Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Studiul Conditiilor Initiale de Mediu in zona ZLATNA


Studiul Conditiilor Initiale de Mediu in zona ZLATNA


INTRODUCERE

TRECERE IN REVISTA A LEGISLATIEI DE MEDIU

DESCRIEREA PROIECTULUI DE EXPLORARE

Programul de explorare prin foraje din zona Zlatna este realizat de o societate mixta romano-canadiana denumit DEVA GOLD S.A.



FAZE SI DESFASURARE

Statutul si acreditarile firmei stipuleaza doua faze ale programului.

Prima faza consta in elaborarea unui studiu de fezabilitate al programelor de explorare prin foraje si probari in subteran si, daca rezultatele sunt pozitive, acesta este urmat de un studiu de fezabilitate pentru explorare.

A doua faza va fi exploatarea minereului, metodologia de extractie urmand a se alege dupa principii economice riguroase.

Perioada de intocmire a studiului conditiilor initiale pe amplasament s-a suprapus cu perioada activitatilor miniere care se desfasoara in prezent in zona unor mine. Consideram ca la nivelul la care se desfasoara activitatile de minerit in momentul de fata, masuratorile si determinarile de teren nu au fost afectate.

LOCALIZARE, EXTINDERE SI ACOPERIRE IN TERITORIU A PERIMETRULUI Zlatna

Perimetrul Zlatna este localizat la Vest si Sud-Est de orasul Zlatna (Figura 3.1    pag. ). Tabelul urmator contine coordonatele colturilor perimetrului, date in sistem STEREO 70 si suprafata totala.

Orasul Zlatna, comunele Almasul Mare, Balsa, Buces si Bucuresci, cu satele componente, reprezinta zonele de provenienta ale fortei de munca pentru activitatile miniere si conexe desfasurate in aria perimetrului.

Tabel 3. 1 - Coordonatele colturilor perimetrului Zlatna

Aria (km2)

Colt

Nord

STEREO 70

Est

STEREO 70

Figura 3. 1 - Localizare in teritoriu

Figura 3. 2 - Directii de fotografiere a amplasamentului

Foto 3. 1 - Vedere a carierei Coranda dinspre Bocsa Mica

Foto 3. 2 - Vedere dinspre cariera Coranda spre vest

Foto 3. 3 - Vedere spre cariera Coranda dinspre sud

Foto 3. 4 - Vedere dinspre Magura Toplita spre cariera Coranda

Foto 3. 5 - Vedere panoramica a partii sud-estice a Sacarambului

Foto 3. 6 - Vedere panoramica a Toplitei Muresului dinspre Magura Toplitei

Foto 3. 7 - Vedere panoramica a lacului Faeragu

Foto 3. 8 - Vedere dinspre Trestia spre valea Bailor

Foto 3. 9- Vedere dinspre Saliste spre nord

ACTIVITATEA DE EXPLORARE PRIN FORAJE PROPUSA

Programul initial de explorare prin foraje consta in executarea catorva faze de executie pornind din zone mai bine cunoscute geologic cum sunt: Hondol, Baiaga-Coranda, Bocsa si Sacaramb - perimetrul Certej (Figura 3.3 pag. 8). Distributia locatiilor de forare, ca si directia in adancime a gaurilor de foraj, se va face dupa aliniamente amplasate functie de conditiile de zacamant verificate din forajele premergatoare.

Operatiunile de explorare prin foraje cuprind urmatoarele etape:

activitati pregatitoare;

foraj;

probarea carotelor;

inchiderea forajului si refacerea terenului.

Activitati pregatitoare

Activitatile pregatitoare constau din:

pozitionarea locatiilor de forare dupa planurile de executie;

construirea de drumuri de acces;

defrisari si recuperarea lemnului;

construirea platformelor de foraj.

Determinarea locatiilor de forare dupa planurile de executie

Amplasarea locatiilor de foraj va fi facuta de un colectiv nominalizat de compania GABRIEL RESOURCES LTD in cooperare cu specialisti romani, pe baza planurilor existente, utilizand echipamente GPS pentru stabilirea coordonatelor.

Pentru faza initiala reteaua de aliniamente va fi mai larga cu dimensiuni de 200 x 200 m sau 100 x 100 m. In fazele urmatoare aceasta retea se va indesi ajungand la 100 x 100 m sau 50 x 50 m acolo unde este necesar. Obiectivul programului de forare este    determinarea extinderii atat laterale cat si in adancime a mineralizatiei aur-argentifere, fiind preconizate executarea suplimentara a unor lucrari miniere de probare sau foraje subterane.

Figura 3. 3 - Cai de acces in galeriile existente si locatii de foraj propuse

Se asteapta ca unele locatii de foraj sa cada pe pante foarte abrupte sau foarte aproape de zone locuite. In aceste situatii amplasamentele se vor reconsidera, respectandu-se parametrii retelei de foraje. Se vor utiliza frecvent metodologii de forare multidirectionala, indicate in astfel de situatii.

Construirea drumurilor de acces

Utilajul de forare, materialele, probele colectate si personalul de lucru vor fi transportate la si de la zona de lucru prin:

drumuri de acces existente;

drumurile de acces existente in zona exploatarii miniere vor fi pentru asigurarea sigurantei transportului;

se vor construi drumuri noi sau ramificatii ale celor existente.

Datorita numarului mare de platforme de foraj si a unei mari varietati de drumuri de acces, principala prioritate este aceea de a asigura siguranta transportului si minimalizarea impactului asupra mediului.

Daca vor fi necesare construirea unor drumuri de acces laterale, aceasta se va face utilizand fie buldozere (in zone de umplutura) fie explozibil (in zonele cu obstacole naturale greu de inlaturat).

Constructia drumurilor de acces va fi condusa in asa fel incat sa nu impiedice sau sa blocheze drenurile naturale (cu busteni cazuti sau derocari), in cel mai rau caz amenajandu-se drenuri artificiale. Pantele abrupte vor fi pavoazate cu placi de beton pentru stabilizare.

Lucrarile de defrisare si recuperarea lemnului rezultat

In alegerea traseului drumurilor laterale de acces in zonele impadurite, se va evita pe cat posibil defrisarea zonelor respective. In cazul in care acest lucru nu este posibil, aceste lucrari trebuie efectuate pe suprafete cat mai restranse si in conditiile respectarii legislatiei privind folosirea temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat cele silvice. Copacii taiati vor trebui sa fie indepartati din zona, iar lemnul rezultat din taierea acestora va trebui sa fie valorificat prin vanzare la unitati de prelucrare sau la diversi beneficiari (particulari sau societati comerciale) ca lemn de foc, in functie de calitatea lemnului.

Amenajarea platformelor de forare

Pentru amenajarea propriu-zisa a platformelor de forare vor fi necesare:

lucrari de consolidare a terenului;

lucrari de racordare a zonei la cea mai apropiata cale de acces;

eventuale lucrari de defrisare.

Realizarea platformelor de forare (Figura 3.4) va necesita afectarea unei suprafete de cca. 60 m2 (12 m x 5 m). Platforma de forare va trebui sa fie curatata de vegetatie si nivelata. Solul din primul orizont va fi indepartat si stocat ordonat langa amplasamentul platformei de forare.

Pentru amenajarea platformelor de forare se vor executa planuri specifice, care sa tina cont de profilul existent al zonei, in conditii de maxima siguranta in exploatare, costuri reduse de amenajare si impact minim asupra mediului inconjurator.

Foraj

Pentru forare, societatea mixta va utiliza o instalatie de forare de tipul unei foreze universale (cu circulatie inversa si cu forare cu diamant).

Instalatia de foraj va utiliza drept carburant motorina, care va fi stocata in rezervorul propriu al instalatiei, fiind alimentata la platformele de forare dintr-un rezervor remorcat de un tractor. In timpul forarii, pe amplasamentul forajului se vor aduce si alte echipamente cum ar fi: prajini de forare, lazi de recoltare a probelor etc. Alte echipamente vor fi aduse pe amplasamentul forajului atunci cand este necesar. Aceste echipamente vor fi stocate in zona de forare (in incinta S.M. Certej).

In cazul utilizarii tehnicii de forare cu carotaj continuu, se va utiliza fluid de foraj pe baza de apa. Sursa de apa proaspata va fi reteaua de apa industriala a S.M. Certej, din care apa se va prelua fie prin furtun de cauciuc (pentru forajele mai apropiate), fie se va transporta cu o cisterna remorcata de un tractor. Apa se va stoca in rezervorul cu care este dotata instalatia de forare.

Pentru executarea forajelor de explorare se va utiliza un fluid de foraj pe baza de bentonita activata. Pentru prepararea si stocarea fluidului de foraj recirculat se va utiliza o basa impermeabila portabila, care va preveni pierderile de fluid in mediu si va asigura un grad de recirculare semnificativ. In timpul forarii, volumul si principalele caracteristici ale fluidului de forare vor fi urmarite, pentru a asigura conditii optime de avansare a sapei de foraj.

Pentru executarea gaurilor de explorare se vor utiliza doua tehnici de forare: forarea prin percutie (cu circulatie inversa) si forarea cu diamant (cu carotaj continuu).

Circulatia inversa (CI) este tehnica utilizata in general pentru forarea prin percutie la presiune inalta. Ciocanul din wolfram este actionat de presiunea aerului prin intermediul prajinilor de forare. Dupa detenta, aerul colecteaza materialul forat din zona de taiere (roca zdrobita si macinata) si il trimite spre suprafata prin tubul din interiorul prajinilor de forare. Materialul rezultat din forare este retinut de un sistem de filtrare (ciclon). Garnitura de foraj avanseaza prin introducerea continua de noi prajini, pe masura ce adancimea gaurii forate creste. Aceasta tehnica se va utiliza pentru forarea primilor cca. 150 m. Viteza de forare in cazul aplicarii acestei metode este de 150 m/10 h.

La o adancime prestabilita (cca. 150 m) gaura va fi tubata si aceeasi instalatie va continua forarea utilizand tehnica de forare cu diamant (FD) cu carotaj continuu. Aceasta tehnica implica rotirea unei sape cu diamant industrial incrustat si colectarea continua a carotei. Sapa de foraj este racita cu ajutorul fluidului de foraj (bentonita activata). Fluidul se recircula permanent si este filtrat pe site, pentru a separa materialul rezultat din macinarea rocii. Materialul rezultat se adauga probei de la adancimea respectiva. Prin aceasta metoda se va fora pana la aprox. 350 m, adica cca. 200 m. Viteza de forare in cazul aplicarii metodei de forare cu carotaj continuu este de 30 - 40 m/10 h.

Probarea carotelor

Recoltarea probelor de material forat se face la locul de forare de catre personal instruit, metoda fiind in functie de tipul de forare utilizata.

Toate bucatile de carote vor fi recoltate si analizate pentru continutul de aur si argint in laboratorul existent la Gura Rosiei, dotat cu aparatura performanta (spectrometru cu absorbtie atomica). Unele probe, care prezinta interes, vor fi expediate de asemenea pentru analiza mai multor elemente (Pb, Cu, Zn si S).

Colectarea probelor pentru lucrari metalogenetice, petrografice si geotehnice se va face din toate bucatile carotelor rezultate de la forare, asigurandu-se pastrarea lor ordonata in cutii speciale, care se vor transporta de la locurile de forare in incinte de depozitare existente in cadrul S.M. Certej si disponibilizate in acest scop.

Inchiderea forajului si refacerea terenului

La incheierea unei lucrari, forajul se cimenteaza integral sau partial (dupa umplerea gaurii cu fluidul de foraj ramas), formandu-se astfel un dop izolant. Pe locul fiecarei lucrari executate se va amplasa o borna metalica, pe care se va inscriptiona numarul de cod al forajului.

In conditiile in care nu exista poluari accidentale cu bentonita, motorina sau uleiuri, terenul se reface natural in cca. 1 an.

Durata executarii unui foraj va depinde esential de lucrarile de amenajare a platformei de forare, dar nu vor depasi o luna.

Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica pentru iluminatul pe timpul noptii se va asigura fie printr-un generator local, fie de la reteaua electrica a exploatarii miniere Certej.

Conectarile la retelele electrice vor fi asigurate de institutiile specializate din localitatile invecinate care dispun de astfel de servicii.

Drumuri de acces

Accesul in zona Certej se face pe drumul european E68 Orastie - Simeria - Deva, drumul european E79 care face legatura intre Deva - Brad si pe drumurile judetene sau comunale intre localitatile Soimus - Certeju de Sus - Hondol - Bocsa Mica - Sacaramb, precum si pe drumurile locale forestiere sau apartinand exploatarilor miniere din zona (Figura 3.5 pag. 15)

Accesul in perimetrele Baita-Craciunesti si Bolcana se face pe drumul european E68 Orastie - Simeria - Deva, drumul european E79 care face legatura intre Deva - Brad si pe drumurile judetene sau comunale intre localitatile Soimus - Chiscadaga - Fizes - Craciunesti - Baita, Fizes - Barbura, Baita - Trestia, precum si pe drumurile locale forestiere sau apartinand exploatarilor miniere din zona.

Figura 3. 4 - Schita unei platforme de foraj tipice

Utilitati anterioare

Zonele aferente carierei Coranda sau alte amenajari miniere existente sunt parte a programului de explorare a societatii DEVA GOLD.

Activitati aditionale

Pentru a se putea face o evaluare corecta a continuturilor din zona de explorare, prin determinari ale parametrilor chimici si metalurgici la standard de calitate international, DEVA GOLD in colaborare cu laboratoare din strainatate au dotat un laborator din cadrul statiei de prelucrare de la Gura Rosiei, judetul Alba, amplasat intr-un spatiu dezafectat al unei cladiri apartinand MINVEST Deva.

Forta de munca

Programul de lucru pentru amenajare/forare/inchidere va fi asigurat in doua schimburi a cate 8 ore in timp de 7 zile pe saptamana.

Componenta unei echipe de lucru este de 4 persoane: un geolog, un forajist, un asistent de forajist si o persoana pentru colectarea probelor.

Transportul echipelor de lucru, a carotelor si a materialelor se va face spre si la locul de munca cu vehicule de teren cu tractiune 4 x 4.

Figura 3. 5 - Accesul in zona de lucru





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate