Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Hidrologie


Index » educatie » » geografie » Hidrologie
Gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor subterane


Gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor subterane




GOSPODARIREA CANTITATIVA SI CALITATIVA A APELOR SUBTERANE

 

Gospodarirea apelor subterane constituie acea ramura a gospodarii apelor care are ca obiect ansamblul de lucrari si masuri necesare utilizarii apelor subterane, combaterii actiunilor lor daunatoare si protectiei calitatii lor.

Gospodarirea cantitativa a apelor subterane

Din punctul de vedere al gospodarii cantitative, apele subterane pot fi divizate in doua categorii:

- rezerve de apa subterana, care s-au format in anumite zone in cursul diferitelor ere geologice si care nu se reimprospateaza;




- rezerve de apa subterana care se reimprospateaza continuu.

In privinta rezervelor de apa subterana nu se ridica probleme de gospodarire a apelor, utilizarea lor este determinata de durata in care ele se epuizeaza, tinind cont de ritmul de folosire luat in considerare. Astfel, obiectivul gospodaririi apelor subterane pentru folosinte il constituie, exclusiv, resursele de apa subterana.

Straturile acvifere nu constituie numai mediul prin care se scurg apele subterane, ci are un rol de acumulare, volumul acumulat putind fi gospodarit in mod asemanator gospodaririi acumularilor de suprafata. Astfel, pentru resursele subterane se pot efectua o serie de calcule de bilant, prelevindu-se nu numai debitele afluente ci si o parte din acest volum acumulat, in masura in care exista posibilitatea reimprospatarii lui ulterioare. In unele cazuri se trece chiar la imbogatirea artificiala a straturilor subterane prin infiltrarea unor debite prelevate din resursele de apa de suprafata. In aceste cazuri se produce o imbunatatire calitativa a apei captate din subteran fata de cea prelevata direct din riuri, datorita filtrarii apei prin straturile subterane.

Un alt mod de gospodarire cantitativa a apelor subterane consta in lucrari de barare a curentilor subterani. Astfel, in patul aluvionar de sub cursurile de apa, in special in zona conurilor de dejectie, are loc adeseori o curgere subterana apreciabila.

Bararea stratului subteran in asemenea conditii poate permite extragerea unor debite sensibil mai mari decit cele captate prin puturi realizate in stratul subteran nebarat.

In asemenea situatii trebuie insa elaborata o schema de amenajare a resurselor subterane, deoarece solutia produce o scadere a resurselor subterane in aval.

Gospodarirea calitatii apelor subterane

Gospodarirea calitatii apelor subterane are ca scop evitarea deteriorarii calitatii apelor subterane pe cale naturala sau artificiala.

Deteriorarea naturala a calitatii apelor subterane are de obicei una din urmatoarele cause:

patrunderea uno ape de calitate necorespunzatoare in straturile subterane; un exemplu il constituie patrunderea apei de mare in straturile subterane din vecinatatea litoralului, in cazul prelevarii unor debite mari din subteran; solutiile de prevenire ar consta in inchiderea zonelor de patrundere a apei necorespunzatoare calitativ sau in pomparea in subteran a unei cantitati de apa calitativ mai buna;

strabaterea de catre apa a unor straturi solubile, ducind la deteriorarea calitatii apei; in asemenea situatii se gasesc numai rareori solutii de izolare a straturilor respective.

In ceea ce priveste prevenirea inundarii artificiale a apelor subterane, aceasta intra in domeniul protectiei calitatii apelor, care reprezinta actiunea de prevenire si de combatere a inrautatirii calitatii naturale a apelor subterane peste anumite limite admisibile. In masura in care aceasta protectie este necesara pentru a permite sau a usura desfasurarea unor activitati, ea se incadreaza in combaterea actiunilor daunatoare ale apelor din punctul de vedere al calitatii apelor. Adeseori, protectia calitatii apelor are ca scop prezervarea unui potential, fara a fi nemijlocit legata de asemenea activitati existente.

Combaterea efectelor daunatoare ale apelor subterane

Efectele daunatoare ale apelor subterane se datoresc excesului afluxului subteran, in anumite zone.In majoritatea cazurilor, combaterea acestor efecte se realizeaza prin lucrari de desecare; din punctual de vedere al gospodaririi apelor subterane ele au un caracter relativ localizat, deoarece nu au ca effect decit eliminarea surplusului de apa, patrunsa in zona considerata. Schemele mai complexe de amenajare a apelor subterane se bazeaza pe studii asupra intregului current de ape subterane si in prevenirea excesului de apa subterana prin oprirea afluxului; asemenea solutii se realizeaza de exemplu,prin interceptarea apei de siroire de pe versanti, care se infiltreaza la limita albiei majore in cazul luncilor largi.




Influenta amenajarii apelor subterane asupra apelor de suprafata

In urma amenajarii apelor subterane si in special, in urma prelevarii de debite din aceste straturi, se modifica echilibrul natural existent intre apele subterane si cele de suprafata. Pe cursurile inferioare ale riurilor, in zona de ses, se intimpla frecvent ca statul subteran sa alimenteze riul; prelevarea unor debite din resursele subterane poate provoca o coborire a nivelului apelor freatice si deci poate micsora aportul de debite din straturile subterane in riu, iar in cazul unor prelevari foarte intense poate chiar duce la inversarea fenomenului, adica la alimentarea resurselor subterane din cursurile de apa de suprafata.

Influenta dintre amenajarea apelor de suprafata si apele subterane

Straturile de apa subterane se alimenteaza din apele de suprafata fie prin infiltratie pe versanti, fie prin infiltratie din albiile riurilor; de aceea, resursele de apa subterana sunt influentate de amenajarile realizate la suprafata solului.

Astfel, in ceea cepriveste masurile de pe teritoriu, in zonele in care se realizeaza lucrari antierozionale sau de impadurire, care au ca effect reducerea siroirii pe versanti, se constata in general o marire a debitelor infiltrate in sol si deci o imbogatire a resurselor subterane; in stadiul actual aceste efecte nu pot fi inca determinate cantitativ.

In zonele in care riurile alimenteaza straturile subterane, modificarile de regim a debitelor de suprafata modifica si regimul debitelor apelor subterane. Astfel, la captarile subterane in aceasta situatie, reducerea debitelor minime pe riu va provoca o reducere a debitelor ce se pot extrage; daca debitele minime in regim amenajat se maresc fata de cele in regim natural, se sporesc si debitele care se pot extrage din stratul subteran.

De aceea, in cazul amenajarii resurselor de apa de suprafata trebuie sa se tina seama de cerinta de a se lasa debite de servitute in dreptul acestor captari.

Schemele de gospodarire a apelor de suprafata pot influenta in mod favorabil resursele de apa subterana in acumularile unde, datorita ridicariinivelului apei se asigura o alimentare mai bogata a straturilor subterane, in special in zona colinara si de ses, unde terenurile sunt mai permeabile decit in zona de munte.O problema cu aspect deosebit se ridica in legatura cu zonele carstice; daca se intervine cu lucrari in partea din care se alimenteaza aceste zone se poate modifica modul de alimentare cu apa a carsturilor si in consecinta debitele izvoarelor care apar in alte puncte, uneori foarte indepartate.Resursele de apa subterana pot fi influentate si de anumite amenajari de suprafata specifice diferitelorfolosinte. Astfel, in urma introducerii irigatiilor se poate ajunge la o ridicare foarte insemnata a nivelului apelor freatice din zona. De exemplu intre anii 1985-1989, casele din comuna Motatei, jud. Dolj, situate de o parte si de alta a canalului magistral de irigatii, aveau pivnitele inundate cu apa provenita din subteran.Un alt exemplu de influenta nefasta dintre amenajarea depozitului de zgura si cenuse la o cota superioara, in vecinatatea comunei Turceni, jud. Gorj sicresterea nivelului apelor subterane pina la suprafata solului la baza piciorului versantului pe o lungime de cca. 1 km si o latime de 50-100 m. Toate casele situate in aceasta zona au pivnitele inundate cu apa din subteran si fundatia in contact direct cu apa. Masurile de combatere a acestor fenomene constau in construirea unui dren care sa capteze apele infiltrate din deposit si crearea unui sistem de desecare a zonei. Costurile fiind mari lucrarile inca nu au demarat








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Hidrologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie