Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geologie


Index » educatie » » geografie » Geologie
» Clasa compusilor halogenati


Clasa compusilor halogenati


Clasa compusilor halogenati

Din aceasta clasa fac parte mineralele reprezentate prin sarurile acizilor clorhidric, bromhidric, fluorhidric si iodhidric, numite cloruri, bromuri, fluoruri si ioduri.

Compusii halogenati sunt in general incolori, transparenti, iar cand contin impuritati sunt divers colorati alocromatic: galben, verde, violet, rosietic. Cristalizeaza in sistemul cubic, prezinta luciu sticlos, duritate mica (2-4), densitate mica (1,5-3,1), usori solubili in apa rece, higroscopici.

Majoritatea compusilor halogenati se formeaza prin precipitare din solutii apoase cu exceptia fluorinei care are geneza hidrotermala si a criolitului care este un mineral pegmatitic-pneumatolitic. Dintre compusii halogenati amintim: sarea gema(NaCl), silvina (KCl), carnalitul (KMgCl3x6H2O), fluorina (CaF2), calomelul (HgCl), hidrofilitul (CaCl2) etc.



1. Sarea gema (NaCl - clorura de sodiu). Se formeaza prin precipitare in urma evaporarii apelor concentrate in saruri. In apa marilor si oceanelor se gaseste in concentratie medie de 30g/l. Formeaza depozite stratiforme, lentile, pungi, domuri, cuiburi sau apare fin diseminata in marne si argile (marne si argile salifere). Pe unele soluri formeaza eflorescente saline. Se poate forma si prin sublimare pe peretii craterelor vulcanice in asociatie cu gips, anhidrit si cu alte cloruri. Cristalizeaza in sistemul cubic, este incolora sau divers colorata in functie de impuritatile ce le contine; duritate: 2,3-2,5; densitate: 2,1-2,2; clivaj perfect, luciu sticlos, usor solubila in apa. La noi in tara apare in conditii de exploatare la Ocnele Mari, Slanic Prahova, Tg. Ocna, Ocna Sibiului etc., unde mineralul, datorita volumului mare sub care apare, este considerat ca roca. Este toxica pentru plante.

2. Silvina (KCl - clorura de potasiu). Se formeaza prin precipitare chimica ca urmare a evaporarii apelor saline bogate in potasiu, mai ales in lagune marine. Se formeaza si prin sublimare pe craterele vulcanilor. Cristalizeaza in sistemul cubic, are culoare alba-albastruie sau galbena, duritatea 2, densitatea 1,90, clivaj perfect, transparenta cu luciu sticlos, solubila in apa. Se gaseste la Tg. Ocna, Galean, Tazlau si este folosita la prepararea ingrasamintelor chimice pe baza de potasiu, la extragerea potasiului si a sarurilor de potasiu.

3. Carnalitul (KMgCl3x6H2O - clorura de potasiu si magneziu hidratata). Se formeaza prin precipitare chimica, in lagune si lacuri sarate, bogate in K si Mg, fiind ultimul care precipita, se afla la partea superioara a depozitelor de sare gema. Cristalizeaza in sistemul cubic, incolor sau roscat datorita prezentei hematitului, duritatea 2,5, densitatea 1,6, fara clivaj, spartura concoidala, cu luciu sticlos sau gras. Intalnit alaturi de KCl la Tg. Ocna, Galean si Tazlau se foloseste in industria chimica pentru extragerea magneziului, potasiului si clorului si in agricultura ca amendament.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate