Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» Relieful sculptural


Relieful sculptural


Relieful sculptural

Relieful sculptural este relieful modelat sub actiunea factorilor externi prin sculptogeneza (gliptogeneza).

Relieful tarii noastre pastreaza numeroase urme ale modelarii prin sculptogeneza sub forma unor resturi de suprafete nivelate aflate in diferite stadii de evolutie. Aceste suprafete de nivelare reprezinta una din trasaturile definitorii ale reliefului carpatic.



Suprafetele de nivelare cunoscute si sub denumirea de platforme de eroziune au fost identificate si denumite pentru prima data in Carpati de catre eminentul geograf francez Emm. de Martonne la inceputul secolului XX. Cercetarile ulterioare ale geologilor si geomorfologilor romani au confirmat existenta acestor platforme in intreg lant carpatic (Fig. 84).

Fig. 84. Raspandirea celor 3 platforme de eroziune in Carpatii Meridionali: 1-regiuni invecinate joase; 2-Complexul superior Borascu; 3- regiuni inalte in cuprinsul Complexului Borascu (martori de eroziune); 4-Complexul mijlociu Raul Ses; 5-Complexul inferior Gornovita

Cea mai indelungata faza de modelare s-a desfasurat intre cretacicul superior dupa definitivarea sariajului getic si sfarsitul oligocenului, intre fazele orogenezelor laramica si savica. In acest interval de timp, eroziunea a afectat intinse suprafete atat din unitatile de orogen si din cele de platforma. Climatul tropical si subtropical existent in aceasta perioada de cca 50 milioane de ani, caracterizat prin alternanta a doua sezonae, unul umed si altul uscat, a favorizat eroziunea, transportul si sedimentarea.

In acest interval, regiunea carpatica a fost complet nivelata si redusa la o suprafata larg ondulata, dominata de martori de eroziune. Aceasta peneplena carpatica a fost apoi compartimentata prin miscarile tectonice din faza savica, in blocuri dintre care unele au coborat si au fost acoperite de sedimente iar altele au fost ridicate la diferite inaltimi. Resturile acestor peneplene (pediplene) s-au pastrat pe culmile Carpatilor mai ales in sectorul Borascu dupa numele muntelui Borascu din M-tii Godeanu.

Vestigiile vechii suprafete de nivelare, antrenate de miscari epirogenice se afla la altitudini foarte variate - 2000-2400 m in Carpatii Meridionali, 750-1400 in M-tii Banatului, 1000-1850 in M-tii Apuseni, 1800-2200 in Muntii Rodnei si Maramuresului.

Aceasta suprafata de nivelare se pastreaza sub forma de poduri larg ondulate, culmi tesite si martori de eroziune. Podurile cele mai extinse si mai bine pastrate se afla in Carpatii Meridionali (M-tii Godeanu, Tarcu, Cindrel, Iezer) unde sunt marginite de circuri si vai glaciare si in M-tii Apuseni si M-tii Semenicului. In Retezat, Fagaras si Parang, aceasta suprafata este dominata de un relief mai inalt cu cca.300 m, considerat ca monadnockuri ale peneplenei.

Podurile platformei sunt acoperite la suprafata de o cuvertura de material dezagregat si alterat in parte, groasa de 1-3 m. Procesele crionivale contribuie la crearea unui relief microspecific cu depresiuni nivale, scochine etc. Cercetarile recente au relevat ca aceasta suprafata de nivelare este alcatuita de fapt din doua sau chiar trei trepte, usor diferentiate altimetric.

Varsta suprafetei de eroziune Borascu este apreciata a fi danian-olgocen, deci dupa cutarile laramice si in preajma celor savice. Odata cu miscarile savice incepe fragmentarea si distrugerea vastei suprafete de nivelare. Incepand din oligocen si pana in prezent s-au desfasurat cateva cicluri de sedimentare urmate de faze orogenice iar ciclurile de eroziune fiind intrerupte de miscarile tectonice, au avut durate scurte.

Complexul structural Raul Ses s-a format dupa miscarile tectonice din faza savica pana spre sfarsitul miocenului, intr-un interval de timp de cca. 15 mil.de ani.

Diferentele de nivel create intre compartimentele ridicate ale lantului carpatic desavarsit prin adaugarea flisului si tarmul marilor care au invadat marile bazine au stimulat eroziunea. Procesele de modelare s-au desfasurat in conditiile unui climat mediteranean cu doua anotimpuri - unul mai rece si umed in iarna si altul cald si uscat vara.

Pedimentele formate la marginea reliefului mai inalt se continua in lungul vailor sub resturile pediplenei Borascu. S-a format astfel sub platforma Borascu o a doua suprafata de eroziune, reprezentand un ciclu de eroziune neterminat dar ajuns in stadiul de maturitate - Platforma Raul Ses. Acest complex sculptural se afla astazi la altitudini de peste 1400 m iar in Carpatii de Curbura chiar 1700-1800 m. In Carpatii Occidentali se afla la altitudini cuprinse intre 500-600 m si 1200 m. Niveleul inferior afecteaza si unele delauri si podisuri la altitudini de 300-600 m.

Platforma de eroziune Raul Ses se prezinta sub forma unor culmi prelungi, ondulate si usor inclinate, spre periferia muntilor racordandu-se cu usurinta in 2-3 nivele. In lungul acestor culmi se intalnesc sporadic si mici poduri care dau siguranta reconstituirii vechilor suprafete.

Complexul sculptural Gornovita, format in pliocen dupa miscarile tectonice de la sfasitul miocenului care au produs scindarea marii tortoniene in trei compartimente, fara legatura intre ele (bazinul transilvanic, panonic si dacic) in principal prin abraziune si eroziune fluviatila, denumit in Carpatii meridionali platforma Teregova iar in M-tii Banatului platforma carasului, apare mai ales in lungul vailor mai importante si al depresiunilor sub forma de trepte ondulate sau nivele de culme, la marginea regiunii montane sau prin culoare largi intre masivele mai inalte.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate