Raport de Cercetare

RESURSE MINERALE ASOCIATE FORMATIUNILOR SEDIMENTARE DIN ROMANIA- RECONSIDERARI SEDIMENTOLOGICE SI PETROGRAFICE SI REEVALUAREA POTENTIALULUI LOR ECONOMIC

Studiul de fata materializeaza rezultatele cercetarilor desfasurate in cadrul unui proiect de grant CNCSIS, dedicat problematicii resurselor minerale, nisipuri, roci evaporitice si tufuri, asociate formatiunilor sedimentare de pe teritoriul Romaniei.

Interesul acordat de cercetatori formatiunilor sedimentare deriva din calitatile lor mineralogice, petrografice si tehnice, care fac din ele resurse cautate pentru a fi utilizate in numeroase sectoare industriale.

Obiectivele generale ale proiectului - conturate pe parcursul a trei ani au fost:

Anul I:

- documentare generala asupra ocurentelor de nisipuri din Romania : distributie generala si regionala, standarde de utilizare, sisteme de referinta;

- analize petrografice si sedimentologice ale formatiunilor nisipoase din Romania- arhitecturi specifice si potential economic; utilizari potentiale;

Anul II :

- indreptar conceptual in studiul formatiunilor evaporitice (gipsifere/ anhidritice si de saruri)- mineralogie, chimism, standarde de utilizare, sisteme de referinta ;

- analize petrografice si sedimentologice ale formatiunilor gipsifere/ anhidritice si salifere din Romania- reconstituiri ambientale; corpuri depozitionale, resurse asociate ;

Anul III :

- studiul sedimentologic al ocurentelor de tufuri de pe teritoriul Romaniei - petrotipuri specifice, arhitecturi depozitionale, utilizari potentiale;

Activitatile de cercetare, au impus urmatoarele etape:

In cursul anului I:

prezentarea sistemelor de referinta (si a standardelor) internationale privind proprietatile (caracteristicile) granulometrice, morfometrice, chimice, genetice ale nisipurilor

documentare privind ocurentele de nisipuri din Romania si posibilitatile de valorificare a acestora;

elaborarea unei harti cu distributia regionala a punctelor de interes in care afloreaza formatiuni nisipoase, in care exista/ au existat activitati de explorare si exploatare;

prezentarea cadrului geologic general si regional (al unitatilor geologice studiate) in care apar formatiunile nisipoase si informatii privind pozitia lor cronostratigrafica si litostratigrafica;

prezentarea locala a ocurentelor de nisipuri care prezinta proprietati care le fac utilizabile/ potential utilizabile in industrie ;

selectarea zonelor cu nisipuri Romania care fac sau pot face obiectul unor exploatari in vederea valorificarii lor;

recoltarea de probe din zonele selectate si efectuarea de analize privind proprietatile fizice (granulometrice, morfometrice, microstructurale), optice-mineralogice, chimice;

efectuarea unor analize comparative intre nisipurile din diverse zone selectate;

evaluarea, acolo unde este posibil, a volumelor acumularilor nisipoase si a calitatilor lor tehnice care sa le faca utilizabile in diverse industrii;

enuntarea unor recomandari privind posibilitatile de valorificare a formatiunilor din Romania.

Pe parcursul anului II, studiul a abordat formatiunile evaporitice (sulfatice- de gips si anhidrit - si salifere - sare gema, saruri de potasiu si magneziu), iar metodologia si activitatile de cercetare au presupus :

• Conceptul de "analiza secventiala" in studiul formatiunilor evaporitice (bazele analizei secventiale, terminologie curenta, criterii sedimentologice in stabilirea categoriilor faciale, termenii modelului facial, metodologie);
• Argumentarea tehnicilor de lucru specifice in cazul analizei secventelor evaporitice;
• Prezentarea unei sistematizari moderne a faciesurilor evaporitice sulfatice;
• Prezentarea ocurentelor evaporitice in perimetrul V.Prahovei - V.Buzaului;
• Stabilirea algoritmului de tratare a depozitelor evaporitice ("fisa zacamantului") si prezentarea unui model    de tratare;
• Proprietatile gipsurilor si domenii de utilizare;
• Standarde de utilizare de catre agentii economici si potentiali beneficiari;
• Ocurente de gips in unitatile geologice din Romania: caracterizare fizica si genetica;
• Zacaminte/ Ocurente de gips - localizare, caractere "litologice", proprietati fizice, date analitice, interpretari, volume ale acumularilor, statut tehnico- minier.

Anul III al studiului a abordat tematica unor roci particulare din punct de vedere petrografic si genetic si, in acelasi timp foarte importante ca utilizari:

Roci piroclastice (tufuri vulcanice) - mineralogie, sisteme de referinta, standarde de utilizare;

Documentare privind ocurentele de tufuri din Romania; prezentarea areala ( pe o harta) a acestor tipuri de acumulari sedimentare ;

Abordare sistematica a ocurentelor importante de tufuri - localizare, caractere "litologice", proprietati fizice, date analitice, interpretari ambientale, arhitecturi specifice, volume ale acumularilor, utilizari potentiale;

Algoritmul de abordare dupa care s-au ghidat cele 3 rapoarte a fost urmatoarul:

I. Proprietatile substantelor minerale utile- metode de investigatie specifice

II. Utilizari ale substantelor nemetalifere nisip, gips, anhidrit si tuf

III. Modele depozitionale, siliciclastice, evaporitice, vulcanosedimentare

IV. Cadrul geologic general al teritoriului Romaniei (unitati geologice majore) si prezentarea regionala a principalelor acumulari cu nisip, gips, anhidrit si tuf   

IV.1. Carpatii Orientali

IV.2. Carpatii Meridionali

IV.3. Depresiunea Getica

IV.4. Muntii Apuseni

IV.5. Depresiunea Transilvaniei

IV.6. Platforma Moldoveneasca

IV.7 Dobrogea

Concluzii

Referinte bibliografice generale

Pentru a putea contura o resursa minerala de interes economic este necesar a defini relatia acesteia cu 'gazda' - ceea ce implica mai departe conturarea extinderii 3D a secventei in care este localizata si, deci, definirea arhitecturii corpurilor depozitionale. Aceasta inseamna implicit incadrarea genetica a acestor corpuri, ca efect al unor procese desfasurate in ambiante depozitionale particulare. Acesta este motivul pentru care delimitarea unor acumulari de perspectiva - de orice natura ar fi acestea - trebuie sa se porneasca de la caracterizarea unitatilor si succesiunilor depozitionale, a corpurilor asociate, si descifrarea/ reconstituirea ambientului depozitional original (metodologie definita de analiza faciesala/ secventiala).

Consideram, astfel, pe deplin argumentata necesitatea adoptarii unor metodologii moderne, apte sa rezolve fara echivoc problema 'genetica' si, implicit, sa precizeze corpurile sedimentare de interes. Din aceste puncte de vedere suntem indreptatiti sa consideram ca tema propusa va constitui o noua abordare asupra formatiunilor sedimentare vulcanoclastice (tufacee) din Romania, avind ca finalitate conturarea - pe criterii mineralogice, petrografice si genetice - de noi areale de perspectiva.

Pentru toate cele trei substante minerale nemetalifere, metodologia de investigatie a tinut de aplicarea conceptui de analiza secventiala. Aceasta a impus urmarirea algoritmului:

- culegerea datelor primare de observatie;

- intocmirea coloanelor litologice de detaliu;

- definirea si codificarea faciesurilor descriptive;

- descifrarea limitelor/discontinuitatilor intre faciesuri si stabilirea relatiilor verticale intre acestea;

- identificarea si precizarea faciesurilor diagnostic in cadrul secventelor; stabilirea relatiei acestora in secvente cu alte faciesuri din succesiune si a relatiei cu secventa invecinata (in succesiune si, daca e cazul, in lateral);

- analiza relatiilor verticale intre faciesuri plecand de la regula lui Walter si aplicand eventual metode statistice de prelucrare;

- precizarea asociatiilor de faciesuri (secvente) si stabilirea faciesurilor 3D (elemente arhitecturale);

- integrarea faciesurilor interpretative in termenii sistemelor depozitionale; schitarea modelului facial;

- stabilirea relatiei cu ciclurile depozitionale;

- specificarea - pe fondul elementelor arhitecturale separate - a geometriilor de interes economic imediat si potentiale.

Pe langa determinarea faciesurilor, asociatiilor de facies si geometriilor corpurilor sedimentare purtatoare se substante minerale utile, pentru determinarea parametrilor petrografici au fost necesare studii de laborator de mare rezolutie ale sectiunilor subtiri, amprentelor de acetofan colorate, catodoluminiscenta incluziuni fluide in evaporite si catodoluminiscenta si calcimetrie, analize granulometrice si morfometrice.

Ocurente de zacaminte

Ocurente de zacaminte de nisipuri pe teritoriul Romaniei

Au fost identificate ocurente de nisipuri, in toate regiunile geologice ale tarii: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni, Bazinul Transilvaniei, Depresiunea Panonica, Podisul Moldovenesc, Depresiunea Getica, Campia Romana si Dobrogea.

In cadrul acestor regiuni distributia zacamintelor este neuniforma, iar calitatile lor foarte variate. Intervalul stratigrafic in care se regasesc formatiuni nisipoase este cuprins intre Eocen si Cuaternar. Formatinuile vechi provin din depozite slab consolidate sau din depozite care au suferit o decimentare puternica (cazul "nisipurilor oligocene, de Kliwa). Formatiunile tinere (pliocene si cuaternare) includ depozite mobile, usor de exploatat. Grosimile pe care le insumeaza formatiunile nisipoase in cadrul unui zacamant se inscriu intre 0,50 - 10, 15 m.

Exemplu: fragment din baza de date cu principalele acumulari de nisipuri din Romania

Din numarul total de ocurente identificate, numai 35 au fost tratate aprofundat. Zacamintele de nisipuri selectate pentru a fi evaluate in vederea utilizarii lor in industrie sunt raspandite in Carpatii Orientali, Muntii Apuseni, Depresiunea Panonica, Depresiunea Transilvaniei si Platforma Moldoveneasca.

Ocurente de zacaminte sulfatice pe teritoriul Romaniei

Formatiunile evaporitice apar dezvoltate atat in structura unitatilor de orogen cat si in a celor de platforma. Dintre acestea, depozitele cu gips si anhidrit - cu rezerve importante, exploatate si/ sau exploatabile - apartin zonelor de flis si molasa din Carpatii Orientali, zonelor de molasa din structura Carpatilor Meridionali, formatiunilor din structura unitatilor Mtilor Apuseni, depozitelor de cuvertura ale Depresiunii Transilvaniei, ca si zonelor de foreland ale Platformei Moldovenesti. Distributia lor pe unitati geologice si varste este neuniforma. Nivelele stratigrafice la care se dezvolta depozitele evaporitice sunt: Eocen, Burdigalian inf. (Aquit.sup.) si Badenian (med.- sup.).

In total, au fost identificate 51 zacaminte/ ocurente de evaporite sulfatice. Ele sunt inventariate intr-un tabel generalizat si au fost descrise selectiv. Criteriile de selectie au fost legate de:    continuturi in 'substanta utila', compozitii mineralogice adecvate utilizarilor clasice si moderne, conditii de exploatare, grad de acces. Cele mai insemnate acumulari de gips si anhidrit sunt cantonate in structurile Carpatilor Orientali si ale Depresiunii Transilvaniei - unde apar asociate si cu saruri (halit, saruri de K/ Mg). Aici continuturile de gips si anhidrit variaza intre cca. 80- >95%, cu rezerve in general mari (sute de mii- milioane de tone in categoria B; milione- zeci de milioane de tone in categoriile C1, C2). Cele mai mari rezerve au fost separate in arealele din zona de curbura a Carpatilor Orientali si in zona vestica a Depresiunii Transilvaniei. Extinderea lucrarilor de cercetare geologica poate conduce la identificarea de noi rezerve, pentru ca evaporitele se pot concentra destul de usor in ambiante diagenetice (in timpul ingroparii progresive) - pe de o parte - iar suprapunerea tectonicii poate conduce la dezvoltari ale unor corpuri semnificative, in diverse relatii tectonice (des mentionate in cazul structurilor carpatice

Ocurente de zacaminte de tufuri pe teritoriul Romaniei

Tufurile vulcanice, a caror ocurente sunt legate de vechi evenimente vulcanice, se asociaza cu roci sedimentare si sunt prospectate si explorate, odata cu acestea. In Romania , tinand cont de prezenta a numeroase forme de manifestare a fenomenelor vulcanice - legate de provincia banatitica, de provincia vulcanitelor neogene - depozitele piroclastice sunt bine reprezentate si sunt intercalate in formatiuni sedimentare de varsta cretacic superior, badenian si pliocen din Carpatii Orientali, Depresiunea Getica , Bazinul Transilvaniei si Muntii Apuseni.

Au fost prezentate 70 de ocurente de tufuri a caror tratare a urmat un algoritm riguros si standardizat in acord cu sistemele de referinta internationale: Localizare, propietar-licenta, acces in zona, Cadrul geologic, varsta, formatiunile din substrat si din top, extinderea laterala si arhitectura corpurilor, litologie, petrotipuri, situatia rezervelor, statutul tehnico-economic, modul de exploatare, utilizari , analize si determinari chimice si petrofizice.

Exemplu: fragment din baza de date cu principalele acumulari de tufuri din Romania

Fisa zacamantului cuprinde:

1. Geologia subunitatii si a zacamintelor/ acumularilor.

2. Localizarea geografica, geologica, administrativa, si caile de acces.

3. Varsta zacamantului/ acumularii, substratul, cuvertura si gradul de extindere (inclusiv grosime).

4. Morfologia corpurilor (acumularilor).

5. Litologie- secvente, petrotipuri.

6. Date analitice -granulometrie, morfometrie, compozitie mineralogica (minerale principale si asociate), date petrografice (petrotipuri), chimism.

7. Situatia si dinamica rezervelor.

8. Statut tehnico-minier, proprietar, beneficiar, utilizari.

Exemplu de

fisa de zacamint : nisip

Cariera Copaceni are doua campuri de exploatare.

Tectonica: complicata; in imagine versantul unei cute.

Litologie: alternanta de strate subtiri, decimetrice de argile si silturi cu strate groase, de ordinul metrilor, de gresie slab cimentata sau decimentata. Argilele uneori au o cantitate mare de substanta organica (disodile).

Granofacies

1% Rudit

83%% arenit

16% silt si lutit

Structofacies

Stratele decimetrice de arenit prezinta structuri contructionale laminat paralel iar stratele metrice de arenite au structuri

masive. Uneori in top se gasesc strucuri deformationale de tip slump.

Lutitele si silturile prezinta laminatie paralela.

Ruditele(fine) apar sporadic, sub forma unor covoare de tractiune sau efilari laterale.

Analize granulometrice

Au fost analizate trei probe din fractia utila: Vc 7 si Vc 9 care reprezinta matrialul brut din afloriment, iar Vc 10 materialul spalat, recoltat din statia de preparare. Din datele citite pe histograma si poligonul de frecventa rezulta urmatorii parametri: modul (Mo) =3 f sau 0,125 mm.

Ca si la probele de la Gura Vitioarei un procent ridicat al probelor brute (Vc7 si Vc9) a trecut si de ultima sita. Din curba cumulativa se poate observa ca Md (mediana) este cuprinsa intre 3 si 2,5 sau intre clasele de 0,2 si 0,125 mm; iar sortarea (So) este moderata pentru probele brute si forte buna (0,5) pentru cea spalata. Arenitul insumeaza procente ridicate, peste 75% pentru probele brute si peste 95% pentru proba spalata. Ponderea fractiei de nisip mediu si grosier este de sub 6 %. Sageata rosie indica intervalul sorturilor standard (API).

Parametrii morfometrici ai sortului

probei 0,1-0,2 Vg7.

Ro = 0,2 (60%) si 0, 8 (40%)

Sf = 0,3 ( 35 %) si 0,8 (65%)

Rotunjimea este invers proportionala cu sfericitatea.

Analize chimice (date din arhiva ANRM)

Rezultatele analizelor chimice efectuate pe un numar mare de probe din nisipurile cuartoase de la Copaceni ilustreaza - conform datelor din arhiva ANRM - continuturi in silice (SiO₂) - cuprinse intre 94 si 96%.

Conditii de exploatare

Exploatarea cu jet de apa si transportul materialului excavat prin jgheaburi nu permite un control al frontului in care pot fi inregistrate calitatile granulometrice si morfometrice ale nisipurilor cuartoase. Gradul de amestec care se realizeaza in timpul transportului este foarte mare.

Analizele efectuate - granulometrice, morfometrice, mineralogice, chimice, tehnologice (levigabil, solubilitate in acid, rezistenta la sfaramare) - au vizat un numar de 40 probe si au condus la stabilirea parametrilor C, Md, M, So, Ro, Sf, a compozitiei si caracteristicilor mineralogice, ca si a calitatilor tehnologice ale acestora.

Acumularile examinate corespund din punct de vedere litologic unor depozite siliciclastice cu grade diferite de cimentare, care reprezinta:

- gresii puternic cimentate - acumularile din zonele Patarlagele (perimetrul Valea Sibiciu, Colti, Alunis), Suceava (perimetrele Plesa si Manastirea Humor);

- gresii decimentate - acumularile din zonele Valeni (Gura Vitioarei, Copaceni) , Patarlagele(Valea Sibiciului, Crivineni, Valea Rea), Suceava(perimetrul Paltinoasa);

- nisipuri slab cimentate - acumularile din zonele Botosani (perimetrele Hudesti, Miorcani), Faget (Faget Scaune si Jupanesti), Aghires si Fagetul Ierii.

Varsta acestor depozite este: Eocen: pentru nisipurile de la Fagetul Ierii, (Muntii Apuseni); Oligocen, pentru nisipurile din Valea Teleajenului (Valeni), Valea Buzaului (Patarlagele), Valea Humorului (Humor ), Valea Nadasului (Aghires); Miocen, pentru nisipurile din Platforma Moldoveneasca; Pliocen, pentru nisipurile din Depresiunea Panonica.

In toate cazurile, petrotipurile de interes corespund unor roci cuartoase (cu peste 90% cuart). In secventele din aflorimente acestea apar asociate cu roci fine (siltite, argile/ argilite, marne) sau chiar carbonatice (perimetrul Manastirea Humor). Astfel, in secvente raportul arenit/ celelalte fractii granulometrice variaza intre 90/10 - valori maxime (>75%) fiind observate in aflorimentele din zona Humor (perimetrele Plesa, Paltinoasa), Patarlagele, Valeni (Copaceni, Gura Vitioarei) si 60/40 - valori minime, zona Faget Timisoara (Faget Scaune).

Calitatile nisipurilor din zacamintele selectate si descrise se inscriu in limitele urmatorilor parametri:

Analizele granulometrice au evidentiat, pentru zacamintele in curs de exploatare ponderea mare a arenitelor foarte fine (fractii mai mici de 0.125 mm), fine (fractia 0.1- 0.2 mm) si medii (0.2- 0.4 mm, 0.3- 0.6 mm). S-au semnalat, de asemenea, prezenta arenitelor mai grosiere, dar cimentate (perimetrul Paltinoasa-Ilisesti). Adesesa, in zacamintele selectate fractia arenitica (utila) se asociaza cu fractia silto-lutitica si/ sau carbonatica (sterilul). In probele analizate raportul util/ steril variaza intre 78.98- 98.97%, uzual situandu-se intre cca. 88- 92%. Continuturi maxime (>90%) in util au fost semnalate in probele recoltate din perimetrele Aghires, Hudesti, Miorcani.

Analizele morfometrice au vizat evaluarea indicelui de rotunjime (Ro) si a indicelui de sfericitate (Sf- cf Krumbein, Sloss) pentru probe globale si pentru diferite sorturi granulometrice si au stabilit un spectru foarte larg de variatie a acestora. Astfel, pentru toate probele studiate spectrul este complet - Ro=0,1-1, iar Sf=0,1-1. S-a identificat o relatie de directa proportionalitate intre cresterea lui Ro (Sf) si cresterea dimensiunii granulelor de cuart. Ponderea granulelor cu indice Ro mai mare de 0,6 variaza intre cca. 30 - 60%, iar valori maxime au fost determinate la probele Hudesti, Miorcani, si partial Valeni (Gura Vitioarei), Patarlagele (Valea Rea), Aghires.

Analizele mineralogice si petrografice au pus in evidenta asociatii mineralogice dominate de prezenta cuartui ( peste 90%) alaturi de care s-au mai identificat: feldspati plagioclazi, feldspati potasici, biotit, muscovit, glauconit, minerale grele, calcit, bioclaste, litoclaste. Cuartul apare in granule monocristaline si policristaline si are extinctie neta sau ondulatorie, incluziuni solide (uneori si fluide), microfisuri orientate in sisteme paralele sau neorientate, uneori cu suprafete corodate, coroane de supracrestere (in gresiile slab cimentate de tip Kliwa).

Exemplu fisa zacamant: tuf

Acces in zona:

La 2 km nord de Slanic, in dealul Piatra Verde.

Litologie:

In cariera se observa 30 de strate tufacee, separate de strate argiloase.

Petrotipuri:

Tufuri dacitice; tufite (bioclastice); marne (tufacee)

Alte observatii:

Culori verzui, cenusiu- verzui, fin granulare, compacte.

Structuri : stratificatie paralela;

stratificatie convoluta;

stratificatie concoida;

de injectie hidroplastica

urme de curent (ondulatii-ripple marks).

Utilizari

Constructii, pentru betoane (greutate specifica aparenta 1600 kgf/ m³).

Analize/determinari

Analize mineralogice:   

Analize chimice:   

Analize chimice cont.    med. SiO2 Al2O3 Fe2O3 FeO   MgO   alcalii   CaCO3 Proprietati fizico- mecanice:    Densitate=2.32 g/cm3;densitatea a=1.75 g/cm3; c=75.4%; a1= 5- 12.04%; greutatea specifica aparenta: 2050 kgf/ m3; greutatea volumetrica in gramada: 940 kgf/ m3; rezistenta la compresiune: 670 kgf/ m2. Domenii de utilizare Nisipurile, in special cele cuartoase au domenii de utilizare foarte variate de la materiale de constructii, industria sticlei si pana in industria petrlolului unde sunt folosite nisipurile monocristaline, cuartoase cu granulometrie cuprinsa intre 0,33-1,7 mm. Rocile gipsifere si anhidritice se utilizeaza in multe domenii: ca materiale de constructie; in industria chimica; in medicina; in industria extractiva; ca materiale ceramice; in industria sticlei; in industria hartiei; in agricultura; ca materiale- suport in arta si modelaj. Sorturile de gips si anhidrit utilizabile trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative - specifice pentru fiecare domeniu de utilizare. Tufurile fac parte din categoria rocilor usoare, cu rezistenta mica la inghet- dezghet, si alterabilitate in general ridicata, fapt pentru care sunt folosite cu precadere in lucrari ornamentale interioare si, mai rar, exterioare. Ele sunt utilizate in industria materialelor de constructie, in adaosuri cu alte materiale. Astfel, din trass-uri (tufurile dacitice macinate marunt) - in proportie de 66.5% - in amestec cu var nestins (28.5%) si gips (5%), se pot fabrica mortare normale. Nisipul si pietrisul din mortare si betoane sunt materiale inerte - care nu iau parte la procesul de consolidare - acest rol fiind al liantului. Liantul trass- var nestins, datorita reactiei chimice care se produce intre silicea din trass si hidroxidul de calciu, activat de caldura degajata prin stingerea varului, favorizeaza formarea unor silicati de calciu - componenti hidraulici similari cu cei ai cimentului Portland. Tuful se poate amesteca si cu ciment - pana la 20% - fara a micsora rezistenta cimentului Portland.Prefabricatele din trass - var autoclavizate devin spumoase, prin adaugarea de faina animala sau praf de aluminiu (in proportie de 1% fata de liant). Astfel se obtin produse foarte usoare, cu conductivitatea termica redusa si rezistenta mecanica mare. Prin adaugare de zgura de carbuni de la termocentrale (cu granulatia de 2- 7 mm), in proportie de 20- 25%, se maresc rezistentele mecanice si scad costurile de productie. Pana la aparitia betoanelor impermeabile, tufurile au fost intrebuintate si la prepararea mortarelor pentru lucrari subacvatice (viaducte, canale, diguri, etc.), intrucat amestecat cu var rezista la actiunea apei de mare.Tufurile se folosesc - mai rar- si la intretinerea drumurilor. In mod frecvent sunt utilizate ca materie prima pentru confectionarea de blocuri fasonate si placaje. Zeolitii, feldspatoizi care se gasesc tot in tufuri sunt produsele cu cele mai largi utilizari, in foarte diverse domenii: controlul si dirijarea proceselor poluante (eliminarea rezidurilor radioactive; epurarea apelor reziduale; purificarea gazelor; dedurizarea apelor); utilizari industriale (obtinerea oxigenului si a azotului din aer; adsortia apei, uscarea gazelor; ca adaos in fabricatia detergentilor; conservarea energiei; industria hartiei; adaos la rasini); utilizari in agricultura,zootehnie si piscicultura (conditionarea si fertilizarea solului; efecte erbicide;aditivi dietetici in hrana animalelor; deodorizarea excrementelor animale; cresterea si protejarea pestilor); materiale de constructie; indicator in procesele de explorare a substantelor minerale utile. Zacaminte de tufuri din Romania Echipa de cercetare a fost compusa din urmatorii membri: Prof. Dr. Nicolae Anastasiu, As.Relu Roban, dnd. Eduard Dragan, stud. Maria Androne, stud. Florin Stoican, stud. Marius Bulbuc, stud. Lidia Nutu, stud. Florica Melinescu, stud. Ana Maria Musat, stud. Livius Popa si Stud. Ioan Munteanu Politica de confidentialitate Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate Geologie Ecologie Geologie Hidrologie Meteorologie