Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. studiul structurii, formarea Pământului, compoziția internă, solul, straturi, compoziția rocilor

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» RESURSELE SI REZERVELE DE CARBUNI ALE LUMII


RESURSELE SI REZERVELE DE CARBUNI ALE LUMII



RESURSELE SI REZERVELE DE CARBUNI ALE LUMII

La sfarsitul anului 2006 rezervele exploatabile de carbuni ale lumii erau de 998 miliarde tone, din care aproape jumatate reprezinta huile si antraciti. La un consum energetic similar celui din anul 2006 aceste rezerve sunt suficiente pentru inca 164 de ani (dupa raportul anual al companiei „British Petroleum” ar ajunge doar pentru 147 de ani), iar daca se au in vedere si resursele de carbuni, atunci, la acelasi consum gradul de asigurare este de 300 ani.

            O simpla privire asupra hartii cu zacamintele de carbuni pe Pamant ( fig.22) arata o distributie inegala a acestora  pe cele doua emisfere, cele mai multe dintre acumularile importante de carbuni sunt concentrate in emisfera nordica. Carbunii sunt exploatati in peste 100 de tari de pe toate continentele cu exceptia Antarctcii. Cele mai mari rezerve determinate sunt repartizate astfel (vezi tab.21): SUA, care detin mai mult de ¼ din rezervele determinate ale lumii; Federatia Rusa, China, India, Australia  si Africa de Sud.

                                   

                              Fig.  23 -   Repartitia pe continente  a resurselor si rezervelor de carbuni ( in negu huile si

                                           antraciti, hasurat carbunii bruni, punctat resursele

 Repartitia inegala a zacamintelor de carbuni a determinat  ca in anul 2006 exporturile de carbune sa se cifreze la  peste (vezi tab. 18 ) 764 mil.tone, primii cinci exportatorii  fiind: Australia, Indonesia, China, Africa de Sud si America de Sud.  Japonia, ale carui rezerve proprii de carbuni sunt nesemnificative, dar a carei dezvoltare industriala este una dintre cele mai spectaculoase din lume, importa cele mai mari cantitati de carbune din China, Indonezia, Australia si SUA.

            Tabelul  nr. 18   Rezervele determinate de carbuni la sfarsitul anului 2006

         repartizate pe tari si tipuri de carbune (in mil. tone) dupa British Petroleum

Tara

Huile si antraciti

Carbuni bruni

TOTAL

%

SUA

111.338

135.305

246.643

27,1

Federatia Rusa

49.088

107.922

157.010

17,3

China

62.200

52.300

114.500

12,6

India

90.085

2.360

92.445

10,2

Australia

38.600

39.900

78.500

8,6

Africa de Sud

48.750

-

48.750

5,4

Ucraina

16.274

17.879

34.153

3,8

Kazahstan

28.151

3.128

31.279

3,4

Polonia

14.000

-

14.000

1,5

Brazilia

-

10.113

10.113

1,1

Germania

183

6.556

6.739

0,7

Columbia

6.230

381

6.611

0,7

Canada

3.471

3.107

6.578

0,7

Cehia

2.094

3.458

5.552

0,6

Indonezia

740

4.228

4.968

0,5

Turcia

278

3.908

4.186

0,5

Grecia

-

3.900

3.900

0,4

Ungaria

198

3.159

3.357

0,4

Pakistan

-

3.050

3.050

0,3

Bulgaria

4

2.183

2.187

0,2

Thailanda

-

1.354

1,354

0,1

Corea de Nord

300

300

600

0,1

Noua Zeelanda

33

538

571

0,1

Spania

200

330

530

0,1

Zimbabwe

502

-

502

0,1

Romania

22

472

494

0,1

Venezuela

479

-

479

0,1

TOTAL

478.771

430.293

909.064

100.0

Tabelul. nr.19   - Principalele tari exportatoare de carbuni in anii

                                   2003 si 2004(in millioane tone)**

Tara

2003

2004

Australia

238.1

247.6

United States

43.0

48.0

South Africa

78.7

74.9

Federatia Rusa

41.0

55.7

Poland

16.4

16.3

Canada

27.7

28.8

China

103.4

95.5

America de Sud

57.8

65.9

Indonezia

107.8

131.4

Total

713.9

764.0

                              ** Sursa: World Steam Coal Flows

Multe dintre zacamintele de carbuni din Europa s-au format in acelasi interval de timp si in conditii genetice asemanatoare celor din Romania.

            In Marea Britanie cele mai importante zacaminte de carbuni (huile, antraciti) si de 'sisturi' bituminoase sunt formate in conditii paralice ori limnice, in bazinele Yorkshire, Derbyshire si Nottingham. In afara acestora mai exista alte 23 de zacaminte mai mici. De retinut prezenta carbunilor sapropelici: Boghead si cannel-coal.

            In Franta zacamintele de carbuni apar in Masivul Central Francez, sectorul francez al Alpilor si bazinul franco-belgian. Tipurile de carbuni sunt: huilele, antracitii si lignitii (ultimii in bazinul Acvitaniei). Zacaminte importante apar in  bazinele: Saint-Etienne, Gard-Alais, Saar.

            Germania are in teritoriu sau 0,7 % din rezervele de carbuni ale lumii, cele mai multe dintre acestea fiind cantonate in depozite carbonifere (Namurian, Westfalian, Stephanian), in bazinele: Ruhr, Saar, Achen, Osnabruck unde se gasesc mai multe tipuri de huile si huile antracitoase. In bazinul Rhinului se cunosc importante acumulari de carbuni in Oligocen si Miocen (carbuni bruni si ligniti).

            Cele mai importante rezerve de carbuni (huile) din Polonia sunt cuprinse in depozitele Carboniferului (Westfalian sI Stephanian), dar si carbunii bruni si lignitii reprezinta 1/3 din rezerve care reprezinta 4,2 % din totalul rezervelor de carbuni ale lumii.

            Alte tari cum sunt: Belgia, Olanda, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Jugoslavia, Bulgaria, Albania si Grecia abia ajung impreuna la 3,8 % din rezervele lumii. Carbunii sunt cuprinsi in depozite de diferite varste: Carbonifer, Jurasic, Paleogen, Miocen-Pliocen.

Federatia Rusa detine 17,3 % din rezervele de carbuni ale lumii, dintre care, dupa I.Dorokhin (1961), 7,8 % in depozite carbonifere, 37,5 % in cele permiene, 24,8 % in Triasic sI Jurasic, restul in Cretacic sI Paleogen + Neogen. Aceasta larga, aproape completa, distributie stratigrafica asociata cu prezenta zacamintelor de carbuni in cele mai variate conditii structural-genetice au constituit premize esentiale pentru ca scoala rusa de gitologia carbunilor sa ocupe un loc de frunte in acest domeniu. De altfel, in mod firesc, cei mai mari cercetatori in domeniul geologiei carbunilor provin din tarile cu rezerve mari de carbuni: U.S.A., C.S.I., Germania, Anglia, Polonia, China etc.

            Cele mai mari zacaminte de huile si antraciti din F.Rusa sunt cantonate in bazinele: Donet, Celiabinsk, Tungus (cel mai mare bazin), Aldan, Kuznet si Irkutk. Zacamintele de carbuni bruni si lignit se gasesc in bazinele: Nipru, Lvov, Uralo-Caspic, Turgai, Moscova si, cel mai mare, bazinul Lena.

            In China, o alta tara cu mari rezerve de carbuni (12,6 % din rezervele lumii) predomina zacamintele de tip platforma cuprinse in depozite de varste diferite (carbonifere, permiene, jurasice si tertiare). Zacamintele de huile si antraciti sunt cu 1/5 mai mari decat cele de carbuni bruni si lignit.

            Pe continentul asiatic zacaminte importante mai apar in: India, Vietnam, Indonezia. Japonia detine doar 0,1 % din rezervele de carbuni ale lumii, dar este tara cu cel mai mare import.

            Cu totul remarcabila este ponderea in rezervele de carbuni ale lumii a rezervelor din Statele Unite ale Americii, 27,0 %. Zacamintele de carbuni din S.U.A. contin carbuni formati in Carbonifer (huile, antraciti) si Tertiar (carbuni bruni) in bazinele: Bazinul Appalachi, Bazinul Pennsylvaniei, Marele Bazin, Bazinul Mississippi, Bazinul Michigan si multe altele.

            In America de Sud, incluzand aici si Mexicul din America Centrala, totalul rezervelor de carbuni abia se ridica la 1,9 % din rezerva totala a Terrei si sunt cantonate mai ales in depozite carbonifere si mai putin in cele mezozoice ori tertiare.

            Cele mai mari rezerve de carbuni ale Africii sunt situate in Africa de Sud in depozitele formatiunii de Karroo de varsta Carbonifer-Triasic unde sunt cuprinse 5,4 % din rezervele lumii. In restul continentului african exista putini carbuni, abia 0,7 % din totalul rezervelor lumii.

            Australia are in subsolul sau peste 8,6 % din rezervele de carbuni ale lumii. Aceste rezerve sunt constituite in mod aproape egal din carbuni superiori (43.340 Mt), cat si din carbuni bruni si ligniti (45.600 Mt). Varsta depozitelor cu carbuni este diferita de la un bazin la altul, in principal sunt carbuni in depozite permiene, triasic-jurasice si tertiare.



Geologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Proiectarea unei retele locale de planimetrie
Rocile reziduale
Relieful vulcanic
Fenomene vulcanice
Insotitorii seismelor si cataclismelor devastatoare
DEZAGREGAREA ROCILOR COMPACTE SI FORMAREA EPICLASTITELOR
Pozitia Pamantului in sistemul solar
Relieful fluviatil
RESURSELE SI REZERVELE DE CARBUNI ALE LUMII
Determinarea coordonatelor planimetrice (x,y), ale punctelor geodezice noi in retelele geodezice de indesire prin intersectii multiple riguroase





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate