 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Zona de extractie Valeni
In Republica Moldova, cercetarile geologice referitor la hidrocarburi au inceput in anul 1945. Prospectiunile au constat in lucrari geofizice, reprezentate prin seismica de reflexie si refractie, gravimetrie, magneto-metrie si electrometrie. Acestea au continuat pana la inceputul anilor 1970, timp in care au fost acumulate date cu privire la stratigrafia, tectonica si potentialul petrogazeifer al republicii. Pe baza analizei datelor, a fost constatat ca zona sudica, fiind o structura de tip subplatformic a cuverturii sedimentare, in care formatiunile geologice au grosimi ce depasesc m si sunt afectate de numeroase dislocatii tectonice de tip aplicativ si disjunctiv, prezinta conditii favorabile pentru geneza, migratia si acumularea hidrocarburilor.
In 1946 au fost efectuate cercetari in raionul Cahul, care au avut rezultat descoperirea unor importante resurse de petrol in zona Valeni. In perioada 1949-1954 au fost sapate 27 de sonde de referinta de mare adancime (de 3000 m), din care 16 au evidențiat manifestari petroliere.
In perioada 1952-1954 au fost sapate mai multe sonde in sudul Moldovei, evidentiindu-se manifestari de gaze combustibile in Sarmațianul mediu si superior. In anul 1953, a fost conturat, prin foraje, zacamantul de gaze de la Beresti-Ungheni, iar in 1956 la Valeni a inceput exploatarea de petrol, pe baza descoperirilor anterioare.
Trustul ucrainean Ukrgeofizika a inregistrat mai multe profile seismice in raionul Cahul, cat si in alte zone, pana in anul 1963. In anul 1961 au intrat in foraj perimetrele Ferapontievca si Roscoveo, precum si structurile Gotesti, Andrus si Caiet, prilej cu care au fost intalnite indicatii de hidrocarburi in Sarmatian, Jurasic si Triasic. Pana la 1 ianuarie 1964 au fost sapate inca 15 sonde, in 11 dintre ele inregistrandu-se carote imbibate cu petrol. Din 8 sonde s-au obținut debite industriale de petrol.
In 1965 a fost descoperita acumularea de gaze de la Victorovca. Intre anii 1966-1968 au mai fost executate unele lucrari de seismica de refractie, care au avut drept obiectiv formatiunile mezozoice si paleozoice, iar intre anii 1968 si 1972 s-au investigat aceleasi formatiuni prin metoda seismicii de reflectie. Dupa anul 1972, cercetarea geologica a teritoriului Republicii Moldova, a fost din nou sistata si nu a mai fost reluata pana in 1995, deoarece in regiunile estice ale URSS au fost descoperite imense zacaminte de petrol si gaze, iar eforturile de prospectiuni umane si tehnice, precum si investitiile financiare au fost concentrate in acea zona.
Figura nr. 1. Zona de exploatare
In anul 1995, Guvernul Republicii Moldova a incheiat un contract de concesiune (Anexa nr. 1) cu societatea din Delaware (USA), Resource Development Company Ltd. (REDECO) cu scopul prospecțiunii si explorarii resurselor de petrol si gaze pe teritoriul tarii prin care societate dobandea drepturile exclusive de:
a exploata toate zonele de petrol din Republica Moldova;
a exploata zacamintele de petrol de la Valeni;
a exploata zacamintele de gaze de la Victorovca - Baimaclia si
a sistemelor de distributie.
In schimbul obligatiilor de :
a exploata suplimentar zonele de petrol de la Valeni;
a exploata suplimentar zonele de gaz de la Victorovca;
a reestima rezervele probabile si recuperabile de zacaminte;
a dezvolta si produce produse din petrolul de la Valeni;
a demara o supraveghere seismica de 300-400 km;
a initia forari exploratorii;
a dezvolta zone de exploatare recent descoperite.
Contractul respectiv A FOST PRELUAT in TOTALITATE de catre VALIEXCHIMP S.R.L. si vizeaza o prelungire a valabilitatii pana in anul 2025 confirmata DEFINITIVA SI IREVOCABILA conform Deciziei Guvernului Numarul 1102 din 10 Octombrie 2007 (Anexa nr. 2).
|
Datorita faptului ca: |
Valiexchimp devine singura societate cu drepturi exclusive de exploatare a resurselor de petrol si gaze naturale de pe teritoriul Republicii Moldova: Societate va beneficia in mod exclusiv de o licenta de exploatare de 10 ani de catre AGEOM, și o licenta de 20 de ani de dezvoltare de catre Departamentul de Standarde și Norme a Republicii, incepand din 2007.
Au fost demonstrate resurse insemnate de petrol si gaze naturale (minim 375.400 metri tone de țiței si 870.000.000 mc gaz) in cercetarile din anii anteriori și in raportul geologic privind exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale (Anexa nr. 3), realizat in anul 2001 de catre societatea romaneasca, PROSPECTIUNI SA, delegatie in a carei componenta se aflau si specialisti de la PETROM S.A.
Reprezinta interes național ca Republica Moldova sa parcurga calea spre obtinerea unei independente energetice minime, situație demonstrata prin faptul ca Guvernul nu se limiteaza doar la faptul de a beneficia de redevente de 20% din resursele exploatate pentru primii 10 ani, pana la 50% pentru o perioada mai mare de 35 de ani (de unde reiese certitudinea Guvernului de a continua raportul de colaborare si dupa anul 2025). In acest scop, situatia activa se exprima prin activitati precum:
securitatea zonelor de productie, facilitatilor de stocare, rafinariilor si siturilor de explorare si forare;
suport in caz de forta majora precum: amenintari teroriste, sabotaj, conflict armat, razboi, conflicte interne, ori alte probleme politice neanticipate, care ar impiedica dezvoltarea activitații societatii.
posibilitatea de a construi
situri de foraj, operarea instalațiilor de foraj și facilitați
de a finaliza puțuri exploratorii, construirea drumurilor de acces și
stocarea temporara, mentenanța facilitaților care sunt
necesare pentru conducerea și exercitarea activitaților de
exploatare pana la luarea unor masuri extreme - de a efectua exproprieri.
Guvernul este angajat sa:
nu introduca o alta lege ulterioara care sa afecteze drepturile societații Valiexchimp SRL
despagubeasca Valiexchimp SRL pentru orice dizabilitate a mediului sau pierderi cauzate de dezastrele naturale, neglijente ale tertilor, actiuni de sabotaj, sau alte forme de distrugere.
Societatea are dreptul de a dezvolta alte resurse minerale pe care le gasește in activitatea de exploatare cu conditia ca societatea sa exploateze si sa valorifice resursele menționate in 24 de luni de la descoperire.
Obligatiile și oportunitațile ulterioare prevazute se refera in mod direct la realizarea activitatilor pentru extragerea resurselor naturale din perimetrele stabilite precum:
forarea unui numar suficient de puturi necesare pentru realizarea productiei comerciale de petrol, fiecare avand adancimea de 450 metri in zona Valeni, și 700 metri in zona Victorovca;
instalarea echipamentului de producere a petrolului
pentru a opera in condiții cat mai bune (mentenanța pompelor,
generatoarelor, cladirilor, facilitaților de stocare )
respectarea standardelor de construcție internaționale și ale Republicii Moldova, realizarea lor in concordanța cu actualele planuri de proiect.
prelucrarea petrolului si gazelor naturale ce intra in atributia Valiexchimp si promovarea produselor petroliere pe piata.
Respectivul CONTRACT DE CONCESIUNE reprezinta un diamant brut ce ofera oportunitatea societatii Valiexchimp de a obtine intr-un timp redus, resurse din exploatare in valoare de minim 375.000.000 USD**
* (titei 375.400*7*60 = 157.668.000 + gaz 870.000*250 = 217.500.000 USD)
Zacamantul de petrol de la Valeni, descoperit in martie 1957 e situat in sud-vestul Republicii Moldova, la 3,5 km SV de satul Valeni, raionul Vulcanești, in lunca raului Prut, unde formeaza o meandra extinsa inspre satul Sivita (Romania). Aceasta portiune a vaii Prutului prezinta un teren nivelat, mlastinos acoperit cu stuf și rogoz. Teritoriul se inalta la 3-6 m deasupra Prutului, cea mai mare parte a luncii o ocupa lacul Beleu cu suprafața de aproximativ 15 km2 și adancimea pana la 1,5 m. Circa 90% din zacamant se afla sub apa lacului.
Acumularea de petrol de la Valeni se gasește la o distanta de 23 km de Reni, 30 km de Vulcanești, 35 km de Cahul și 32 km de Galați.
Figura nr. 2. Zona de extractie a petrolului - Valeni
3.2. CARACTERISTICI GEOLOGICE ALE ZACAMANTULUI
Zona Prutului de Jos se caracterizeaza din punct de vedere tectonic ca fiind partea de nord-est a masivului cutat al Dobrogei de Nord, acoperita cu o succesiune de la cuaternar pana la sarmațianul mediu (Promontoriul Nord-Dobrogean).
Figura nr. 3. Stratigrafie Promontoriul Nord-dobrogean
Figura nr. 4. Depresiunea Predobrogeana
Harțile și secțiunile geologice desenate corespund diferitelor repere din formațiunile sedimentare, inclusiv a zonelor productive, demonstreaza faptul ca petrolul e localizat intr-o capcana de tip structural. Partea de Nord-Est a cutei e accidentata de o falie cu amplitudinea de 10-30 m.
sonde productive ;
2- sonde extraconturale ;
3- accidente tectonice ;
4- limita apa/titei ;
5- izobate la acoperisul reperului I;
6- strate productive ;
7- fundamentul cristalin ;
8- reper electric (baza orizontului productiv)
Fig. nr. 5. Harta structurala si sectiune geologica pe ridicarea Valeni
Pe baza studiului carotelor și a diagrafiilor de carotaj electric s-a constatat ca strate productive sunt reprezentate prin 5 niveluri de calcare (S1-S5) separate prin intercalații de argile și marne. Predomina calcare oolitice și detritice organogene cu un adaos de material terigen pelitic, psamitic și psefitic nesortat; ele sunt cavernoase, fisurate, deseori foarte slab cimentate. Rocile poroase-permeabile sunt saturate cu petrol vascos de culoare verde inchis.
In unele foraje, in roci carbonato-nisipoase ponțiene (novorosiene), au fost observate manifestari slabe de gaz natural. Adancimile de la care se extrage titeiul (Anexa nr. 4) prin cele 18 sonde sunt in medie 440-450 m. Nivelul S-1 prezinta partea superioara a secvenței carbonatice a sarmațianului mediu, grosimea careia ajunge la 65 m. Nivelul S-2 cuprinde 2-3 straturi cu o grosime de 1,7 - 7,0 m. Etajul petrolifer are grosimea 14 m. Limita apa-petrol a fost stabilita la adancimea 447 m s.n.m. Nivelul S-3 e compus din 4-5 straturi de calcare cu grosimea totala medie de 4,5 m, desparțite de intercalații subțiri de argila. Etajul petrolifer - 11 m; contactul apa-petrol a fost intalnit la izobata - 438 m. Nivelurile S-4 și S-5 n-au fost incercate.
Tabela nr. 1. Nivelele de extractie a zacamintelor din depresiunea Pre-Dobrogeana
|
Nivelul petrolifer |
Nr sondei |
Intervalul de adancime |
Nivelul petrolifer |
Nr sondei |
Intervalul de adancime |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
S-1 |
2p |
S-2 S-4 |
1p |
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
S-2 |
1p | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
S-5 |
PREZENTAREA ECHIPAMENTELOR SI UTILAJELORDe la jumatatea anului 2007 pana in prezent, Valiexchimp a investit in zona de extractie a petrolului peste 15.000.000 USD in mijloace fixe precum: mașina de ciment, cinci mașini de transport, patru camioane cu echipament de forare la 1.000 m, camion forare la 1.200 m, camion forare la 4.000 m, excavator, doua motoare de incendiu, opt mașini de transport, instalație de desalinizare, 30 km de drumuri de beton pentru acces, sistem de conducte pentru colectarea țiței.
Investițiile principale sunt reflectate in activele prezentate in tabela nr. 2. Tabela nr. 2. Investițiile principale efectuate de Valiexchimp
*valoarea exprimate in USD Investitii substantiale au fost realizate in infrastructura, in mijloace de productie si echipamente: au fost construite peste 3 km de drumuri, au fost construite peste 10 km de conducte, care leaga cele 18 sonde de exploatare cu punctul de primire-stocare al petrolului, au fost create rezervoare de separare a apei, platformele sondelor au fost ridicate la inalțimea de 7,5 metri, recomandata de Agentia Apele Moldovei pentru a evita inundarea zonei, sondele au fost echipate cu dispozitive pentru analiza calitatii si cantitatii fluidelor, au fost achizitionate 10 instalatii rotative, au fost executate sondele A,B,D,T si au fost reparate 5 sonde vechi (nr. 8, 38, 151, 33 si 83). 3.4. PREZENTAREA FLUXULUI TEHNOLOGICFluxul tehnologic al petrolului include activitati precum: extragerea petrolului, acumularea petrolului extras, pregatirea preliminara a petrolului extras (separarea de apa), re-pomparea apei la o adancime de 450 m transportul auto la uzina de prelucrare din orasul Comrat. Elementele constructive sunt: Sondele si amplasamentul lor
Titeiul este extras prin intermediul sondelor, ce respecta normele "Tehnologice de proiectare" si, in scopul evitarii inundarii terenului, sunt realizate la altitudinea de 7,5 m (deasupra nivelului marii). Instalatia de pompare este ingradita cu blocuri de beton armat care se ridica cu 1 metru mai sus de suprafata terenului. Toate sondele si pompele sunt asigurate cu echipamente pentru deconectare automata in cazuri de supraincarcare sau avarii, sisteme de iluminare cu dispozitive senzoriale (20 de garnituri) si sistem computerizat de monitorizare pe locurile de lucru intensiv. Intrucat lucrarile se efectueaza in zona de inundare - revarsare a raului Prut, este necesara pregatirea terenului pentru instalatiile de foraj si a cailor de acces. Dimensiunea terenului este de 20-25 m, in dependenta de amplasarea locului de lucru, care variaza de la 1,6 m pana la 2,5 m, latimea drumului variaza intre 4 m si 6 m. Conductele de transport a petrolului de la sonde pana la statia de rafinarie Transportul petrolului de la gura sondei pana la statia de rafinarie se efectueaza prin conducte, care sunt conectate la fiecare sonda in parte. Colectarea se realizeaza in tancurile de pe zacamant, care sunt prevazute cu masuratori si termometre.
3. Instalatia de pregatire preliminara a petrolului, cu statia de pompare
Dupa colectare, titeiul se introduce in instalatia de desalinizare. Petrolul din rezervoarele 1-6 este pompat la dispozitivul de incalzire, de unde petrolul pleaca in coloana verticala-separator cu volumul 10 m3. Concomitent in separator se adauga dezemulsionat. Din coloana de separatie petrolul trece prin incalzitor (sistemul "țeava in țeava"). Mai departe, petrolul incalzit trece prin contor, acumulandu-se in rezervoarele verticale nr. 5,6,7, unde are lor separarea petrolului de apa la temperatura de 120-130 sC. Separarea apei de titei se face intr-un desalinator dotat cu doi electrozi alimentati cu curent electric alternativ de 40.000 V- 70.000 V, care creeaza un camp electric foarte puternic. Petrolul separat, se pompeaza (prin filtrul Ф7) prin conducta in parcul de stocare a productiei marfa. La necesitate petrolul poate fi turnat in cisterne auto utilizand pompa H1. Din rezervorul nr. 10 (5m3), apa separata, cu folosirea pompei H6, se injecteaza in sonda de absorbire, si se depoziteaza in pamant la o adancime de 450 metri. 4. Conducta de transport a petrolului de la statia de rafinarie
Conducta ce pleaca de la statia de separare a titeiului de apa are o lungime de peste 5 km, economisind in acest fel cheltuieli de transport pana la centrul de depozitare. 5. Statia depozitului de incarcare
6. Incarcarea și transportarea la Comrat
Lista echipamentelor se regaseste in Tabela nr. 3 Tabela nr. 3. Lista echipamentelor
3.5. CANTITATEA SI CALITATEA TITEIULUI Cantitatile de titei extrase in zona Valeni sunt prezentate in Tabela nr. 4. Tabela nr. 4. Cantitatile de titei extrase in zona Valeni
Se observa ca din anul 2007, anul in care Valiexchimp a primit dreptul de exploatare in zona Valeni, cantitatile extrase au fost substantial mai mari. Concret se observa o crestere explonentiala a cantitatii extrase de 40% in anul 2008 fata de 2007, si de 75,5% in anul 2009 fata de 2007, datorita faptului ca societatea a amenajat noi puncte de extragere, a realizat investitii in infrastructura, si a crescut numarul mijloacelor de transport. Obtinerea acestor rezultate a fost posibila datorita investitiile realizate de Valiexchimp.
Momentul
preluarii Valiexchim SRL Intreaga lichiditate generata de diferitele activitati a fost directionata in investitii pentru exploatarea resurselor naturale. Investitiile au fost realizate cu scopul obtinerii de produse superioare calitativ, care permit de asemenea obtinerea unor beneficii substantiale. Caracteristicile intrinseci, conform pasaportului de calitate sunt: Tabela nr. 5. Caracteristicile intrinseci
3.6. REZERVELE DE PETROL Din datele studiului geologic realizat in anul 1964 si din forarile realizate recent, se preconizeaza rezerve de titei de minim 1.226.000 tone. Tabela nr. 6 Rezervele de titei conform datelor studiului geologic din 1964 si forarilor recente
Din studiile efectuate de Redeco dupa anul 1995, s-au evidentiat inca doua straturi: S4 si S5, in care se gasesc noi rezerve geologice potentiale de titei. In plus, daca vor fi demonstrate noile teorii relative conform carora exista zacaminte de mare valoare in placile din Ucraina si Romania, atunci cantitatea rezervelor geologice se va inmulti de minim 10 ori. TEORIA EXISTENTEI DE RESURSE PETROLEIERE POTENTIALE IN URMA EXPLOATARILOR
Zona Valeni aflata in sudul Prutului, este o zona situata la intersecția si suprapunerea placii nord-dobrogene si a scutului cristalin ucrainean cu fracturi multiple, ce imparte placa nord dobrogeana, unde exista zacaminte foarte importante cu valori industriale care se gasesc la adancimi intre 3500 si 5500 metri. Fiind o zona de mare presiune, propice pentru formarea si conservarea titeiului se considera si se presupune ca la aceasta adancime pot exista zacaminte deosebit de valoroase. Drept exemplu, a se retine ca totalitatea cantitatilor extrase pana in acest moment in zona Valeni in sectia 1,2,3 este partea superficiala a zacamantului potential, dupa cum s-a exemplificat anterior.
Figura nr. 7. Estimarea perspectivelor petrogazeifere ale formațiunilor silurian superioare - devonian inferioare și devonian mediu-superioare din interfluviul Nistru-Prut
Potrivit datelor obtinute in urma prospectiunilor geologice din anii postbelici, teritoriul Republicii, mai precis, a regiunii de sud-vest și de sud (de la linia care uneste localitațile Ungheni, Hincești și Basarabeasca), este practic unanim calificat de catre specialiști, ca o zona cu perspective de descoperire a acumularilor de petrol și gaze naturale combustibile, cantonate in formațiunile sedimentare mezo-paleozoice și cainozoice, la adancimi pana la 5 - 6 km. Avand in vedere existenta zacamintelor de petrol și gaze, explorate in formațiunea calcaroasa neogena (ariile gazeifere Ungheni, Gotești-Enichioi, sectoarele petrolifere Larga Noua, Chioselia, Valeni), precum și multitudinea manifestarilor de hidrocarburi observate in formațiunile calcaroase și terigene de varsta mezozoica și paleozoica (Baurci, Aluatu etc.), regiunea indicata, se considera bazin potențial gazo-petrolifer. Exemplul il constituie regiunea de est a Depresiunii predobrogene (sectorul Sarata-Belolesie-Tuzla, raionul Belgorod-Dnestrovskii, reg. Odessa), formatiunile carbonatate de varsta devonian-carbonifer inferior, identice celor situate in partea de vest a Depresiunii (Gotești, Doina, Baurci, Aluatu) contin zacaminte de petrol, rezervele unueia din ele fiind estimate la un volum de 15 - 20 mil tone. In momentul de fata se efectueaza prospecțiuni geologice cu forare in perimetrul Est-Valeni, in care s-au depistat, in anii 1957-1958 de patru sonde (nr. 19, 27, 11 și 43), manifestari de petrol in formatiunea calcaroasa sarmatiana. Obiectivul de prospectare consta in forarea uneia sau a mai multor sonde de referința de mare adancime in limitele Promontoriului Nord-Dobrogean pentru evidențierea structurii geologice și condițiilor de formare a zacamintelor de hidrocarburi in formațiuni, precainozoice situate sub panzele nord-dobrogene. In urma confirmarii prezenței zacamintelor de petrol cu rezerve extractibile de importanța industriala, acestea vor fi valorificate. 4. ZONA EXTRACTIVA DE GAZ VICTOROVCA4.1. POZITIONAREA GEOGRAFICA SI ISTORICA A ZACAMINTELORZacamantul de gaz natural este situat in aria gazeifera Gotești-Ciobalaccia-Enichioi, raionul Cantemir. Aici in formațiunea terigen-calcaroasa a sarmațianului inferior-mediu au fost explorate doua zacaminte - "Victorovca" și "Enichioi" cu rezervele extractibile in volum de 1 miliard de m3 . 4.2. CARACTERISTICILE GEOLOGICE ALE ZACAMANTULUI
Figura nr. 9. Scutul Ucrainean Scutul Ucrainean format din roci metamorfice și magmatice constituie cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova (Figura nr. 9). Partea sudica a Republicii face parte din placa dobrogeana, care este caracterizata prin secvente de roci sedimentare. Placa dobrogeana poate fi divizata in patru zone structurale nord-vestice, fiecare delimitata, probabil, de falii cu deplasari mari (Figura nr. 10).
Figura nr. 10. Placa dobrogeana Depresiunea Pre-Dobrogeana, sau promontoriului Dobrogean, este ingropat sub sedimentele Holocene din Delta Dunarii, la nord de Dobrogea propriu-zisa. Flancul sau nordic formeaza Platforma Scitica; parte a Scutului Ucrainean, iar flancul sau sudic este marcat de o panza (de șariaj) sudica. Depresiunea, sau bazinul, formeaza un sinclinal asimetric, cu un flanc sudic abrupt și care este umplut cu o succesiune groasa de roci Jurasice, suprapuse peste o secventa Paleozoica. Dobrogea de Nord contine un fundament de roci metamorfice deformate de varsta Hercinica, suprapuse de o succesiune de roci de tip alpin-mezozoice. Aceste roci cuprind falii și panze (de șariaj) nord-estice . Campul Victorovca Campul petrolier de la Valeni a fost descoperit in 1963, in Promontoriul Dobrogean, in 1963. Stratigrafia generalizata este evidentiata in figura nr. 9. Explorarea geofizica de gravimetrie și magnetism sugereaza prezența unor structuri de adancime (la nivelul Paleozoicului), ce prezinta sanse adecvate pentru un depozit subteran de inmagazinare a gazului. Au fost identificate sase potențiale structuri (Figura nr. 8), care garanteaza o analiza ulterioara. In limitele zacamantului "Victorovca" au fost executate cca 20 de foraje la adancimi de 420-620 m, care au intersectat 3 niveluri (orizonturi) gazeifere: Cap 1, Cap 2 și Cap 3, compuse din calcare intercalate de argile și marne. Grosimea stratelor gazeifere variaza intre 0,3-2 m. Stratul Cap1 a fost testat in 11 sonde, din care 6 cu producție, debitul constituie 0,507-9,5 mii m3/zi. Stratul Cap-2, a fost intersectat și testat in 10 foraje, care au debitat gaz in volum de 9,1 mii m3/zi. Prin exploatarea comuna a acestor strate s-a inregistrat o sporire a debitului pana 18 mii m3/zi. Gazul din stratul Cap 3, testat in 5 sonde, a debitat dintr-o singura sonda in volum de 0,88 mii m3/zi, celelalte fiind practic "sterile".
Figura nr. 11. Zona de extractie a gazului - Victorovca Concomitent, in vederea realizarii gazului extras, au fost construite gazoducte, cu diametre diferite, spre localitațile din apropiere: Baimaclia, Suhat, Ciobalaccia și Caiet cu lungimea totala de peste 20 km. PREZENTAREA ECHIPAMENTELORPana in acest moment, Valiexchimp a investit in infrastructura si echipamentele de la Victorovca: 3,2 milioane de dolari pentru realizarea celor 12 sonde de gaz, 4,8 milioane de dolari pentru amenajarea cailor de acces și drumurilor, mașinilor de carotaj, mașinile de transport, racordarea locuințelor din 4 sate la gazul companiei noastre prin crearea unor rețele de conducte facute pe trasee lungi, contoare, depozite de gaz. In raionul Cantemir funcționeaza 12 sonde din care 6 sunt conservate, iar 6 sonde extrag gaz in cantitati de 120-125 mii metri cubi, la o adancime de 600 m. Savanții estimeaza la aceasta adancime rezerve de circa 870 milioane m3 gaze naturale cu o presiune cuprinsa intre 10-32 de atmosfere. Tabela nr. 7. Mijloacele fixe aferente zacamintelor de la Victorovca
PREZENTAREA FLUXULUI TEHNOLOGICFluxul tehnologic al gazului in zona Victorovca include: extragerea gazului acumularea gazelor extrase in rezervoare 1. Gazele naturale se exploateaza prin sonde si se extrag la presiunea de 2,4 - 2,7 bari: Sondele forate la 600 m au un volum de 90 mln, sonda este un mic rezervor de acumulare introdus automat la 2.7 bar presiune. O masina speciala curata sonda la 400 de atmosfere atunci cand se acumuleaza cantitati mari de apa. 2. Vin stocate in rezervor pana cand sunt aduse la presiunea dorita.
3. Din acest rezervor prin 14 km de conducta este trimis la Moldovagaz.
Figura nr. 12. Fluxul tehnologic de gaz In cadrul sistemului de conducte se intercaleaza acolo unde este necesar, instalația de purificare a gazului pentru indepartarea impuritaților in așa fel incat in conducte sa se trimita metan pur. Monitorizarea instalatiilor este realizata de 12 oameni pe schimb, care lucreaza in regim de 24 din 24 ore. 4. Conectarea cu Moldovagaz Consumatorii In etapa actuala, producția lunara a gazului si furnizarea lui catre consumatori atinge volumul de 50 mii m3. Consumul de gaz in mare masura depinde de anotimp, a fost incheiat un acord cu "Moldova-Gaz" SA cu privire la construirea gazoductului Baimaclia-Caiet cu lungimea de 16 km, cu diametrul țevii 110 mm, prin care gazul excedent va fi vandut societații nominalizate. Concomitent Valiexchimp are posibilitatea de a cesiona retelei agentului economic MOLDOVAGAZ cantitatea de gaz existenta in capcana de la Victorovca si oferirea posibilitatii de a crea un rezervor subteran de gaz. Exista posibilitatea de a livra gaz in Europa Occidentala, datorita faptului ca Moldovagaz apartine societatii Gazprom, aceasta avand gazoducte in intreaga Europa.
Figura nr. 13. Harta gazoductelor Gazprom in Europa CANTITATEA SI CALITATEA GAZELORTabela nr. 8. Evoluția volumului de extracție a gazului natural de catre Valiexchimp
Gazul produs in zacamintele de la Victorovca este superior calitativ gazului de origine ruseasca, acesta fiind compus din metan, etan, azot, oxigen, dioxid de carbon. In ceea ce priveste proprietatile extrinseci, gazul din Baimaclia are o densitate absoluta de 0,6829 kg/m3, densitate relativa de 0,5760, temperatura de ardere inferioara 7805 kcal/m3, coeficientul WOB 11507, proportia componentelor neinflamabile 2,263. Tabela nr. 9. Indicatorii gazului natural extras din zacamantul Victorovca
Se poate observa calitatea superioara a gazului din Moldova prin indicele de 97% de metan, comparativ cu cel rusesc care are in medie un procent de doar 94-95% metan. 4.6. OPORTUNITATEA DE TRANSFORMARE INTR-UN DEPOZIT DE STOCARE A CAPCANEI DE GAZ DUPA EXPLOATAREEste necesara evidentierea faptului ca dupa exploatarea zacamantului de la Victorovca, capcana poate fi folosita ca un depozit de stocare a gazelor naturale, utilizata de catre diferite tari (conectate la Gazprom) in momentele de varf de consum sau de criza energetica. De mentionat este conflictul intre Rusia si Ucraina din perioada 2008-2009, in urma caruia Europa risca sa ramana fara gaze naturale, datorita faptului ca Ucraina a inchis gazoductul Gazprom aflat pe teritoriul sau. Din aceste motive Uniunea Europeana, Banca Europeana de Investitii și Banca Europeana pentru Reconstructie și Dezvoltare la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, au finantat realizarea unui studiu de prefezabilitate in vederea construirii instalatiilor depozitelor subterane de inmagazinare a gazelor naturale din țara. Acest studiu a evidentiat capacitatea de inmagazinare in capcana de la Victorovca a circa 270 mil m3. Presiunea maxima la care roca magazin poate rezista in conditii de siguranta este de 40- 42 bari, este numita presiunea initiala a zacamantului. Gazul inmagazinat va fi saturat cu apa in conditiile de zacamant și anume la o temperatura de 32 °C și o presiune initiala de 40 bari scazand la 9 bari, presiunea de abandon a zacamantului. Instalatia centralei de prelucrare, tinand cont de caderea de presiune la linia de curgere, va prezenta o presiune maxima de intrare de 35 de bari si o presiune de injectie minima de 5 bari. Presiune de functionare a principalelor conducte de 820 mm din Rusia Gazprom este de 55 bari. Calitatea gazului de la principala conducta este: Punctul de roua al apei variind de Ia -8 °C la -l5 °C și 1 bar Punctul de roua al hidrocarburilor de -82,15° C și 46,4 bari Compozitia (vezi Tabela nr. 10 ) Tabela nr. 10. Compoziția gazului din Victorovca (acestea se adauga la 99.0.31 mol%)
Daca luam in considerație construirea depozitelor de suprafata pentru aceasta cantitate de inmagazinare vom suporta costuri de substitutie in valoare de peste 700.000.000 USD (**270x1.000.000x3.000.000) Cu ipoteza unei inchirieri, valoarea poate fi de la un minim de 30 centi USD pana 1,2 USD plus costurile de gestiune, care constau in activitatea de repompare gazul in depozit. In acest caz, la sfarsitul perioadei de exploatare, prin inchiriere la o valoare minima, putem obtine un flux de 800.000 USD/an (**72.000x12=864.000 USD /an). Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
