DIAGENEZA SEDIMENTELOR (proces postdepozitional)

DIAGENEZA    SEDIMENTELOR (proces postdepozitional)

Dupa formarea sa, sedimentul este separat fata de mediul de depunere datorita acoperirii cu depozite mai noi. El este ingropat sub acestea si, desi supus unor presiuni litostatice crescande, este sediul unor circulatii de solutii cu compozitie variata. Ca urmare, el este consolidat (litificat), devenind o roca.Totalitatea acestor procese care au drept finalitate "litificarea" sunt controlate de factori exogeni si sunt de esenta fizico-mecanica sau fizico-chimica. Ansamblul acestor procese poarta numele de diageneza. Cu alte cuvinte diageneza poate fi definita si prin ansamblul transformarilor de natura compozitionala si structurala suferite de un depozit sedimentar. Limita "superioara" a diagenezei o constituie alterarea, iar limita "inferioara" metamorfismul. Intre aceste doua limite, totalitatea transformarilor de natura fizico-chimica sau biotica pe care le sufera sedimentele pentru a deveni roci, sunt de natura diagenetica.

Etapele diagenezei

Diageneza este un proces complex care cuprinde urmatoarele etape: sindiageneza, anadiageneza, epidiageneza. (fig. 50 - plansa XVII). Sindiageneza (singeneza) corespunde transformarilor sincrone sedimentarii in mediu subacvatic sau imediat dupa acumulare (pana la maxim 100 m ingropare). Ei ii corespunde un Eh variabil si un pH cuprins intre 5 si 8 . In cadrul ei se produc, de regula, resolubilizari, reprecipitari, diferentieri diagenetice, autigeneze etc

Anadiageneza (diageneza sedimentelor submerse) corespunde transformarilor care afecteaza sedimentele submerse in timpul ingroparii progresive si se manifesta intre 100 m si 10000 m (limita cu metamorfismul). In timpul acestei etape Eh-ul este totdeauna negativ, pH-ul alcalin, iar solutiile interstitiale au tendinta de a migra ascendent. Aici se manifesta toate procesele diagenetice: compactizari si recristalizari, cimentari si decimentari, autigeneze si substitutii metasomatice (dolomitizari, feldspatizari).

Epidiageneza (epigeneza) corespunde ansamblului de procese care se petrec in roci dupa litificare, in mediul subaerian. In timpul epigenezei Eh-ul este pozitiv, pH-ul este mic, fluidele au tendinta de a migra descendent.

Fata de alterare, cu care se poate confunda, procesele epidiagenetice conduc la rearanjari ale elementelor componente. Au loc dizolvari, decimentari, recristalizari si autigeneze (neoformari de oxizi si hidroxizi de Fe, Mn, gips, anhidrit), recristalizari agradante (cresterea dimensiunii cristalelor) specifice gresiilor si calcarelor in care apar diaclaze umplute cu calcit.