietii omenesti din zonele istorice.

           Orasul Suceava este cel mai mare oras aflat in apropiere,cu peste 100.000 de locuitori.Ca vechime este un oras feudal si este fosta capitala a Moldovei.

           Alte orase mici din judetul Suceava sunt : Radauti,Falticeni,Pascani,Solca.Satele sunt mari si foarte mari de tip adunat.

           Populatia in zona se ocupa cu muncile agricole si silvice.Industria lemnului este foarte bine dezvoltata in aceasta zona.De asemenea se cresc bovine foarte multe dar si porcine ( pe baza de catofi ).Judetul Suceava este pe primele locuri la productia de lapte.

           Zona este o regiune linistita care la nivel de zgomote este protejata.In afara zgomotelor autovehiculelor ce circula pe drumurile comunale si satesti nu exista alte perturbatii.

SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

           Este evident faptul ca modificarile importante si semnificative datorate impactului antropic sunt majore cind omul aduce prin contributia sa modificari principale asupra valorilor componentelor mediului respectiv (apa,aer,sol,subsol).

           Solutiile tehnice din proiectul de fata au avut in consideratie toate problemele functionarii ecosistemului in care urmeaza sa aiba un impact ecologic de intensitate redusa.

               EMISIILE   DE   POLUANTI   IN   APA  SI   PROTECTIA   CALITATII                    

                                                                   APELOR

           Structura si dinamica habitatului acvatic sunt abordate pornind de la mediul acvatic,respectiv morfologia fluviala,regimul hidrologic si coridorul vegetal adica vegetatia rivulara.Morfologia este dependenta de contextul geologic si geomorfologic,fiind de asemenea sub controlul permanent al evenimentelor hidrologice care la randul lor sunt determinate de clima.

           Geologic,formele de relief cat si clima sunt factori primari de control ai habitatului apei curgatoare a raului Putna.

           Lucrarile de regularizare pe sectorul prezentat aduc modificari prin executia lor in albia raului cat si pe malul acestuia.

           S-a urmarit pe cat a fost posibil sa nu fie afectat ansamblul mediului acvatic pentru a nu deranja procesele ecologice fundamentale ale raului.

           Populatiile piscicole sunt cele mai sensibile la modificarile conditiilor de habitat si sunt dependenti de variabilitatea sa temporara.

           S-a studiat problematica pentru habitatul vietuitoarelor acvatice pentru functiile cotidiene si de repaus,cat si pentru reproducere si refugiu.

           Prin lucrarile de regularizare privite ca un rau necesar,s-au considerat si solutiile cele mai viabile ca materiale folosite,astfel pentru lucrarile in albia minora se vor utiliza materiale naturale de natura:piatra bruta,balast existent si in albia raului.Nu au fost folosite materiale de natura sintetica pentru a nu deranja ansamblul natural stabil si pentru a fi posibila revenirea cursului de apa la dinamica sa initiala.

           Lucrarile proiectate nu vor afecta calitatea apelor cu poluanti.In perioada de executie se pot inregistra,in cantitati foarte mici,scurgeri de substante petroliere de la utilajele care sunt folosite in aceasta perioada.

           Morfologia este dependenta de contextul geologic fiind sub controlul permanent al evenimentelor hidrologice care la randul lor sunt determinate de clima.

           Geologic,formele de relief si clima sunt factorii primari de control ai habitatului apei curgatoare a raului Putna.

           S-a urmarit pe cat a fost posibil sa nu fie afectat ansamblul mediului acvatic pentru a nu deranja procesele ecologice fundamentale ale aerului.

EMISIILE DE POLUANTI DIN AER SI PROTECTIA CALITATII AERULUI

           Din multiplele posibilitati de realizare a obiectivelor propuse s-au ales solutiile si metodele cu impact minim asupra mediulu,metodele cele mai putin traumatizate din punct de vedere al mediului terestru riveran.

           Intensitatea impactului asupra aerului este scazuta.

           Stresul ecologic produs in aer va fi pe perioada desfasurata activitatii de constructii – montaj,prin perturbarile aduse factorului aer de catre mijloacele auto si utilajele folosite in timpul executiei.S-a urmarit ca tehnologia de executie sa fie corespunzatoare pentru a nu dauna mediul fizic in zona,iar durata anuala a impactului sa fie redusa.

           Impactul asupra aerului nu este major si nici de durata,astfel dupa realizarea amenajarii este nul.

           S-au ales solutii si metode de realizare a obiectivelor cu impact minim asupra mediului,metodele cele mai putin traumatizate din punct de vedere al mediului terestru riveran.

           ● in perioada de executie

                        ¨ emisiile de la circulatia auto spre punctele de lucru

           Pentru protectia aerului din zona este necesar ca traficul sa fie dimensionat corespunzator astfel incat emisiile sa fie nesemnificative,iar transportul materialelor sa se faca fara a se imprastia praf in aer,pentru aceasta recomandandu-se umezirea lor.

           ● in perioada de exploatare

           Dupa terminarea lucrarilor,in timpul exploatarii,lucrarile de constructii executate nu constituie surse de poluare a aerului.

SURSE DE PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

           Mediul fizic in care se vor integra tipurile de lucrari este un mediu linistit care nu este stresat din punct de vedere al zgomotelor.

           In timpul executiei lucrarilor hidrotehnice mediul fizic va fi tulburat in mica masura de zgomotele produse de utilajele in lucru.

           Se precizeaza ca tehnologia stabilita a avut in vedere utilizarea mecanismelor care sa produca zgomote cat mai mici si de asemenea sa fie pe cat posibil inexistente sau reduse.

           Practic activitatea de realizare a constructiilor se va desfasura in spatiul din afara intravilanului localitatilor si deci mediul uman,respectiv populatia nu va fi atinsa de tulburarea prin zgomote.

           Vibratiile vor fi resimtite la nivelul drumurilor care nu sunt intr-o stare buna.Prin solutiile adoptate s-au urmarit imbinarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor cu restabilirea drumurilor si folosirea pe cat posibil la minim a terenurilor agricole.

           Stresul ecologic propus de zgomotele utilajelor in lucru,de utilizarea drumurilor comunale precare,care lasa loc vibratiilor este compensat prin solutiile propuse de reamenajare a drumurilor ca lucrari de aparare impotriva inundatiilor prin amenajarea terasamentelor pana la cotele de aparare.

           Mediul fizic in care se vor integra tipurile de lucrari este un mediu linistit care nu este stresat din punct de vedere al zgomotelor.

           In timpul executiei lucrarilor mediului fizic va fi tulburat in mica masura de zgomotele produse de catre utilajele de lucru.

           Sursele de producere a zgomotului in zona de lucru sunt circulatia auto si a utilajelor din santier la punctele de lucru.

           Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat,fiind necesara adoptarea unui program de lucru adecvat.

           Pentru autovehicule,masurile ce s-ar putea lua in vederea reducerii poluarii sonore sunt reglementate prin inspectiile tehnice periodice ale autovehiculelor si prin conditiile tehnice de limitare a zgomotului prevazut la omologarea pentru circulatia autovehiculelor rutiere.De asemenea se recomanda ca programul de lucru si circulatia autovehiculelor in zona sa se stabileasca in asa fel incat sa fie respectate cu strictete perioadele de odihna ale locuitorilor din zona.

           In ceea ce priveste viteza de deplasare a autovehiculelor se va marca cu indicatoare rutiere si se va respecta limita maxima de viteza impusa.

PROTECTIA  IMPOTRIVA  RADIATIILOR

           Atat in timpul executiei cat si dupa terminarea lucrarilor,in zona nu apar radiatii  in afara de cele naturale existente.

           Nu se pune problema poluarii cu radiatii si a masurilor de limitare a acestora.

GOSPODARIREA    DESEURILOR

           In urma activitatilor ce se vor desfasura pentru realizarea obiectivului de investitie vor rezulta deseuri din materiale de constructii,precum si deseuri de la combustibilii utilizati si de la masini si utilaje.In capitolul organizatorilor de santier s-au prezentat locurile unde se vor dezvolta asezarile pentru magazi si depozite,precum si parcurile pentru utilaje si masini auto.

           Se va atrage atentia executantului ca la finele activitatii,o data cu receptia lucrarilor se va verifica si curatenia de la locurile special amenajate pentru depozitare,precum si transportarea deseurilor in locuri precizate de organele avizate.O data cu transportarea deseurilor se va trece la refacerea cadrului natural.

           In cadrul lucrarilor de regularizare nu se folosesc substante toxice sau periculoase care sa puna in pericol mediul fizic al zonei.

IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

           Pentru  ratiuni in primul rand de ordin economic,interventiile modificatoare, utilizand tehnologii complexe,transforma mediul fizic in sensul modelarii lui radicale.

           Interventiile repararii au de cele mai multe ori ca obiectiv reabilitarea ecologica a unor spatii hidrografice supuse anterior efectului distructiv al apelor,deci interventiei de tip modificator direct sau indirect.

           Efectele lucrarilor hidrotehnice propuse apar o data cu modificarea geometriei albiei minore,a granulometriei si a aspectului curgerii.

           Efectele produse vor fi efecte locale care se vor dezvolta in cadrul zonei amenajate si reversibile in sensul in care raul isi va regasi morfologia sa anterioara dupa un interval de timp relativ scurt.

           Constructiile hidrotehnice propuse in prezentul proiect vor avea tendinta de stabilizare a sistemului natural.

           Prin implementarea proiectului,impactul asupra mediului va fi redus.Printr-o buna supraveghere a lucrarilor in timpul perioadei de constructie,efectele negative ale activitatilor vor fi diminuate considerabil.

           Pe durata exploatarii impactul de mediu nu este semnificativ.

          

8. CONCLUZII

           Prezenta documentatie contine proiectul tehnic si detaliile de executie pentru lucrarile de pe paraul Vetau din zona Chiliei lui Daniil Sihastru si cadrul obiectivului de Investitii : «Regularizarea albiilor de pe teritoriul comunei Putna : Putnisoara,Vetau si Putna » , judetul Suceava.

          

           Documentatia de fata a fost elaborata pe baza studiului de fezabilitate aprobat in anul 2003.Investitia a fost promovata in regim de urgenta pe baza H.G. 404/2003,ca urmare a evenimentelor ce vor avea loc in iulie 2004 in localitatea Putna (an jubilar Stefan cel Mare).

           Inaintea inceperii executiei se vor trasa lucrarile proiectate pe teren,conform coordonatelor de trasare din planul de situatie,in vederea adoptarii acestora la eventualele modificari morfologice ale albiei fata de situatie proiectata.

           La executia lucrarilor se vor respecta detaliile de executie,forma geometrica si cotele lucrarilor,indicatiile din documentatia tehnica precum si caietul de sarcini aferent acestora.

           Consumul total al lucrarilor de C + M este de 7.471.199 mii lei

           Evaluarea s-a facut in preturile studiului de fezabilitate aprobat in martie 2003,tinandu-se cont de cotele ce afecteaza cheltuielile direct conform legislatiei in viguare.

           Capacitatile sunt :

           - ziduri de sprijin din beton ciclopian            L = 1470 m

           - reprofilare albie                                             L = 620 m

           Pentru o buna exploatare a lucrarilor este necesara incredintarea lor organelor locale care vor dispune intretinerea,in vederea mentinerii in parametrii functionali a acestora.

BIBLIOGRAFIE

        

             ● C.Mitoiu,G.Marin – Regularizarea albiilor raurilor – Indrumar proiectare

               Popovici Nicolae Craciun,1993 – Regularizari si gospodarirea apelor,                        

                  Institutul Politehnic Iasi

             ● C.Mitoiu,1998 – Proiectarea lucrarilor de regularizari de rauri si indiguiri –                     

                 Indrumator,Institutul Agronomic Bucuresti

              ● N.G.Ioan,A.N.Ioan,1983 – Indrumator pentru dimensionarea constructiilor 

                  hidrotehnice,Editura Ceres

              

               ● I.Siminea,2003 – Geotehnica si fundatii –Indrumator Editura Bren

             

               ● Lazar Nicolaescu,1983 – Materiale de constructii pentru lucrari de

                   imbunatatiri funciare si constructii agrozootehnice,Editura Ceres

              

               ● STAS 4273 – 1883 – Incadrarea in clase de importanta







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Hidrologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie