Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Starea actuala a mediului natural in romania


Starea actuala a mediului natural in romania




STAREA ACTUALA A MEDIULUI NATURAL IN ROMANIA, IN RAPORT CU STANDARDELE UNIUNII EUROPENE

            1. Starea atmosferei

            2. Starea apelor de suprafata, subterane si uzate

            3. Starea solurilor

            4. Starea padurilor

            5. Cheltuielile si investitiile pentru protectia mediului inconjurator al Romaniei




Rezumat:

Calitatea mediului inconjurator in Romania este afectata de aproape toate activitatile umane, carora li se adauga poluarea transfrontiera. In prezent, ca o consecinta a scaderii productiei industriale, dar si datorita masurilor de protectie a mediului inconjurator, cantitatea de poluanti pe cap de locuitor este inferioara celei din 1990, si chiar sub media inregistrata in tarile Uniunii Europene.

            Pentru a prezenta starea actuala a mediului natural in tara noastra este necesara o analiza a calitatii principalilor factori de mediu.

            1. Starea atmosferei

 

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte[1]: efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, acidifierea, micropoluantii, producerea ozonului troposferic si poluari cu particulele in suspensie.

Ψ      Efectul de sera

Emisiile in atmosfera a gazelor cu efect de sera, ca urmare a activitatilor  umane determina o incalzire suplimentara a scoartei terestre, cu efecte negative asupra ecosistemelor si a starii de sanatate a oamenilor. Protocolul de la Kyoto[2] s-a desfasurat pe tema limitarii cuantificate a emisiilor de gaze cu efect de sera si angajamentelor reducerii acestora. Prin ratificarea acestuia, tara noastra si-a luat urmatoarele angajamente:

§         reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in perioada 2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii inregistrate in anul 1989[3];

§         realizarea nu mai tarziu de 2007 a unui sistem national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera;

§          elaborarea si implementarea politicilor in vederea promovarii dezvoltarii durabile;

§         realizarea inainte de prima perioada de angajament, respectiv inainte de anul 2008, a Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera.

Dintre poluantii reglementati prin protocolul de la Kyoto, in Romania se inventariaza urmatoarele emisii de gaze cu efect de sera[4]: dioxidul de carbon, oxizi de azot si metan, urmand ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol. Sectoarele in care s-au estimat emisiile de gaze cu efecte de sera sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solventilor si a altor produse, agricultura si deseuri.

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera si evolutia PIB in perioada 1990-2006 sunt prezentate in graficul nr. 8.1.

Grafic nr. 8.1. Emisii brute de gaze cu efect de sera si evolutia PIB

Sursa: Inventarul National al Emisiilor de gaze cu efect de sera, ce cuprinde date pana la nivelul anului 2004

*Planul National de Alocare pentru perioadele 2007 si 2008-2012, pag. 13; Anuarul statistic al  Romaniei, 2005, pg. 13; www.mmediu.ro; www.bnr.ro; www.insse.ro

Emisiile de gaze cu efect de sera au scazut in principal datorita reducerii activitatii economice, dar si prin demararea unor programe de reducere a emisiilor. Dupa anul 1999, cantitatea de emisii a inceput sa creasca ca urmare a revitalizarii economiei.  Fata de anul 1989, emisiile totale de gaze cu efect de sera au scazut cu aproape 50%, prin intrarea in functiune a primului reactor al centralei nuclearoenergetice de la Cernavoda[5].

In tabelul nr. 8.1 se prezinta evolutia prognozata a PIB si cea a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru perioada 2006 – 2012 precum si realizarile pentru 2003-2005. Pentru perioada 2006-2012 rata medie de crestere a PIB este de 6,16 %, in timp ce rata medie de crestere a emisiilor de gaze cu efect de sera este de 1,04 %. Acest fapt este rezultatul scaderii intensitatii de carbon pe economie.

Principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto sunt:

§         industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecand de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;

§         industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel incat sa devina eficienta si mai putin poluanta;

§         transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante si cu consumuri reduse;

§         constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie regenerabila;

Tabel nr.  8.1

Evolutia PIB si a gazelor cu efect de sera pe perioada 2003-2012

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Realizari

Prognoza

PIB (mld. Euro 2000)

47,1

51,0

53,1

57,3

59,7

63,5

67,2

71,0

75,0

79,1

Rata de

crestere PIB (%)

5,4

8,4

4,1

8

6,2

6,3

5,8

5,7

5,6

5,5

Emisii gaze cu efect de sera (mil. tone CO2)

142,9

154,63

160,08

167,51

177,69

187,4

 198,17

205,41

210,99

215,06

Rata de crestere emisii gaze

cu efect de sera  (%)

1,08

1,08

1,03

1,05

1,06

1,06

1,05

1,04

1,03

1,02

Sursa: Planul National de Alocare pentru perioadele 2007 si 2008-2012, pg. 13; Anuarul statistic al  Romaniei, pg. 13;  www.bnr.ro; www.insse.ro

§         produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;

§         padurile sa fie protejate si chiar extinse.

Potrivit studiului intitulat 'Evitarea schimbarilor periculoase de clima'[6], concentratia actuala de CO2 in atmosfera este de aproximativ 380 de parti la milion (ppm), ceea ce este deja cu aproximativ 100 ppm peste nivelul pre-industrial. Rata de crestere, se arata, este de cel putin 10 ori - si posibil de 100 de ori - mai rapida decat oricand in ultimii 420.000 de ani.

Ψ      Deteriorarea stratului de ozon

In ceea ce priveste situatia ozonului atmosferic, distrugerea acestuia, cu efecte asupra cresterii radiatiei UV la nivelul solului constituie o caracteristica atmosferica la scara globala. Asa cum s-a constatat din ultimele evaluari internationale a continuat declinul ozonului.

In Romania, acumularea unui fond de date timp de 25 ani permite evaluarea, cu un grad de confidenta ridicat, a starii ozonului total. Echilibrul stratului de ozon este periclitat de emisiile de substante de natura antropica, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate si/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substante avand numeroase utilizari in industrie sau agricultura. Cu un consum de 350 tone clorofluorocarburi, Romania s-a incadrat in limitele de productie si consum stabilite de standardele internationale.

F

 


Ψ      Acidifierea

Cunoasterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant la nivel national, reprezinta un element important in definirea impactului dezvoltarii socio-economice asupra mediului si creeaza baza necesara pentru formularea politicilor de protectie a mediului. In reteaua de supraveghere a poluarii de impact au fost efectuate masuratori privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile in suspensie, si o serie de poluanti specifici.

In legea 271/2003[7] sunt prezentate plafoanele de emisie pentru anul 2010 din tarile care au luat parte la acest protocol, pentru poluantii dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac.

Conform prevederilor acestei anexe, Romania are prevazute urmatoarele plafoane de emisii, prezentate in tabelul nr. 8.2:

Tabel nr. 8.2

Plafoanele de emisie a poluantilor atmosferici pentru anul 2010

- mii tone/an -

Poluant

Niveluri de emisie in 1990

Plafoane de emisie pentru 2010

Procentajul reducerii emisiilor pentru 2010

Dioxid de sulf (SO2)

1311

918

- 30 %

Oxid de azot (NOx)

546

437

- 20 %

Amoniac (NH3)

300

210

- 30 %

Compusi organici volatili (COV)

616

523

- 15 %

Emisiile de poluanti din Romania in perioada 1995 - 2004, sunt prezentate in tabelul nr. 8.3.

Tabel nr. 8.3

Niveluri de emisie a poluantilor atmosferici in perioada 1995-2004

- mii tone/an -

Poluanti

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Dioxid  de sulf

1085

1.049

1.044

795

728

759

834

781

803

960

Oxid de azot

407

400

398

314

262

296

330

357

325

326

Amoniac

234

197

211

196

210

206

164

156

182

135

Compusi

organici volatili

613*

588*

562*

537*

502*

518*

474*

474*

474*

474*

Sursa: www. mmediu.ro, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, „Raport privind starea mediului in Romania in anul 2004” , Bucuresti, 2005

  *epp.eurostat.ec.europa.eu „Envileiment and energy”

E

 
In vederea protejarii si imbunatatirii calitatii mediului, reducerii si controlului emisiilor atmosferice si respectarii angajamentelor asumate prin Legea nr. 157/2005[8], a fost elaborat Programul National de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) si pulberi provenite din instalatiile mari  de ardere, care urmareste urmatoarele obiective:

§         reducerea emisiilor provenite din instalatiile mari de ardere prin adoptarea unor masuri de conformare cu valorile limita de emisie prevazute in HG nr. 541/2003[9], modificata si completata cu HG. Nr. 322/2005;

§         indeplinirea angajamentelor asumate de Romania prin Planul de Implementare al Directivei nr. 2001/80/CE[10];

§         asigurarea reducerii emisiilor de dioxid de sulf (SO2) si oxizi de azot (NOx) astfel incat depunerile si concentratiile acestora sa se afle sub incarcarile si nivelurile critice;

§         stabilirea mecanismului de monitorizare a indeplinirii obiectivelor si masurilor propuse.

Pentru indeplinirea obiectivelor Programului national[11], s-au stabilit emisii tinta de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi calculate ca suma a contributiilor individuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

Situatia comparativa a nivelurilor de emisii totale si emisiile tinta de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prognozate pentru perioada 2007-2017 este prezentata in tabelul nr. 8.4.

Tabel nr. 8.4

Situatia nivelurilor de emisii totale si emisiile tinta de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prognozate pentru perioada 2007-2017

- tone/an -

Anul

2007

2008

2010

2013

2015

2016

2017

Niveluri de emisie SO2

540.000

530.000

336.000

148.000

-

-

-

Emisii tinta SO2

534.698

512.043

328.052

144.000

95.281

102.560

95.220

Niveluri deemisie NOx

128.000

125.000

114.000

112.000

95.000

80.000

74.000

Emisii tinta NOx

117.164

110.508

103.733

101.214

87.490

76.115

69.917

Niveluri de emisie pulberi

38.600

33.800

23.200

15.500

-

-

-

Emisii tinta Pulberi

34.799

29.861

22.448

14.661

14.749

14.599

14.599

Sursa: Anexa la Programul National de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, provenite din instalatiile mari de ardere, pg. 14 (Anexa nr. 7 din HG nr. 541/2003, modificata si completata prin HG nr. 322/2005)

Situatia reducerii procentuale a emisiilor tinta de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) si pulberi comparativ cu anul de referinta 1980, este prezentata in tabelul nr. 8.5.

Tabel nr. 8.5

Situatia reducerii procentuale a emisiilor tinta de dioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NOx) si pulberi comparativ cu anul de referinta 1980

- tone/an -

Anul

SO2

NOX

Pulberi

EMISII

Reduceri

procentuale

obtinute in

urma

implementarii

masurilor

pentru

conformare

EMISII

Reduceri

procentuale

obtinute in

urma

implementarii

masurilor

pentru

conformare

EMISII

Reduceri

procentuale

obtinute in

urma

implementarii

masurilor

pentru

conformare

1980

561.000

135.000

189.800

2007

534.698

4,70%





117.164

13,21%

34.799

81,67%

2008

512.043

8.72%

110.508

18,14%

29.861

84,27%

2010

328.052

41,52%

103.733

23,16%

22.448

88,17%

2013

144.000

74,33%

101.214

25,02%

14.661

92,27%

2015

95.281

83,01%

87.490

35,19%

14.749

92,23%

2016

102.560

81,72%

76.115

44,61%

14.599

92,31%

2017

95.280

83,02%

69.917

48,21%

14.599

92,31%

In concluzie emisiile tinta de dioxid de sulf (SO2) , oxizi de azot (NOx) si pulberi au o evolutie descrescatoare ca urmare a implementarii progresive a masurilor de conformare cu valorile limita de emisie de catre titularii activitatilor.

Evolutia indicatorilor dioxid de sulf, oxizi de azot si amoniac intre anii 1995 si 2004, si emisiile tinta intre anii 2007-2017 poate fi observata in graficele nr. 8.2., 8.3. si 8.4.

Principala sursa de poluare cu SO2 o constituie arderile din industria energetica si industrii de transformare (in anul 2004 in proportie de 75,73%), arderile din industria de prelucrare (16,69 %) si procesele de productie (3,51%).

Grafic nr. 8.2. Emisii anuale de dioxid de sulf (tone/an)

Concentratiile medii pe 24 ore pentru SO2 au depasit valoarea limita (0,125 mg/m3) in localitatea Zlatna - 0,885 mg/m3 (de 7,08 ori), in Bistrita-Nasaud - 0,444 mg/m3 si Baia Mare - 0, 327 mg/m3. In celelalte localitati concentratiile medii anuale ale SO2 s-au situat sub concentratia maxima admisa (0,060 mg/m3).

               Grafic nr. 8.3. Emisii anuale de oxid de azot (tone/an)

              

               Emisiile de  oxid de azot provin din industria energetica si industria de transformare (39,24 %), din traficul rutier (31,58 %) si din industria de prelucrare (11,39 %). Concentratiile medii zilnice ale oxidului de azot s-au situat peste concentratia maxima admisa anuala (0,1 mg/m3) la statiile de masurare din Craiova, cea mai mare valoare inregistrata fiind 0,105 mg/m3. In celelalte localitati, in anul 2004, concentratiile medii anuale ale dioxidului de azot s-au situat sub valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (0,060 mg/m3).

         

        

 Grafic nr. 8.4. Emisii anuale de amoniac (tone/an)

F

 
Cea mai importanta sursa de producere a amoniacului este agricultura (80,26%), determinata de dejectiile rezultate din cresterea animalelor si ingrasamintele chimice azotate utilizate in cultura plantelor. Frecventele de depasire CMA pe 24 ore pentru amoniac s-au situat intre 0,99% la Cluj-Napoca, 12,5% Bistrita Nasaud, 1,93% Ploiesti si 3,29% la Turnu Magurele.

Ψ      Emisiile de metale grele au ca sursa principala diferite procese industriale si poluarea produsa de gazele de esapament provenite de la motoare cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie.

Din graficul nr. 6.5. se observa o scadere a emisiilor de metale grele in anul 2003 fata de anii anteriori, iar pentru anul 2004 se arata o usoara crestere a acestora, respectiv o crestere de 32,03 % pentru mercur, 5,61 % pentru cadmiu si 54,6 %  pentru plumb.


           

Grafic nr.8.5. Emisii de metale grele (tone/an)

            Zone de impact din punct de vedere al emisiilor cu continut de metale sunt Sibiu, Baia Mare si Bistrita Nasaud. In judetul Sibiu, singura zona puternic poluata a ramas zona Copsa Mica - SC Sometra SA - unde emisiile de pulberi cu metale grele cu inregistrat depasiri insemnate si constante in anul 2004.

Ψ      Ozonul troposferic este deosebit de toxic si constituie poluantul principal al atmosferei zonelor industrializate, deoarece precursorii acesteia provin din activitati industriale si trafic rutier. Principalii poluanti primari care determina formarea prin procese fotochimice, a ozonului si altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot, compusii organici volatili si metanul.

Ψ      Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse: industriile metalurgica si siderurgica, care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.

Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile se mentine ridicat pe teritoriul tarii, depasirile CMA in timp de 24 ore (0,15 mg/m3) si anuale inregistrandu-se in 13 localitati (statiile de masura la care au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita sunt amplasate in zone urbane cu trafic intens). Frecventele cele mai mari ale depasirii CMA se intalnesc in Campulung (13,79 %), Brasov (25,56 %), Sf. Gheorghe (10,89 %), Zlatna (8%).

Din datele de calitate ale atmosferei, obtinute din reteaua de monitoring, rezulta o usoara imbunatatire a calitatii aerului datorata diminuarii activitatilor economice si programelor de retehnologizare si modernizare, realizate la nivelul unor unitati industriale, precum si intensificarii activitatii agentiilor de protectia mediului. Exista, totusi, zone numite “critice”, pe teritoriul carora se inregistreaza depasiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, fata de normele standardizate, producandu-se deteriorari grave ale starii de calitate a mediului cu consecinte asupra sanatatii oamenilor, economiei si capitalului natural al tarii.

In Europa, in ultimii 30 de ani, s-au facut progrese importante in imbunatatirea situatiei mediului. Plumbul a fost eliminat din cei mai multi combustibili. S-a renuntat treptat la clorofluorocarburile care epuizeaza stratul de ozon. Emisiile de oxid de azot provenite din transporturile rutiere au fost reduse cu circa 90 %, fata de situatia in care nu s-ar fi introdus convertoarele catalitice. Emisiile de dioxid de sulf provenite din sectorul energetic au scazut de asemenea semnificativ, mai ales ca urmare introducerii tehnologiilor de desulfurare.

§         Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Franta si Suedia si-au restructurat recent industriile si/sau au o traditie indelungata de politici de protectie a mediului. Aceste tari au economii in general cu un nivel mai scazut al intensitatii energetice si de emisii, dar consumul de energie pe locuitor este mult mai ridicat decat cel din noile state membre ale UE;

§         Portugalia, Spania si Irlanda au economii care se dezvolta rapid, cunosc dificultati in atingerea obiectivelor de mediu incluse in punctaj si au, in general, economii cu emisii intensive;

§         Luxemburg, Slovenia, Belgia, Norvegia, Austria, Italia, Danemarca, Finlanda si Grecia au dificultati in atingerea obiectivelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto (cota-parte din sarcina) sau a obiectivelor privind emisiile de precursori ai ozonului. Exista diferente mari in cadrul acestui grup de tari, dar toate au emisii relativ ridicate de precursori ai ozonului, un consum energetic ridicat pe cap de locuitor si emisii ridicate de gaze cu efect de sera. Aceste tendinte ar putea avea toate drept cauza o intensitate ridicata a activitatilor de transport;

§         Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria: au economii cu consum relativ inalt de energie si emisii intensive; se afla aproape de obiectivele stabilite privind protectia aerului; au intensitati mari in transportul de marfuri; au cel mai scazut nivel inregistrat in Europa de eliminare a deseurilor urbane;

§         Cipru, Malta, Islanda, Turcia, Liechtenstein si Elvetia nu pot fi propriu-zis comparate cu celelalte tari. Unele au aderat recent la Agentia Europeana de Mediu si procedurile de comunicare a datelor cu aceste tari sunt in curs de implementare.

 


Test de autoevaluare nr. 1:

            1. Prin ce se evidentiaza starea atmosferei?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Ce angajamente si-a luat tara noastra prin Protocolul de la Kyoto, privind emisiile in atmosfera a gazelor cu efect de sera?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Care sunt principalele masuri ce trebuie luate pentru atingerea obiectivelor Protocolului de la Kyoto?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            4. Care sunt obiectivele urmarite de Programul National de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            5. Care este cea mai importanta sursa de producere a amoniacului?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            6. Ce surse principale au emisiile de metale grele?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            7. Care sunt sursele poluarii atmosferei cu pulberi in suspensie?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

2. Starea apelor de suprafata, subterane si uzate

Calitatii apelor din Romania se evalueaza pe baza datelor prezentate de sistemul national de monitorizare a apelor, referitoare la: ape de suprafata, ape subterane si ape uzate.

Ψ      Apele de suprafata

            Din punct de vedere al calitatii, cursurile de apa din Romania se clasifica in cinci clase de calitate[12].

            Calitatea apelor de suprafata in anul 2005 este prezentata in tabelul nr. 8.6 si in figura nr. 8.1.

Tabel nr. 8.6

Repartitia apelor curgatoare de suprafata pe clase de calitate, in anul 2005

      Clasa

Total

I

II

III

IV

V

km

(%)

km

(%)

km

(%)

km

(%)

km

(%)

km

(%)

22.569

100

2.515

11,1

8.566

38

7.324

32,5

3.212

14,2

953

4,2

Sursa: www.anpm.ro „Raport privind starea mediului in Romania in anul 2005”, Bucuresti, 2006, cap 3, „Apa”


Figura nr. 8.1. Repartitia lungimii cursurilor de apa, pe clase de calitate

Situatiile cele mai defavorabile (in raport cu ponderea tronsoanelor de rau cu apa degradata) s-au produs in cazul bazinelor hidrografice: Somes 10,2%;  Vedea 7,2% si Prut 6,2%.

In general, cota cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice si zootehniei, agentilor economici din industriile extractiva si metalurgica.

F

 
Referitor la calitatea principalelor lacuri din Romania in raport cu chimismul apei, din totalul de 107 lacuri, 36 lacuri (33,6%) s-au incadrat in clasa I de calitate, 34 lacuri (31,8%) in clasa a II-a de calitate, 20 lacuri (18,7%) in clasa a III-a de calitate, 9 lacuri (8,4%) in clasa a IV-a de calitate si 8 lacuri (7,5%) in clasa a V-a de calitate (figura nr. 8.2).

 

Figura nr. 8.2. Repartitia principalelor lacuri, pe clase de calitate

Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romanesc, 522 km (48,6%) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - stare ecologica buna; 412 km (38,3%) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate - stare ecologica moderata; 2 km (0,2%) s-au incadrat in clasa a IV-a de calitate - stare ecologica nesatisfacatoare, iar 139 km (12,9%) s-au incadrat in clasa a V-a de calitate - stare ecologica rea. Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviul Dunarea s-au inregistrat pe un tronson de 139 km cuprins intre Calarasi si Grindul Reni (aval Galati).

Marea Neagra este supusa in zona litoralului romanesc unui proces de poluare, ca urmare a poluantilor proveniti din Dunare, evacuarilor directe de ape uzate insuficient  epurate sau chiar neepurate, cat si prin evacuarea portuara intensa.

Ψ     

E

 
In ceea ce priveste starea apelor subterane, o prima constatare este  legata de poluarea acviferului freatic, din numeroase zone ale tarii, influentat puternic de impactul antropic exogen, chiar daca in ultima vreme s-a produs o reducere a volumului productiei industriale si, deci, a cantitatilor de substante poluante evacuate in receptorii naturali. Resursele acvifere freatice prezinta un risc ridicat de poluare, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt, datorita spalarii permanente a solului de catre precipitatiile atmosferice contaminate cu diferiti oxizi de azot si antrenarea acestora de catre precipitatii si apa de irigatii catre acviferele freatice; apelor din cursurile de suprafata in care s-au evacuat ape uzate incarcate cu azotati; aplicarii ingrasamintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile; lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, deseurile lichide ajungand in subteran. Este important de precizat ca poluarea freaticului este, cel mai adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila, cu consecinte grave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. De aceea, in cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de prevenire a proceselor de degradare calitativa a tuturor resurselor de apa.   

Ψ      Situatia principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii efectuate in anul 2005, a relevat urmatoarele aspecte:

                        - fata de un volum total evacuat de 3854,162 mil. m3/an, 2098,714 mil. m3/an, deci 54,5%, constituie ape uzate care trebuie epurate;

                        - din volumul total de ape uzate necesitand epurare si anume, 2098,714 mil. m3/an, 605,299 mil. m3/an, respectiv circa 29%, au fost suficient (corespunzator) epurate. In rest, 614,514 mil. m3/an, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si 878,901 mil. m3/an - circa 42%, ape uzate insuficient epurate.

Prin urmare, in anul 2005, circa 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in special rauri neepurate sau insuficient epurate.

                        Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala, cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele „conventional curate”, a fost evacuat de unitati din domeniile:

o       energie electrica si termica: 1902,931 mil. m3/an - peste 49% din total;

o       gospodarie comunala: 1522,556 mi. m3/an - peste 39%;

o       prelucrari chimice: 174,937 mil. m3/an - circa 4%.

In concluzie, cea mai mare cota parte din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale, industriei chimice, dupa care urmeaza agentii economici din industriile extractiva si metalurgica.

Din numarul total de 1359 statii si instalatii de epurare si stocare  investigate in anul 2005, 555 statii (circa 40,8%) au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii (circa 59,2%) necorespunzator. Rezulta ca, sub aspectul functionarii statiilor de epurare, situatia se mentine destul de critica, raportul dintre situatiile corespunzatoare si cele necorespunzatoare fiind defavorabil primei categorii.

Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. In anul 2004, valoarea proiectelor de investitii, aflate in diverse stadii de derulare s-a ridicat la 224,2 mil. lei, reprezentand o crestere de 1,06 ori fata de media anilor 1993-2000.

            Costurile totale estimate pentru realizarea investitiilor in domeniile calitatii apei potabile si epurarii apelor uzate urbane depasesc 14 mld. euro pana in anul 2018, din care maxim 40% vor veni prin instrumentele Uniunii Europene.

F

 
In Europa, in cei aproape 30 de ani de legislatie a Uniunii Europene, actiunile nationale si internationale de protectie a mediului acvatic s-au imbunatatit  in mai multe domenii[13]:

§         Calitatea ecologica a raurilor

Informatiile asupra raurilor din 14 tari indica in general o imbunatatire a calitatii apei de suprafata. Cu toate acestea, nu exista date comparabile la nivel european. Aceasta situatie se va imbunatati pe masura ce implementarea directivei-cadru asupra apelor (2000/60/CE) va avansa.

§         Poluarea cu substante consumatoare de oxigen si cu fosfor

Au fost inregistrate scaderi ale continutului de fosfor si substante organice in rauri si lacuri, ca rezultat al imbunatatirii tratarii apelor uzate, ca si prin introducerea detergentilor fara fosfati si reducerea utilizarii in agricultura a ingrasamintelor pe baza de fosfati; scaderi ale deversarilor de nutrienti provenite din rauri in apele marine (mai cu seama in Marea Nordului si Marea Baltica), desi, dintr-o suma de motive posibile, (relatii complexe fizice si chimice, penurie de date) acestea nu s-au reflectat intotdeauna in reduceri ale concentratiilor de nutrienti in apa marina. Nivelul de concordanta cu standardele obligatorii ale UE depaseste 90 %.

§         Poluarea cu substante periculoase

Poluarea raurilor si a mediului marin cu metale grele si alte substante chimice incluse pe lista de substante periculoase din directiva (76/464/CEE) inregistreaza o scadere. De asemenea, s-a redus deversarea de petrol din rafinarii si din platformele marine. Disponibilitatea datelor pentru multi alti poluanti este prea redusa pentru a putea face evaluari.

§         Prelevarea de apa

Prelevarile totale de apa au scazut in ultimii zece ani, cu exceptia sud-vestului Europei. Cele mai multe sectoare au redus consumul de apa prin masuri cum ar fi cresterea gradului de refolosire al apei si printr-o eficienta sporita a aparatelor electrocasnice. Un anumit rol l-a avut si cresterea pretului apei. Extractia excesiva de apa ramane o problema majora in unele zone cum ar fi zonele de coasta si insulele din Mediterana, unde sursele de apa potabila sunt contaminate cu apa de mare.

§         Poluarea cu nitrati

Poluarea cu nitrogen, mai ales provenit din agricultura, a ramas constanta. Deoarece sursele fixe de deversare au fost reduse, contributiile provenite din agricultura au devenit mai semnificative. Concentratiile din apele raurilor au ramas relativ stabile in cursul anilor 1990 si sunt mai ridicate in acele tari ale Europei de Vest unde agricultura este mai intensiva. Concentratiile de nutrienti in mari au ramas de asemenea, in general, stabile. Nu exista semne de schimbare a nivelelor de nitrati in apele subterane. Valorile limita pentru nitrati in apa de baut sunt depasite in aproape o treime din apele de suprafata pentru care sunt disponibile date. Prezenta nitratilor in apa de baut este o problema comuna pe cuprinsul Europei, mai cu seama in apa din fantanile putin adanci.

 


Test de autoevaluare nr. 2:

            1. Cum sunt repartizate apele curgatoare de suprafata pe clase de calitate?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Ce domenii au evacuat cel mai mare volum de ape uzate?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Care este situatia statiilor de epurare?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            4. In ce domenii s-au imbunatatit in Europa actiunile nationale si internationale de protectie a mediului acvatic?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

3. Starea solurilor

F

 
Evaluarea calitatii solurilor agricole consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea productiva a acestora. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice, etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. In multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora. Principalele restrictii ale calitatii solurilor agricole sunt prezentate in tabelul nr. 8.7.

Poluarea chimica a solului afecteaza circa 900 mii ha, din care poluarea excesiva circa 200 mii ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica. Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in zonele puternic afectate. Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta pe circa 50 mii ha.

Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai grava de deteriorare a solului, intalnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca de exemplu, in bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scazut cu 1-3 clase, astfel ca unele din aceste suprafete au devenit practic neproductive.

Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole. Daunele economice directe asupra productiei agricole datorate restrictiilor mentionate se estimeaza prin diminuarea acesteia cu circa 20% pe an.

Pentru a stabili aptitudinea terenurilor spre o anumita folosinta agricola este necesara repartizarea pe clase de calitate, diferentiate dupa nota medie de bonitare, in functie de potentialul productiv al acestora. Suprafata totala de teren agricol cartata de 14.607.204 ha este repartizata pe clase de calitate astfel: 917.579 ha (6,28%) s-au incadrat in clasa a I-a de calitate – foarte buna; 3.040.996 ha (20,82%) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate – buna; 4.756.126 ha (32,56%) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate – mijlocie; 3.942.893 ha (26,99%) s-au incadrat in clasa a IV-a de calitate – slaba; 1.949.609 ha (13,35%) s-au incadrat in clasa a V-a de calitate –foarte slaba.

 Ponderea fiecarei clase de calitate in suprafata totala de teren agricol dupa nota de bonitare pe tara la data de 31.12.2005 este prezentata in figura nr. 8.3.

Tabel nr. 8.7

Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi

ai capacitatii productive

- mii ha -

Denumirea factorului

Suprafata afectata1

1995

1996

1997

1998

2000

2001

2002

2003

2004

Seceta frecventa

3.900

7.100

7.100

7.100

7.100

7.100

7.100

7.100

7.100

Exces periodic de umiditate in sol

   900

3.781

3.781

3.781

3.781

3.781

3.781

3.781

3.781

Eroziunea solului prin apa

4.065

6.300

6.300

6.300

6.300

6.300

6.300

6.300

6.300

Alunecari de teren

700

702

702

702

702

702

702

702

702

Eroziunea solului prin vant

387

378

378

378

378

378

378

378

378

Schelet excesiv de la suprafata solului

300

300

300

300

300

300

300




300

300

Saraturarea solului

600

614

614

614

614

614

614

614

614

Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatoare

6.500

6.500

6.500

6.500

6.500

6.500

6.500

6.500

6.500

Compactarea naturala a solului

2.060

2.060

2.060

2.060

2.060

2.060

2.060

2.060

2.060

Formarea de crusta

2.300

2.300

2.300

2.300

2.300

2.300

2.300

2.300

2.300

Rezerva mica si foarte mica de humus in sol

7.114

7.178

7.304

8.620

7.485

7.485

7.485

7.485

7.485

Aciditate puternica si moderata

2.355

3.352

3.420

3.437

3.424

3.424

3.424

3.424

3.424

Alcalinitate ridicata

161

228

220

222

223

223

223

223

223

Asigurarea slaba si foarte slaba cu fosfor mobil

4.378

6.246

6.289

6.258

6.330

6.330

6.330

6.330

6.330

Asigurarea slaba si foarte slaba cu potasiu mobil

-

-

-

-

787

787

787

787

787

Asigurarea slaba cu azot

3.342

4.812

4.883

5.088

5.110

5.110

5.110

5.110

5.110

Carente de microelemente (zinc)

1.500

1.500

1.500

1.500

1.500

1.500

1.500

1.500

1.500

Poluarea chimica a solului datorita diverselor activitati social-economice

900

900

900

900

900

900

900

900

900

1) Aceeasi suprafata poate fi afectata de unul sau mai multi factori limitativi

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1996, pg. 65; 1997, pg. 55; 1998, pg. 48; 1999, pg. 48; 2000, pg. 40; 2001, pg 45; 2002, pg. 45; 2003, pg. 43, 2004, pg. 34, 2005, pg.33

           

Figura nr. 8.3. Repartitia terenurilor agricole, pe clase de calitate

Problemele privind degradarea solurilor trebuie abordate intr-un context mai larg, generalizat la ansamblul teritoriului intregii tari. Seceta, degradarea solului si desertificarea sunt preocupari de interes national. Legea Protectiei Mediului, Legea Apelor, Legea Imbunatatirilor Funciare, Legea Impaduririi Terenurilor Degradate contin prevederi care sunt in concordanta cu legislatia internationala. Factorii de decizie din agricultura au datoria sa elaboreze programe, care sa conduca la: asigurarea securitatii alimentare, protectia, conservarea si valorificarea eficienta a solului. Legislatia si reglementarile actuale trebuie sa se concretizeze in viitor prin protejarea solului de contaminarile chimice.

Eroziunea solului afecteaza zone intinse din Europa - aproape 17 % din suprafata de pamant din Europa fiind afectata intr-un anumit grad. Conditiile climatice fac regiunea mediteraneana una din zonele cele mai grav afectate. Acidificarea este cel mai raspandit mod de contaminare a solului in Europa de Vest si in Europa Centrala si de Est, unde zone vaste au fost afectate. Contaminarea solului din surse localizate, care este adesea legata de instalatiile industriale scoase din functiune, de accidentele industriale trecute si reziduuri municipale si industriale improprii, este raspandita in Europa de Vest precum si in Europa Centrala si de Est.

Eroziunea solului are un impact economic major. Pierderile anuale economice in zonele agricole afectate din Europa sunt estimate la aproximativ 53 Euro/ha, in timp ce costurile efectelor secundare asupra infrastructurilor publice civile invecinate, precum distrugerea drumurilor si innamolirea barajelor, sunt estimate sa coste 32 Euro/ha.  Desi o suma considerabila de bani a fost deja alocata activitatilor de remediere a contaminarii, partea comparata cu costurile totale de remediere estimate este relativ mica (pana la 8 %). Salinizarea la un nivel moderat spre ridicat afecteaza 16 milioane de hectare sau 25 % din terenul cultivabil irigat in zona mediteraneana, in principal ca urmare a sistemelor de irigare necorespunzatoare.

 
Test de autoevaluare nr. 3:

            1. In ce consta evaluarea calitatii solurilor agricole?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Cum este repartizata suprafata totala de teren agricol pe clase de calitate?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Care sunt factorii limitativi ai capacitatii productive a terenurilor agricole?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

4. Starea padurilor

Suprafata fondului forestier al Romaniei este de 6.367 mii ha paduri (26,7%), sub media europeana (32%) la care se adauga circa 320 mii ha terenuri cu vegetatie lemnoasa (pasuni impadurite, aliniamente etc.) repartizat neuniform pe zone geografice (58,5% munte, 34,8% deal, 6,7% campie).

Datorita particularitatilor fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat, pante accentuate, substrat litologic friabil, torentialitate accentuata, etc.) si cerintelor social-economice, circa 52% din padurile Romaniei indeplinesc functii speciale de protectie, in special hidrologica, antierozionala si de protectie climatica.

E

 
Volumul total de masa lemnoasa pe picior este estimat la 1,34 mld. mc.,  respectiv 215 mc/ha, Romania ocupand locul patru intre tarile continentului. Cresterea padurilor este estimata la 27-28 mil. mc/an, iar cota de exploatare stabilita prin amenajamente silvice este de 16,5 mil. mc/an. Mentionam ca circa 2 mil. mc/an nu pot fi exploatate din cauza lipsei de drumuri (densitatea medie a acestora este de 6,5 m/ha iar raspandirea lor este neuniforma). Incepand cu anul 2001 a fost demarat procesul de certificare a padurilor in cadrul unui proiect GEF sustinut de Banca Mondiala.

Sectorul forestier, inclusiv exploatarea si prelucrarea lemnului, participa cu 4-5% din produsul intern brut (PIB), iar exporturile nationale de lemn si de produse din lemn au fost de circa 1 mld. $ SUA, reprezentand 10% din exporturile totale la nivel national. Numarul de angajati din sectorul forestier reprezinta mai putin de 5% din numarul de 9,5 mil. de persoane angajate la nivelul intregii economii.

Calitatea padurilor este influentata de poluarea aerului, de insecte, boli, incendii, intemperii si alte agresiuni chimice. Principalii parametri evaluati in vederea supravegherii starii de sanatate a padurilor au fost defolierea – decolorarea frunzisului coroanelor arborilor si vatamarile fizice datorate actiunii diferitilor factori biotici si abiotici asupra padurilor. Starea de sanatate a padurilor in raport cu defolierea frunzisului din coroanele arborilor este prezentata in tabelul nr. 8.8. si in graficul nr. 8.6.

Tabel nr. 8.8

Defolierea arborilor pe clase de defoliere

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Suprafata padurilor (mii ha)

6.249

6.237

6.227

6.226

6.223

6.225

6.239

6.246

6.222

Clasa de defoliere (%)

(0) neafectat  (0 -10%)

57,2

59,6

66,2

65,6

64,8

62,5

62,7

63,1

62,5

(1) usor  (11-25%)

26,0

25,2

21,5

21,7

20,9

24,2

23,8

23,5

25,8

(2) mediu  (26 -60%)

14,7

13,2

10,9

11,4

12,8

12,0

12,0

11,9

10,3

(3) sever (61 -99%)

1,4

1,3

0,9

0,8

1,1

0,9

1,0

1,0

0,8

(4) uscat (100%)

0,7

0,7

0,5

0,5

0,4

0,4

0,5

0,5

0,6

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1997, pg. 54; 1998, pg. 47; 1999, pg. 47; 2000, pg. 38; 2001, pg.37,  2002, pg.41, 2003, pg. 36, 2005, pg. 32.

 


Grafic nr. 8.6. Evolutia defolierii arborilor pe clase de defoliere

Starea de sanatate a padurilor, atat la nivel national, cat si regional, nu s-a modificat semnificativ, mentinandu-se tendinta de ameliorare. Din suprafata totala a padurilor inventariate in perioada 1996-2004, se observa ca un procent de 83,2% - 88,3% este practic sanatoasa (clasele de defoliere 0 si 1) si vatamati 16,8% - 11,7% (clasele de defoliere 2 - 4).

Analizand distributia ponderii arborilor practic sanatosi (clasele de defoliere 0-1) si a celor vatamati (clasele de defoliere 2-4) in raport cu altitudinea se poate observa ca pe masura ce acest parametru creste valorile procentului arborilor vatamati scade iar ale arborilor practic sanatosi creste. Numai peste pragul de 1500 m, aceasta tendinta se modifica datorita conditiilor extreme de vegetatie.

In cursul timpului s-au emis aprobari pentru scoaterea definitiva din circuitul silvic a unor terenuri forestiere in scopul realizarii unor obiective economice (exemplu: cariere de lignit – Compania Nationala a Lignitului Oltenia), aceasta efectuandu-se, de regula, pe baza de schimb, cu terenuri echivalente ca suprafata si bonitate.

In spiritul obiectivului privind extinderea padurilor – din strategia dezvoltarii durabile a silviculturii romanesti – s-au intensificat actiunile de identificare a terenurilor degradate pentru preluarea in fondul forestier si impadurirea acestora, in special in zonele cu deficit de vegetatie forestiera cum este cazul in Campia Dabuleniului (sudul judetului Dolj), unde procesul de desertificare se extinde.

E

 
Pe plan international, intensitatea vatamarii padurilor se apreciaza dupa valorile proportiei arborilor notabil defoliati (clasele de defoliere 2–4):

§         cand aceste valori sunt mai mici decat 10%, padurile sunt considerate  slab vatamate;

§         cand proportia arborilor vatamati este cuprinsa intre 11%–20%, padurile sunt moderat afectate;

§         iar cand valorile ponderii arborilor incadrati in clasele de defoliere 2–4 sunt mai mari de 20%, padurile sunt apreciate ca puternic vatamate.

In baza acestei ierarhizari, Romania a fost considerata in anul 1991 ca tara cu paduri slab afectate (9,7%), in anii 1993 si 1994, ca tara cu paduri puternic afectate (20,5% respectiv 21,2%), iar in anii 1990, 1992, 1995-2005 ca tara cu paduri moderat afectate.

Padurile constituie o resursa naturala importanta, care acopera aproape 38% din totalul terenului din Europa. Aproximativ 80% din resursele forestiere ale Europei se afla in Rusia. Totalul resurselor forestiere din Europa se afla in crestere, deoarece totalul zonei impadurite sporeste cu aproximativ 0,5% pe an (cu exceptia Federatiei Ruse) iar taierile anuale sunt mult mai reduse decat cresterea in aproape toate tarile. Proportia de paduri neafectate de catre om in majoritatea tarilor europene este mai mica de 1% cu exceptia Federatiei Ruse si a tarilor nordice (nordul Suediei, Finlanda si Norvegia). Aproape 7% din zona impadurita din Europa se afla sub o forma sau alta de protectie si aproape 3 % sub protectie stricta.

 
Test de autoevaluare nr. 4:

            1. Cum se repartizeaza suprafata padurilor pe clase de defoliere?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Cum se apreciaza intensitatea vatamarii padurilor pe plan international?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            5. Cheltuielile si investitiile pentru protectia mediului inconjurator al Romaniei

F

 
In ceea ce priveste finantarea protectiei mediului, in Romania, fondurile destinate mediului inconjurator sunt polivalente, in sensul ca furnizeaza resurse financiare pentru o gama larga de proiecte destinate mediului. In paralel, exista si fonduri specifice, destinate pentru finantarea activitatii de protectie a unor factori sau componente ale mediului.

Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului[14]. Veniturile incasate la Fondul pentru mediu in perioada ianuarie - noiembrie 2006 au fost in valoare de 180 mil. lei, realizandu-se un procent de 120,07 % din valoarea previzionata a se incasa in anul 2006.

E

 
Activitatile caracteristice protectiei mediului corespund, pe de o parte, unui sistem omogen, independent de gestiune, iar pe de alta, unui tip omogen de elemente componente ale mediului natural si sunt grupate astfel:

§         prevenirea si reducerea poluarii (protectia calitatii aerului, protectia calitatii apelor, gospodarirea deseurilor, protectia calitatii solului si a apelor subterane, reducerea zgomotelor si a vibratiilor, protectia impotriva radiatiilor);

§         protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii (protectia speciilor, arii protejate, remediere si reconstructie ecologica, refacerea mediului acvatic, prevenirea fenomenelor naturale periculoase);

§         alte activitati (cercetare-dezvoltare, administrare generala a mediului, educatie, instruire, informare).

In tabelul nr. 8.9 se prezinta cheltuielile de protectie a mediului pe categorii de producatori si tipuri de cheltuieli calculate pentru anii 2003 si 2004.

Tabel nr. 8.9

Cheltuielile de protectie a mediului, pe categorii de producatori

si tipuri de cheltuieli Tlul 12.1

- mil. lei preturi curente (fara TVA)-

Categorii de producatori

Cheltuieli

totale

Investitii

Cheltuieli curente

Subventii

platite

Alte

cheltuieli

Interne

Externe

2003

2004

2003

2004

2003

2004

2003

2003

2003

Producatori nespecializati

1.426,16

1.726,34

714,98

983,90

442,03

742,44

269,14

-

-

Producatori specializati



1.713,53

2.689,21

152,79

281,85

1.334,51

2.407,36

226,23

-

-

Administratie publica locala

264,58

451,36

69,21

288,92

133,54

162,44

57,77

2,43

1,63

Total

3.404,27

4.866,91

936,98

1.554,67

1.910,08

3.312,24

552,94

2,43

1,63

Structura cheltuielilor totale pentru protectia mediului in anul 2004, la nivel national, este prezentata in figura nr. 8.4.


Figura nr. 8.4. Structura cheltuielilor totale pentru protectia mediului la nivel national

F

 
Cheltuielile totale pentru protectia mediului[15] la nivel national s-au ridicat in anul 2003 la valoarea de: 3.404,27 mil. lei; din care: 32,88% reprezinta suma investitiilor[16] si 67,03% reprezinta cheltuielile curente interne[17] pentru protectia mediului. Cheltuielile curente externe nu au fost luate in considerare in calculul acestor valori, pentru a se evita dubla lor contabilizare. Din analiza datelor se observa ca, cheltuielile curente detin ponderea majoritara fata de investitii, la toate categoriile de producatori, ceea ce reflecta atat faptul ca investitiile totale (intre care si cele de mediu) in Romania au avut un nivel scazut, precum si interesul mai mic fata de investitiile din domeniul protectiei mediului care, nu in toate cazurile, ofera beneficii cuantificabile economic. Subventiile platite au fost de 2,43 mil. lei, adica 0,09%. In anul 2004, cheltuielile totale pentru protectia mediului la nivel national s-au ridicat la valoarea de: 4.866,91 mil. lei, din care: 31,94% reprezinta suma investitiilor si 68,06 % reprezinta cheltuielilor curente interne.

La nivel national, cheltuielile inregistrate pentru protectia aerului sunt de 436,15 mil. lei, cheltuielile pentru protectia apelor sunt 732,71 mil. lei, iar cheltuielile pentru gospodarirea deseurilor sunt in valoare de 1.845,90 mil. lei (figura nr. 8.5).


Figura nr. 8.5. Structura cheltuielilor de mediu pe domenii de activitate in anul 2004

In domeniul protectiei aerului, cele mai mari cheltuieli s-au efectuat in:

§         industria metalurgica: 122,16 mil. lei;

§         productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda:  99,26 mil lei;

§         industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari: 40,26 mil. lei;

Aceste ramuri industriale reprezinta o parte din principalele ramuri poluatoare ale atmosferei.

E

 
In domeniul protectiei apelor, cele mai mari cheltuieli s-au efectuat in:

§         productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda: 107,48 mil. lei;

§         extractia hidrocarburilor si servicii anexe: 67,61 mil. lei;

§         fabricarea substantelor si a produselor chimice: 62,83 mil. lei.

Pentru gestiunea deseurilor cele mai mari cheltuieli s-au efectuat in:

§         productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda: 101,58 mil. lei;

§         industria metalurgica: 18,57 mil. lei.

Activitatile industriale cu cele mai mari investitii au fost cele legate de productia si furnizarea de energie electrica termica, gaze si apa calda in valoare de 237,27 mil. lei, urmate de investitiile in extractia hidrocarburilor si a serviciilor anexe in valoare de 131,56 mil. lei si investitiile din industria metalurgica in valoare de 91,10 mil. lei.

Ponderea cheltuielilor totale si a investitiilor pentru protectia mediului in PIB pentru perioada 2000–2004 este redata in tabelul nr.8.10.

Tabel nr. 8.10

Ponderea cheltuielilor totale si a investitiilor

pentru protectia mediului din PIB

- % -

Anul

Cheltuieli totale din PIB

Investitii totale din PIB

2000

1,11

0,46

2001

1,20

0,54

2002

1,06

0,50

2003

1,51

0,50

2004

1,97

0,63

In graficul nr. 8.7 se prezinta evolutia ponderii cheltuielilor totale de protectia mediului in PIB. Se observa in perioada 2000-2004 o crestere de la 1,11% la 1,97%.

       

Grafic nr. 8.7. Evolutia ponderii cheltuielilor totale de protectia mediului in PIB

Romania incepe sa aiba un interes din ce in ce mai mare pentru investitii in domeniul protectiei mediului, interes care se masoara prin rezultate economice cuantificabile. Exista o serie de macroprograme de protectia mediului ce se deruleaza in prezent pe termen mediu in Romania ce au ca surse de finantare atat bugetul de stat, cat si surse externe. Pregatirea portofoliului de proiecte pentru accesarea fondurilor de postaderare este o prioritate constanta a AM POS Mediu[18]. Cu sprijinul fondurilor de preaderare (PHARE si ISPA), dar si al unui imprumut de la Banca Mondiala sunt in diferite etape de pregatire aproximativ 50 proiecte majore privind infrastructura de mediu, valoarea estimata a investitiilor fiind de circa 1,5 miliarde Euro.

Indeplinirea responsabilitatilor ce decurg din acceptarea si implementarea de catre Romania a acquis-ului comunitar privind Capitolul 22 – Protectia mediului inconjurator, precum si obligativitatea indeplinirii angajamentelor asumate de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor fata de Uniunea Europeana, implica realizarea unor proiecte prioritare de investitii in infrastructura de mediu estimate in Documentul de Pozitie la o valoare de 29,3 mld. EURO (suma este prevazuta pentru implementarea tuturor Directivelor Europene din acquis-ul comunitar de mediu, pana in anul 2018) din care, 19% trebuie asigurati de la bugetele locale si bugetul de stat, 33% din fonduri comunitare, 27% de catre agentii economici si circa 21% din alte surse (Fondul de Mediu, proiecte internationale, altele decat cele finantate din  fondurile  comunitare, imprumuturi externe, credite, surse extra-bugetare, proiecte de parteneriat public – privat).

Planul National de Dezvoltare 2007-2013[19] reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare, asigurand fundamentarea generala a directiilor de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe - instrumentele structurale ale Uniunii Europene[20], fondurile UE de tip structural pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit[21], credite externe, etc.).

Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada 2007-2013 pentru cresterea convergentei cu Uniunea Europeana, conducand la o suma estimativa globala de cca. 58,7 mld. Euro, repartizata pe cele 6 prioritati nationale de dezvoltare ale PND, prezentate in tabelul nr. 8.11:

Tabel nr. 8.11

Programarea financiara globala a PND 2007-2013

- mil. Euro -

Prioritati PND

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

P1. Competitivitate

651,48

620,72

793,14

882,76

842,95

761,25

682,12

5.234,43

P2. Infrastructura

de transport

2.094,99

2.517,48

2.465,25

2.071,29

1.819,84

1.832,20

1.853,75

14.654,79

P3. Mediu

753,18

898,70

1.099,11

1.160,45

1.069,54

810,78

806,23

6.597,98

P4. Resurse

      umane

711,65

912,51

1.297,08

1.317,59

1.313,22

1.115,85

940,72

7.608,60

P5. Dezvoltare

      rurala

1.585,56

1.757,72

2.200,96

2.335,49

2.395,08

2.445,15

2.517,37

15.237,32

P6. Dezvoltare

      regionala

1.294,79

1.280,99

1.397,96

1.336,37

1.342,35

1.344,55

1.342,97

9.339,98

      Total

7.091,65

7.988,12

9.253,50

9.103,95

8.782,98

8.309,78

8.143,16

58.673,10

                                                                                                      

F

 
Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta dupa cum urmeaza:

§         Fondurile comunitare - 43%. Trebuie precizat ca repartizarea definitiva a acestora pe cele sase prioritati de dezvoltare nu s-a decis prin PND, ci in urma negocierilor cu Comisia Europeana in cursul anului 2006;

§         Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%;

§         Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9%.

 


Test de autoevaluare nr. 5:

            1. Ce este Fondul pentru mediu?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Cum sunt grupate activitatile caracteristice protectiei mediului?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Care este structura cheltuielilor totale pentru protectia mediului la nivel national?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            4. Cum se prezinta structura pe surse de finantare a Planului National de Dezvoltare 2007-2013

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

      


Bibliografie:

1. Busan G., „Resursele naturale si protectia mediului in procesul cresterii economice durabile”, teza de doctorat, Craiova, 2007;

2. Dobre T., „Eco-managementul resurselor materiale reciclabile”, Editura Moldova, Iasi, 2002;

3. Gradinaru, I., „Despre calitatea mediului inconjurator”, Tribuna economica, nr.1, 2004;



[1] www.mmediu.ro „Starea mediului in Romania in anul 2004”, Bucuresti, 2005

[2] La Kyoto, in Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei

[3] Anul 1989 a fost acceptat ca an de referinta pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in baza deciziilor 9/CP2 si 11/CP4

[4] Legea 3 din 2 februarie 2001, pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptata la 11 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 81 din 16 februarie 2001

[5] Raport de monitorizare mass-media centrala, 14.06.2006, www.nuclearelectrica.ro

[6] Raportul 'Evitarea schimbarilor periculoase de clima', reuneste dovezi prezentate de oameni de stiinta la o conferinta gazduita de Biroul Meteorologic Britanic la Exeter, in sud-vestul Angliei, in februarie 2005 (www.euractiv.ro).

[7] prevazute in Anexa 3, din Legea 271/2003, din 23.06.2003, publicata in M.O. 470 din 1.07.2003, pentru ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic; incheiata la Geneva in 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 si la Gothenburg la 1 decembrie 1999, publicata in M.O., Partea I, nr. 470, din 1 iulie 2003, pg. 117-121

[8] Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea tratatului dintre Statele Membre ale UE si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si Romaniei la UE

[9]  HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti din instalatiile mari de ardere

[10] Directiva nr. 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere, care este anexa a Documentului de Pozitie Complementar pentru Capitolul 22 – MEDIU si care a stat la baza tratatului dintre Statele Membre ale UE si Romania privind aderarea Romaniei la UE

[11] Aprobat prin HG nr. 322/2005 privind Programul National de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac, provenite din instalatiile mari de ardere

[12] Potrivit Legii nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996, anexa 11  se disting 5 clase de calitate, astfel: clasa de calitate I – stare foarte buna; clasa de calitate II – stare buna; clasa de calitate III – stare moderata; clasa de calitate IV – stare slaba; clasa de calitate I – stare proasta.

[13] ***Apa in Europa: O constatare pe bazǎ de indicatori. Sumar, Agentia Europeana de Mediu, Copenhaga, Nr. 1/2003

[14] Ordonanta de Urgenta nr. 196/2005 si Ordinul 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru mediu. Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din:

a) o contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii economici colectori si/sau valorificatori, autorizati potrivit legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu;

b) taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, incasate de la operatori economici;

c) taxele incasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile;

d) o taxa de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de catre producatorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere;

e) o contributie de 2% din valoarea substantelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, prevazute in anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a <LLNK 12000   200180 301   0 47>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobate prin <LLNK 12002   490 20 301   0 33>Hotararea Guvernului nr. 490/2002, comercializate de catre producatori si importatori, cu exceptia celor utilizate la producerea medicamentelor;

f) in cazul vanzarii masei lemnoase pe picior, contributia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a acesteia. Suma se incaseaza de vanzator de la cumparator odata cu valoarea masei lemnoase si se varsa de catre acesta la Fondul pentru mediu;

g) in cazul exploatarii masei lemnoase pe picior de catre administratorul, respectiv proprietarul padurii, prin activitate proprie sau prin intermediul unui prestator de servicii, contributia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a sortimentelor de lemn obtinute si se achita de administratorul, respectiv proprietarul padurii;

h) contributia pentru prelucrarea lemnului se stabileste prin aplicarea unui procent de 3% la valoarea de vanzare a produselor obtinute si se achita de operatorul economic care a realizat prelucrarea lemnului;

i) o taxa de 1 leu (RON)/kg anvelopa, incasata de la producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii;

j) o contributie de 3% din suma care se plateste anual pentru gestionarea fondurilor de vanatoare, platita de catre gestionarii fondurilor de vanatoare;

k) donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice romane ori straine si a organizatiilor sau organismelor internationale;

l) sumele incasate din rambursarea finantarilor acordate, dobanzi, penalitati de intarziere, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

m) sumele incasate de la manifestari organizate in beneficiul Fondului pentru mediu;

n) cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor si a autorizatiilor de mediu;

o) dobanzi si penalitati de orice fel datorate de catre debitorii Fondului pentru mediu.

[15] Cheltuielile pentru protectia mediului includ cheltuielile efectuate pentru desfasurarea activitatilor de supraveghere si protectie a mediului, si care se refera la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia.

[16] Investitiile pentru protectia mediului includ cheltuielile efectuate pentru lucrari de constructii, de instalatii si de montaj, pentru achizitionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate crearii de noi mijloace fixe pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstructia celor existente, cu scopul de protectie a mediului. De asemenea, ele includ, valoarea serviciilor legate de transferul de proprietati al mijloacelor fixe existente si al terenurilor (taxe, materiale, comisioane, cheltuieli de transport de incarcare-descarcare).

[17] Cheltuielile curente interne pentru protectia mediului insumeaza cheltuielile efectuate pentru operarea, repararea si intretinerea instalatiilor si utilajelor pentru protectia mediului de catre personalul intreprinderii. Ele includ salariile si impozitele aferente si cheltuielile materiale (materii prime, materiale, combustibili, energie, apa, etc.). Cheltuielile curente interne nu includ cheltuielile pentru achizitionarea de servicii de mediu de la terti. (Anuarul Statistic al Romaniei, 2005,  pg. 9).

[18] Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu

[19] Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Sinteza, Guvernul Romaniei, 2005, pg. 6-7, www.euroactiv.ro

[20] Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune

[21] Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si Fondul European de Pescuit. Nu sunt incluse ajutoarele agricole directe si masurile de piata.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie