Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
Tehnologia protectiei solului


Tehnologia protectiei solului




TEHNOLOGIA PROTECTIEI SOLULUI

1. Solul. Surse de poluare si poluanti

  2. Protectia calitatii solurilor

  3. Rolul antipoluant al padurilor

Solul este suport si mediu de viata pentru ecosistemele naturale si antropice. Activitatile de productie au afectat in timp solurile prin: lucrari miniere, excavatii, depozite de deseuri, alunecari de teren, eroziune, salinizare, acidifiere, etc. Prevenirea poluarii solurilor este legata de activitatile din industrie, transporturi si activitatile menajere din aglomerarile urbane. Pentru mentinerea calitatii solurilor sunt necesare si masuri de reducere a poluarii la sursa, stocarea corespunzatoare a deseurilor de orice natura, evitarea poluarii aerului si apelor.




  1. Solul. Surse de poluare si poluanti

F

 
  Poluarea solului reprezinta orice actiune care deregleaza functionarea normala a solului. Activitatile de productie au afectat in timp solurile prin: lucrari miniere, excavatii, depozite de deseuri, alunecari de teren, eroziune, salinizare, acidifiere, etc.

Poluarea solului se manifesta prin:

-          degradare fizica (compactare, degradarea structurii);

-          degradare chimica (cresterea continutului de metale grele, pesticide, modificarea pH-ului);

-          degradare biologica (cu germeni patogeni).

-          degradare radioactiva.

Poluarea afecteaza proprietatile si fertilitatea solului. Poluantii pot trece din sol in plante, apa sau aer, iar depoluarea este un proces dificil, uneori chiar nerealizabil.

Dupa clasificarea solurilor poluate adoptata in Romania, sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor sunt:

-          Excavatiile, prin care se executa decopertarea zacamantului, depuneri de steril, depozite de diferite produse. Extractiile la suprafata indeparteaza locuinte, paduri, etc. Terenul este supus infiltratiilor, inundatiilor si alunecarilor, marind in felul acesta suprafata naturala afectata;

-          Depozitele de sterile, cenusa de termocentrala, zgura metalurgica acopera suprafete care altfel ar fi avut alta destinatie;

-          Metalele grele, care ajung in sol din aer, apa si namoluri. Poluarea solului cu metale grele provoaca: dezechilibre proceselor fizice, chimice si biologice din sol, scaderea activitatii biologice, inhibarea proceselor de nitrificare si actiune toxica pentru plante.

-          Materialele radioactive;

-          Deseurile si reziduurile din industria alimentara si usoara;

-          Deseurile si reziduurile vegetale agricole si forestiere;

-          Namolurile separate din apele uzate contin substante organice (cele provenite din industria alimentara, zootehnie, activitatile menajere) sau anorganice (cele provenite din industria metalurgica, prepararea minereurilor si carbunilor etc.);

-          Hidrocarburile apar pe terenurile din jurul sondelor, rezervoarelor cu produse petroliere, rafinarii, trasee de conducte, in caz de defectiuni, accidente, etc.;

-          Eroziunea si alunecarile de teren sunt alte fenomene ce cauzeaza degradarea solurilor;

-          Saraturarea solurilor reprezinta acumularea de saruri solubile, in special de sodiu, din cauze naturale (cresterea nivelului apelor freatice mineralizate, aducerea la suprafata a unor straturi salifere) si antropice (irigarile cu ape salinizate, suprapasunatul, inundatiile cu regim hidrosalin ireversibil, cresterea nivelului apelor freatice in sol, etc.);

-          Acidifierea inseamna scaderea pH-ului solului sub valoarea normala;

-          Excesul de apa influenteaza peisajul, nutritia plantelor, etc.;

-          Carentele de diverse elemente nutritive din sol, ca si excesele provoaca dezechilibre in nutritia plantelor;

-          Compactarea solurilor se produce ca urmare a unor lucrari agricole efectuate cu masini grele, din lipsa asolamentelor sau a pasunatului excesiv;

-          Trecerea terenurilor agricole si silvice spre alte utilizari (casnic, industrial, drumuri, etc.) produce dezechilibre ecologice in zona, ajungandu-se la eroziunea solului, degradare, surpare, disparitia unor specii, etc.

-          Pesticidele actioneaza numai intr-o mica proportie (3 40%) in scopul pentru care au fost utilizate, restul imprastiindu-se in aer, apa si sol.

 


Test de autoevaluare nr. 1:

1. Ce reprezinta poluarea solului?

2. Cum se manifesta poluarea solului?

3. Care sunt sursele de poluarea si agentii poluanti ai solului?

  2. Protectia calitatii solurilor

  Pentru prevenirea si combaterea poluarii solului trebuie avute in vedere tipurile de poluare la care acesta este supus.

F





 
Astfel, pentru prevenirea degradarii fizice sunt necesare:

-          pregatirea solului in conditii de umiditate optima,

-          irigari efectuate la timp si in cantitate corespunzatoare,

-          rotatia culturilor,

-          efectuarea lucrarilor agricole conform cerintelor si in graficul de timp, etc.

Pentru prevenirea acidifierii trebuie:

-          o utilizare corecta a fertilizantilor dupa analiza solului,

-          controlul pH-ului solului, etc.

Pentru prevenirea carentei sau a excesului de elemente nutritive este necesara efectuarea de analize agrochimice pentru controlul microelementelor continute in sol.

Prevenirea eroziunii solului, datorita apelor sau a pantei terenului se realizeaza prin:

-          culturi antierozionale,

-          lucrari de terasare a terenului,

-          aplicarea asolamentelor,

-          plantarea de perdele forestiere,

-          realizarea de constructii pentru prevenirea si combaterea efectelor torentilor, etc.

Pentru prevenirea si combaterea poluarii prin exces de apa se executa:

-          retele de desecare si drenaj,

-          lucrari de afanare la 70-80 cm adancime,

-          aplicarea asolamentelor,

-          cultivarea de specii de plante corespunzatoare zonei, etc.

Saraturarea secundara se poate preveni si combate prin:

-          mentinerea cantitatii de apa in sol la valorile optime,

-          prevenirea formarii de cruste prin executarea de lucrari agricole,

-          acoperirea cu covor vegetal pe durata cat mai indelungata,

-          constructia de sisteme de drenaj si de desecare,

-          urmarirea continutului de saruri din sol, etc.

Poluarea chimica, biologica si cu materiale radioactive se poate preveni prin controlul namolurilor aplicate, a conditiilor de depozitare a materialelor.

Poluarea cu pesticide a solurilor  se poate preveni prin:

-         

E

 
cultivarea de soiuri de plante rezistente la daunatori, care nu mai necesita tratamente cu pesticide,

-          selectionarea semintelor,

-          utilizarea asolamentelor,

-          utilizarea metodelor biologice, etc.

Prevenirea poluarii solurilor este legata de activitatile din industrie, transporturi si activitatile menajere din aglomerarile urbane. Pentru mentinerea calitatii solurilor sunt necesare si masuri de reducere a poluarii la sursa, stocarea corespunzatoare a deseurilor de orice natura, evitarea poluarii aerului si apelor.

 


Test de autoevaluare nr. 2:

1. Ce activitati sunt necesare pentru prevenirea degradarii fizice a solului?

2. Cum se realizeaza prevenirea eroziunii solului?

3. Ce se executa pentru prevenirea si combaterea poluarii prin exces de apa?

4. Cum se poate preveni si combate saraturarea secundara?




5. Cum se poate preveni poluarea cu pesticide a solurilor?

3. Rolul antipoluant al padurilor

Gospodarirea rationala a padurilor presupune stabilirea obiectivelor social economice si ecologice ale acesteia, cautand sa armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu strategia societatii umane (sa raspunda nevoilor economico-sociale ale societatii).

Cu toate ca padurile Romaniei ocupa o suprafata de numai 26,7% din teritoriul tarii, ele indeplinesc multiple functii de natura economica, ecologica si sociala.

Functia economica a padurii, parghie a cresterii nivelului de trai si calitatii vietii, presupune folosirea insusirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere in mentinerea si crearea unui mediu natural specific, exercitarea de influente favorabile asupra mediului inconjurator, producerea de biomasa vegetala si animala, infrumusetarea peisajului, etc.

Avand in vedere rolul ecologic al padurilor in conservarea biodiversitatii, trebuie intreprinse masuri de refacere a ecosistemelor distruse prin reconstructia ecologica a terenurilor degradate si extinderea suprafetelor ocupate de paduri, in special in zona de campie prin crearea de perdele forestiere, combaterea secetei si a desertificarii, cresterea capacitatii de absortie a bioxidului de carbon si pentru a asigura o mai mare stabilitate climatica.

Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, astfel:

        

F

 
participa la procesul de formare, evolutie si conservare a solului prin concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor prelevati din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si alterata;

         cu exceptia zonei de stepa, solul s-a format si a evoluat sub padure;

         in zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand fenomenele de inundatii si eroziune a solului;

         padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor, impotriva colmatarii, protejeaza stratul superficial al solului impotriva tasarii si eroziunii, favorizand infiltrarea si patrunderea apei;

         are rolul de regulator a umiditatii relative a aerului, mai ales in perioadele secetoase;

         produce bunuri materiale deosebit de utile, fara a polua mediul inconjurator;

         este generator de gaze in cadrul functiilor biogeochimice generale ale materiei vii, avand, prin procesul de fotosinteza, o contributie deosebita in generarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global (un hectar de padure produce anual aproximativ 30 tone oxigen, din care consuma cca. 13 tone in procesul de respiratie a arborilor sai; de asemenea, un hectar consuma in procesul de fotosinteza cca. 16 tone CO2);

         contribuie la atenuarea zgomotului de intensitati diferite (o fasie de padure lata de aprox. 30 m, trasata de-a lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11%);

         padurea are rolul de depoluant al mediului inconjurator (un hectar de padure poate depolua un curent de aer poluat cu SO2 in concentratie de 0,1 mg/m3, sau poate retine o cantitate de 60-70 tone/an praf);

         padurea are efect sanogen, remarcandu-se prin faptul ca ionii usori, favorabili sanatatii sunt in concentratie mai mare cu 30-70% fata de zonele neimpadurite;

         perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator, reducand energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata, aparand digurile de avarii, indeplinind rolul de compensatie ecologica.

Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrului in biosfera prezinta o importanta deosebita, fiind necesara gospodarirea durabila a padurilor, prin rationalizarea exploatarii acestora si evitarea reducerii fondului forestier.

 
Test de autoevaluare nr. 3:

1.      Ce presupune functia economica a padurii?

2.      Care este rolul ecologic al padurilor?

3.      Ce functii indeplineste padurea, sub aspect economic si ecologic?





loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie














loading...