Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» INVELISUL DE SOL


INVELISUL DE SOL


INVELISUL DE SOL

In teritoriul cercetat, invelisul de sol s-a format, a evoluat si s-a dezvoltat in stransa legatura cu factorii mediului geografic devenind el insusi un element al acestuia, un component al peisajului.

1. INFLUENTA FACTORILOR PEDOGENETICI IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA SOLURILOR

In formarea invelisului de sol al Campiei Calnaului, un rol important l-au avut clima, vegetatia, roca, relieful si local apa freatica.

Clima a actionat prin componentele temperatura, precipitatii, evapotranspiratie in ceea ce priveste transformarea fizica si chimica a rocilor de solificare, preponderent loessice. Ea a favorizat descompunerea resturilor organice si deci, bioacumularea care s-au derulat intr-un ritm relativ rapid.




Vegetatia, al carui rol in formarea solurilor a fost inseparabil de acela al climei, a actionat atat prin componenta sa lemnoasa cat si prin cea erbacee. Bioacumularea a fost aceea care a determinat imbogatirea solului in humus saturat, azot, baze.

Roca, pe seama careia s-au format solurile este reprezentata intr-o proportie mare din loess foarte bogat in CaCO3. Ca urmare, in teritoriu s-a format un numar mare de crovuri care, la randul lor au favorizat stagnarea apei din precipitatii in exces si aparitia solurilor cu caracter intrezonal (brun roscate, brun roscate luvice) si dezvoltarea procesului de pseudogleizare (cernoziomuri argiloiluviale pseudogleizate).

Relieful a influentat formarea solurilor direct. In crovuri mai ales datorita stagnarii mai indelungate a apei din precipitatii, fenomenul de tasare s-a accentuat si totodata ritmul eluvierii-iluvierii s-a accentuat conducand la aparitia cernoziomurilor argiloiluviale pseudogleizate si a solurilor brun roscate pseudogleizate.

Relieful a influentat formarea solurilor si prin varsta sa. Astfel, in limitele teraselor apar soluri evoluate, brun roscate, brun roscate luvice si cernoziomuri argiloiluviale, pe cand in lunca Calnaului apar soluri neevoluate tinere de tip protosol aluvial.

2.PRINCIPALELE PROCESE PEDOGENETICE

            Orizonturile genetice ale solurilor si randuirea lor reprezinta rezultatul conditiilor de solificare si al unor procese pedogenetice.

Dintre procesele pedogenetice, care, sub influenta factorilor de mediu, au jucat un rol important in formarea si dezvoltarea invelisului de sol din regiune dar si din teritoriu sunt de mentionat bioacumularea, eluvierea-iluvierea, gleizarea si eroziunea.

Bioacumularea reprezinta esenta solificarii si s-a manifestat cu intensitati diferite in teritoriu, ducand la formarea orizontului de suprafata (A) al solurilor. Aceasta s-a manifestat in cazul cernoziomurilor argiloileviale atat din cuprinsul interfluviului propriu-zis Dambovita-Arges cat si din cuprinsul terasei Argesului. Aceasta s-a asociat cu pseudogleizarea si apare in cadrul crovurilor.

Eluvierea-Iluvierea s-a manifestat pe o arie mai larga dar cu mai mare intensitate in formarea solurilor brun roscate (brun roscate luvice) cu raspandire larga in cadrul interfluviului Dambovita-Arges. S-a asociat cu pseudogleizarea si apare in cadrul crovurilor.

Gleizarea s-a manifestat pe o grosime mare si a determinat fenomene de oxidare si reducere cu formarea concretiunilor ferii-manganice. Aceasta este prezenta in cadrul luncii Calnaului si a dus la formarea protosolurilor aluviale mlastinoase si lacovistilor.

Eroziunea s-a manifestat pe arii restranse, legate de versantii vaii Calnaului.

3. CARACTERIZAREA INVELISULUI DE SOL

In conditiile de relief, clima, vegetatie, apa freatica in bazinul Calnaului s-a format o gama relativ larga de soluri, cuprinzand: molisoluri, argiluvisoluri si soluri hidromorfe.

Dintre acestea cea mai mare raspandire o au molisolurile (72%), urmate de argiluvisoluri (20%).

Molisolurile. Acestea cuprind: cernoziomuri argiloiluviale tipice, cernoziomuri argiloiluviale slab-moderat erodate si cernoziomuri argiloiluviale, uneori slab luvice, pseudogleizate.

Cernoziomurile argiloiluviale tipice sunt definite printr-un orizont A molic (Am) cu crome si valori ≤ 2, orizont Bt, avand, cel putin in partea superioara, valori si crome < 3,5 la material in stare umeda. Aceste soluri au cea mai mare raspandire in teritoriu ocupand suprafete mai mari pe terasa superioara a Argesului, deci atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta a vaii Calnaului. Sub raportul conditiilor pedogenetice s-au format in conditiile unui relief relativ plan si bine drenat, pe depozite de loess.

Ca procese pedogenetice specifice acestor soluri mentionam: bioacumularea, argilizarea relativ accentuata, aceasta din urma ducand la formarea unui orizont Bt.

Sub raport morfologic cernoziomurile argiloiluviale tipice se caracterizeaza printr-un profil de tip Am-A/B-Bt-C.

    -Orizontul Am gros de 35-45cm, are o culoare brun foarte inchis (10YR 2/2) in stare umeda, structura grauntoasa mica-medie sau mare, bine dezvoltata, devine plastic si adeziv in stare umeda, dar extrem de dur in stare uscata si contine numeroase radacini ierboase, trecere treptata;

     -Orizontul de tranzitie A/B prezinta grosimi de 18-25cm, are o culoare cenusiu foarte inchis (10YR 3/1) in stare umeda, structura poliedrica angulara mica-medie, bine dezvoltata, porozitate mare si devine plastic si adeziv in stare umeda, contine radacini ierboase relativ frecvente, trecere treptata;

    -Orizontul Bt este dezvoltat pe 80-100cm si are o culoare brun inchisa cu crome < 3,5 in stare umeda, textura mai fina (luto-argiloasa- argiloasa) si stuctura prismatica slab-moderat exprimata, agregatele structurale fiind acoperite cu pelicule de argila migrata din orizontul superior, devine plastic si adeziv in stare umeda, trecere treptata;

    -Orizontul Ck bine conturat , apare frecvent la adancimi de 140-165 cm, are o culoare brun galbui-brun galbui deschis, structura slab exprimata si prezinta separatiuni de CaCO3 sub forma de vinisoare si concretiuni.




Textura cernoziomurilor argiloiluviale tipice este diferentiata pe profil datorita migrarii argilei, adica in orizontul Bt au un continut mai mare de argila decat in Am. (tabel  )

Structura in Am este grauntoasa-glomerulara mica-medie, bine dezvoltata, dar in Bt, columnoid-prismatica.

Avand o structura buna, si restul insusirilor fizice, fizico-mecanice si hidrofizice sunt favorabile, dar sub nivelul cernoziomurilor cambice. Astfel, densitatea aparenta prezinta valori mici (1,24-1,26 g/cm3) in orizontul arat si mijlocii-mari pe profil (1,43-1,58g/cm3), porozitatea totala este mare in Ap (54%), dar mica in orizontul A/B si Bt (41-45%). Coeficientul de ofilire se caracterizeaza prin valori mijlocii-mari si chiar foarte mari (11,4-18,3 %), iar capacitatea de camp, mare-mijlocie (28-22%). In ceea ce priveste permeabilitatea exprimata prin conductivitatea hidraulica, aceasta se prezinta mare in orizontul Ap

(21-22mm/h), dupa care devine mijlocie si chiar mica (6,0-1,8 mm/h) (tabel nr.  ).

Reactia pH a cestor soluri este slab acida-neutra pe profil (6,5-7,0) si doar in limitele orizontului C aceasta devine slab alcalina, datorita prezentei CaCO 3 in cantitate mai mare (7-10%). In ceea ce priveste aprovizionarea cu substante nutritive, aceasta este necorespunzatoare in azot (0,147-0,093%), buna cu fosfor (62-41 ppm) si foarte buna cu potasiu (219-150 ppm).

Sub aspectul insusirilor agroproductive cernozioiurile argiloiluviale tipice sunt considerate soluri cu fertilitate mijlocie spre buna. Sunt cultivate indeosebi cu cereale, grau, porumb, plante uleioase (floarea-soarelui) si plante leguminoase (lucerna si trifoi).

Cernoziomurile argiloiluviale slab-moderat erodate

Desi, ocupa suprafete mici in teritoriu, cernoziomurile argiloiluviale erodate (slab-moderat) ocupa suprafete apreciabile indeosebi pe stanga vaii Calnaului fiind caracteristice vailor putin adanci si evazate. Ele apar pe versantii usor inclinati ai acestor vai. Prin urmare, sunt soluri formate in conditii de versant pe depozite de loess, cu o frecventa mare ele imbraca si versantii Calnaului indeosebi in cursul mijlociu.

Din punct de vedere morfologic cernoziomurile argiloiluviale erodate se deosebesc de cele tipice prin faptul ca prezinta orizontul superior usor trunchiat in anumite situatii fiind indepartat o buna parte din orizontul superior. Astfel, pe versantii usor convecsi ai vaii Calnaului se intalnesc cernoziomuri argiloiluviale moderat erodate. Cele slab erodate caracterizeaza versantii uniformi.

Cea mai mare parte a cernoziomurilor argiloiluviale afectate de eroziune prezinta un profil de tip Am gros de 15-20 cm, un orizont de tranzitie A/B, orizont Bt argiloiluvial si un orizont Ck, care fracvent se situeaza intre 80-100 cm de la suprafata.

Prezenta lor in teritoriu se observa usor mai ales in urma araturilor proaspete, deoarece prezinta in orizontul Ao culoare mult mai deschisa in comparatie cu cernoziomurile argiloiluviale tipice.

Din punct de vedere chimic contin sub 2% humus, au o reactie slab acida-neutra si in general contin in cantitati mici substante nutritive. Pe versantii atat culturile prasitoare cat si paioasele au o dezvoltare slaba.

      Cernoziomurile argiloiluviale pseudogeizate sunt asemanatoare celor tipice, dar cu orizont de pseudogleizare (w) situat in primii 50-60 cm. Astfel, se caracterizeaza printr-un profil de tip Am-A/Bw-Btw-Bt-C.

Cernoziomurile argiloiluviale pseudogleizate sunt raspandite in arealul cernoziomurilor argiloiluviale tipice. Prezenta lor este legata de microrelieful de crovuri. Acestea apar intr-un numar foarte mare si prin forma si dimensiunile lor beneficiaza de un aport mai mare de apa din precipitatii, favorizand in sol aparitia si dezvoltarea proceselor de pseudogleizare. Ca urmare, prezinta orizontul de suprafata mai deschis la culoare, patat cu oxizi de fier si mai sarac in humus.

Asa cum rezulta si din tabelul de mai jos, cernoziomurile argiloiluviale pseudogleizate apar diferentiate textural, au o densitate aparenta mica la suprafata, dar mare pe profil, capacitate de apa utila mijlocie si o permeabilitate mica.

Au o reactie slab acida (6,0-6,4), continutul de humus mic (2,3-2,7% in orizontul superior), dar care se mentine la valori ridicate pana la adancimea de 140cm (1,2%), iar gradul de saturatie are caracter eubazic.

In ceea ce priveste aprovizionarea cu substante nutritive, este slaba cu azot (0,088-0,95%) si fosfor (6-14 ppm), dar mijlocie cu potasiu (130-164 ppm) (tabel  ).

In anii ploiosi aceste soluri nu pot fi insamantate la timp, adesea terenurile ramanand parloaga. Ele necesita araturi mai adanci, eventual lucrari de scarificare in vederea diminuarii excesului de apa si realizarii unor rezerve de apa in sol.

Argiluvisolurile. In aceasta clasa au fost incluse solurile care au ca diagnostic orizontul Bt imbogatit in argila migrata (din partea superioara a profilului de sol) si depusa sub forma de pelicule verticale si orizontale pe fetele agragatelor structurale.

Argiluvisolurile sunt reprezentate in teritoriul studiat prin soluri brun roscate si soluri brun roscate luvice.

Solurile brun roscate molice sunt definite printr-un orizont Am relativ slab dezvoltat si un orizont Bt, avand in partea inferioara si cel putin in pete (in proportie de 50%) in partea superioara culori in nuante de 7,5YR cu valori si crome ≥ 3,5 la material in stare umeda pe fetele si in interiorul elementelor structurale.

Solurile brun roscate molice sunt raspandite numai in limitele interfluviului propriu-zis Dambovita-Arges, sub forma unei fasii de la un capat la celalalt al bazinului Calnaului. Ele s-au format si evoluat in conditiile unui relief plan cvasiorizontal bine drenat (apa freatica situandu-se in cea mai mare parte la adancimi mari, la peste 10 m), alcatuit la suprafata din materiale loessoide, lutoase-luto-argiloase.

Caracteristicile morfologice fizice si chimice ale solurilor brun roscate molice rezulta din datele de mai jos:




    -Orizontul Ap gros de 0-20 cm, textura luto-argiloasa, culoare negricioasa-brun foarte inchis (10YR 2/1,5) in stare umeda, structura grauntoasa-glomerulara, este afanat, poros si prezinta radacini ierboase frecvente, trecere clara;

    -Orizontul Am prezinta grosimi de 25-36 cm, textura luto-argiloasa, aceeasi culoare inchisa (10YR 2/1), structcra grauntoasa bine dezvoltata, este poros, afanat, prezinta de asemenea radacini ierboase foarte frecvente, trecere clara;

    -Orizontul de tranzitie A/B prezinta grosimi de 36-50 cm, o textura luto-argiloasa, culoare brun cenusiu foarte inchis (10YR 3/2) cu pete brun inchise (7,5YR 3/2), o structura poliedric angulara, este slab compact, fin poros, slab adeziv, prezinta radacini ierboase mai putin frecvente, trecere treptata;

    -Orizontul Bt1 gros de 50-73 cm, lut argilos, brun inchis (7,5YR 3/2) cu pete mai inchise (7,5YR 4/4) in stare umeda, strucäura columnoid-prismatica, prezinta pelicule argiloase pe fetele agregatelor structurale, separatii punctiforme ferimanganice, radacini ierboase, compact, trecere treptata;

    -Orizontul Bt2 prezinta grosimi de 73-93 cm, textura luto-argiloasa, culoare brun inchis (7,5YR 4/2) cu pete brune (7,5YR 4/4) in stare umeda, structura columnoid prismatica, compact, fin poros, radacini ierboase rare, trecere treptata;

    -Orizontul Bt3 gros de 93-122 cm, lut argilos, brun-brun intens (7,5YR 5/1-5/6) in stare umeda, columnoid, slab compact, poros, separatii punctiforme ferimanganice, trecere neta;

    -Orizontul Cca gros de 140-170 cm, lut argilos, brun intens (7,5YR 5/6), poros, agregate poliedrice usor friabile, efervescenta in masa, vinisoare si concretiuni mici de CaCO 3.

Din datele de mai jos (tabel  ) rezulta ca solurile brun roscate molice au o textura, ca si cernoziomurile argiloiluviale, luto-argiloasa atat in orizontul Am (34-35% argila sub 0,002 mm) cat si in Bt (41,9%). Indicele de diferentiere texturala, in cazul solurilor brun roscate molice evidentiaza mai clar procesul de eluviere-iluviere.

Din punct de vedere chimic solurile brun roscate molice se prezinta slab acide, slab humifere (2,6-2,8% humus), slab debazificate (V=82-84%).Solurile brun roscate luvice tipice sunt definite prin prezenta unui orizont El si Bt avand in partea inferioara si cel putin in pete

(> 50%) in partea superioara, ca si solurile brun roscate tipice, culori in nuante de 7,5YR, cu valori si crome ≥ 3,5 (mai roscate) la materialul in stare umeda.

Solurile brun roscate luvice tipice se intalnesc numai in cuprinsul interfluviului propriu-zis Dambovita-Arges si s-au format si evoluat in conditiile unui relief plan foarte bine drenat (apa la adancime mai mare de 15 m), constituit din depozite de loess, sub vegetatie lemnoasa (paduri de Quercus cerris si Quercus frainetto).

Suprafata ocupata de aceste soluri a fost mult mai mare in trecut, dar prin defrisarea padurilor au primit alta folosinta si astfel supuse procesului de progradare.

Solurile brun roscate luvice tipice se caracterizeaza prin urmatoarea succesiune de orizonturi:

    -Orizontul Aop gros de 0-20 cm, textura lutoasa, culoare brun foarte inchis-brun cenusiu inchis (10YR 2,5/2) in stare umeda, structura glomerulara, este afanat, poros, prezinta radacini ierboase si lemnoase foarte frecvente, trecere clara;

    -Orizontul El cu grosimi de 20-33 cm, lut, brun cenusiu inchis (10YR 4/2) in stare umeda, structura poliedrica subangulara, slab dezvoltat, friabil, poros, prezinta radacini ierboase si lemnoase frecvente, bobovine mici si rare, afanat, trecere clara;

    -Orizontul de tranzitie E/B prezinta grosimi de 33-50 cm, textura lut argilos, culoare brun inchisa (10YR 3/2) in stare umeda, structura poliedrica angulara, bine dezvoltat, usor compact, poros, prezinta radacini lemnoase rare, bobovine mici, rare, trecere clara;

    -Orizontul Bt1 gros de 50-80 cm, lut argilos, brun inchis (7,5YR 3/2)-brun (7,5YR 4/4) in stare umeda, prismatic, compact, fin, poros, prezinta rar radacini lemnoase, este dur, adeziv, trecere treptata;

   -Orizontul Bt2 prezinta grosimi de 120-140 cm, lut argilos, brun (7,5YR 4/4) cu nuante mai deschise (7,5YR 5/4) in stare umeda, columnoid, compact, dur, adeziv, fin, poros, trecere neta;

    -Orizontul C gros de 150-160 cm, textura luto-argiloasa-lutoasa, culoare bruna (7,5YR 5/4) in stare umeda, este dur, nestructurat-agregate poliedric subangular, efervescenta in masa, prezinta vinisoare si pete de CaCO3.

Solurile brun roscate luvice tipice prezinta o textura diferentiata pe profil: in Ao mijlocie (lutoasa), in El mijlociu-grosiera (lutoasa-nisipo-lutoasa) sau tot mijlocie, iar in Bt o textura fina, frecvent luto-argiloasa.

Structura este in orizontul Ao grauntoasa, mai dezvoltata decat la solul brun roscat tipic, in orizontul El poliedrica subangulara usor friabila, iar in Bt, prismatica-columnoid prismatica.

Continutul de argila al acestor soluri variaza intre 30-32% in orizontul Ao, intre 25-27% in El, dupa care creste treptat pe profil. Valorile maxime sunt atinse in suborizontul Bt1 (41-43%), dupa care incep sa scada (31-36%). Indicele de diferentiere texturala prezinta valori de 1,4-1,6 (tabel  ).

Valorile scazute ale densitatii aparente (1,10-1,20 g/cm3) din orizontul Ao si El reflecta starea de afanare si porozitate foarte mare a solului. Pe profil densitatea creste, depasind 1,55 g/cm3 in orizontul Bt si, de asemenea, gradul de tasare care ajunge sa depaseasca 20%.

Coeficientul de ofilire este mare in orizontul superior (15-16%), mijlociu in El

(10-11%) si devine foarte mare la nivelul orizontului Bt in care si continutul de argila al solului este mai ridicat. In ceea ce priveste capacitatea de camp, aceasta prezinta valori mijlocii-mari (20-29%), in  timp ce capacitatea de apa utila in toate cazurile este foarte mare in orizontul Ao (16-17%) si scade treptat pe profil, devenind mica (7-9%), incepand din soborizontul Bt2.



Solurile brun roscate luvice tipice au o permeabilitatea foarte mare, doar in orizonturile de suprafata si in C, dar foarte mica in Bt

(0,2-0,3 mm/h).

Solurile brun roscate luvice tipice au o reactie moderat acida (5,4-5,8) si chiar puternic acida la nivelul orizontului El (4,5-4,7), dupa care, pe profil devine treptat slab acida, pana la slab alcalina in orizontul cu carbonati (tabel  ).

Continutul de humus al acestor soluri este mijlociu spre mare, in cazul celor situate sub padure (6,4-6,6%), dar prezinta valori mici sub culturi (2,0-2,5%). Ele au o capacitate de shimb cationic in general mica (14-20 me/100g sol), iar gradul de saturatie de 70-75% din orizontul de la suprafata si mult mai scazut din El (37-40%) le situeaza in categoria celor mezobazice.

Nivelul de aprovizionare cu substante nutritive se prezinta relativ satisfacator in ceea ce priveste azotul (0,160-0,375%) si fosforul (43-49 ppm), dar mic-mijlociu cu potasiu

(100-150 ppm).

Solurile brun roscate luvice tipice prezinta, in general,o fertilitate naturala scazuta. Aceasta se explica prin regimul aerohidric defectuos, caracterizat fie prin exces, fie prin deficit de umiditate, ca urmare a diferentierii texturale pe profil.

Sunt acoperite intr-o proportie mare cu vegetatie de padure (40-50%), ca si solurile brun roscate, alcatuita din cvercinee (Quercus cerris si Quercus frainetto), dar si cultivate cu cereale (grau, porumb), plante leguminoase, plante uleioase, pomi fructiferi (prun, mar, par, visin) si dau rezultate mai slabe decat solurile brun roscate.

Ca lucrari agrotehnice menite sa duca la imbunatatirea fertilitatii acestor soluri sunt de mentionat eliminarea posibilitatii de stagnare a apei in profil, iar alteori irigatii. Necesita aplicarea de ingrasaminte organo-minerale, dar si amendamente calcaroase.

Solurile brun roscate luvice pseudogleizate sunt asemanatoare celor tipice, dar cu orizont de pseudogleizare (w) situat in primii 40-50 cm. Au o raspandire locala, formarea lor fiind conditionata indeosebi de relief. Aceste soluri caracterizeaza majoritatea crovurilor din cuprinsul interfluviului propriu-zis Dambovita-Arges. Prezenta lor se datoreste mai ales excesului de apa care apare atat primavara cat si toamna prelungindu-se uneori si in timpul iernii.

Din punct de vedere morfologic solurile brun roscate luvice pseudogleizate prezinta un profil de tip Ao-Elw-E/Bw-Bt-C profund dezvoltat.

    -Orizontul Ao gros de 20-25 cm, prezinta o textura mijlocie, luto-nisipoasa, culoare brun-brun inchis si structura poliedrica subangulara slab dezvoltata;

    -Orizontul Elw gros de 15-18 cm are o textura luto-nisipoasa, culoare brun cenusie, structura poliedrica suangulara usor friabila si contine separatii si bobovine mici ferimanganice;

    -Orizontul E/Btw gros de 20 cm, este lutos-luto-argilos, brun cu nuanta slab roscata, poliedric angular slab dezvoltat, usor compac;

    -Orizontul Bt dezvoltat pe 80-100 cm are o textura luto-argiloasa, culoare roscata (7YR 4/4), structura poliedrica mijlocie, se prezinta compact si contine bobovine mici;

    -Orizontul C apare frecvent la 140-160 cm prezinta o textura mijlocie (lutoasa), culoare galbuie si structura bulgaroasa.

Ca si solurile brun roscate tipice se caracterizeaza printr-o diferentire texturala clara, insusiri hidrofizice mai putin favorabile, permeabilitate mijlocie la suprafata (2mm/h), dar mica in orizontul Bt (0,4-0,6 mm/h).

Reactia solului este moderat acida (5,6), sunt moderat debazificate si slab aprovizionate cu substante nutritive.

Ca si in cazul cernoziomurilor argiloiluviale pseudogleizate, solurile brun roscate luvice din crovuri necesita pe langa o fertilizare corespunzatoare lucrari de scarificare in vederea eliminarii excesului de apa. Nu sunt lipsite de importanta araturile mai adanci fara aducere la suprafata a orizontului de tranzitie.

Solurile neevoluate. Prezenta acestor soluri este legata in cea mai mare parte de relieful tanar de lunca si doar in parte de suprafetele inclinate de versant. Ele sunt reprezentate prin protosoluri aluviale mlastinoase.

Protosolurile aluviale mlastinoase sunt definite printr-un orizont Ao avand o grosime <20 cm, urmat de material parental de cel putin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatile si sunt caracteristice fragmentelor de lunca a Calnaului ramase neacoperite cu apa.

Aceste soluri reprezinta primul stadiu de solificare a depunerilor aluviale recente ale raurilor si se caracterizeaza printr-un profil de tip Ao-A/Go-A/Gr.

    -Orizontul Ao nu depaseste 18-20 cm, prezinta textura lutoasa, culoare brun cenusiu inchis (10YR 3/2) in stare umeda si structura slab dezvoltata;

    -Orizontul de tranzitie A/Go de 20-25 cm grosime, are aceeasi textura, culoare cenusiu-vinetie (10YR 5/6) in stare umeda si nu prezinta structura;

    -Orizontul Gr reprezinta aluviunile sratificate puternic afectate de excesul freatic, are o culoare vinetie si este lipsit de structura.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie