Paleobotanica. Paleoalgeologia.

Paleobotanica. Paleoalgeologia.

Paleozoologia-se ocupa cu studiul formelor care au existat in timp geologic, atat de nevertebrate cat si de vertebrate.

Paleobotanica-stiinta care se ocupa cu studiul plantelor care au trait in timpul geologic.

->paleoalgeologia(studiul algelor fosile)

->paleobotanica propriu-zisa(studiul plantelor superioare)

Palinologia-studiaza sporii si polenul din trecutul geologic si pana astazi.

Fosila-rest comervat al unui organism care a trait in timpul geologic.Conservarea este extrem de rara si fosilele in general se distrug prin metamorfism,subductie si eroziune.

Chrysophyta include alge unicelulare planetonice a caror membrana celulara este acoperita de placute calcaroase submicroscopice->cocolite.

Hizofitele generatoare de creta reprezinta unul din mecanismele de "sechestrare" a CO2 din atmosfera in carbonati.In timpul Carbonicului au generat mari depozite de creta.

Dynophyta -alge unicelulare planetonice celulozice care au proprietatea de a se acoperi cu placute exinice foarte rezistente chimic,care se fosilizeaza usor.

-reprezinta grupa care in timpul geologic a dat petrol.

Baccilariophyta - alge unicelulare coloniale sau solitare cu exoschelet silicios-> frustula.

Prin acumularea frustulelor se formeaza o roca silicioasa poroasa->diatomit,care se imparte in doua clase in functie de simetrie: -bilaterala(clasa Pennatea);

-radiara(clasa Contriceea).

Clorophyta - alge unicelulare/pluricelulare cu tal celulozic sau carbonatic care de obicei lasa fosile calcaroase .Sunt alge constranse de roci(calcare) si se asociaza cu coralii in sistemele recifale inca din Cambrian si pana astazi.

Rhodophyta algele rosii) - unicelulare ,celulozice/calcaroase;

Colonizarea domeniilor continentale de catre plante s-a facut tarziu,catre sfarsitul Silurianului.Pana atunci,continentele erau lipsite de covor vegetal.Odata cu Silurianul se formeaza primul covor vegetal,care este bine reprezentat in Devonianul timpuriu.Primele paduri adevarate apar odata cu aparitia primelor gimnosperme.

In Carbonifer,vegetatia este deja luxurianta (stimulata de un climat cald si umed) ,astfel incat in timpul Carboniferului tarziu se formeaza mari paduri generatoare de carbuni.Astfel, perioada numita Carbonifer isi are numele de la marile zacaminte de carbuni formate in acest interval.

Plantele formate de carbunii din timpul Carboniferului au fost reprezentate prin brycopside adolescente.Plantele puteau sa atinga si 30m.Calomites-generatoare de carbuni .

Geneza marilor zacaminte de carbuni - posibili numai datorita unor    vegetatii luxuriante care traiau in conditii de umiditate ridicata in mlastini sau in apropierea lor.ex: feriga gigantica Psaronius,carbogenerator important,ale carei fosile se gasesc si in Romania.