Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Protectia apelor - Administrarea si gospodarirea apelor


Protectia apelor - Administrarea si gospodarirea apelor




Protectia apelor

 1.  Apa

           

Apa, lichid transparent si incolor,  este unul dintre elementele componente ale mediului natural, o sursa naturala indispensabila vietii, regenerabila, vulnerabila si  limitata. Ea constituie materia prima pentru activitati productive, o sursa de energie, o cale de transport etc. Parte integrate din patrimonial public, apa constitute un factor determinant in metinerea echilibrului ecologic.




              Importanta apelor

            Considerata multa vreme ca o sursa inepuizabila a naturii, apa se dovedeste a nu fi  - totusi – disponibila in cantitati suficiente si de o calitate corespunzatoare nevoilor de folosire, in anumite perioade si in anumite regiuni ale Terrei.

            Cerintele firesti si permanente de apa duc la cresterea substantiala si neintrerupta a consumului de apa, ce nu mai poate  fi satisfacut intotdeauna in  regimul natural al surselor de apa, impunandu-se astfel realizarea de baraje, lacuri de acumulare, derivatii si canale magistrale etc.

            Totodata, cresterea volumului de ape uzate conduce la necesitatea dezvoltarii lucrarilor de epurare a apelor si la luarea de masuri de protectie a calitatii acestora.

Se constata – in acelasi timp – o crestere a valorii pagubelor produse de inundatii care face necesara executarea de lacuri de acumulare pentru atenuarea viiturilor, regularizari de albii, efectuarea lucrarilor de intretinere a albiilor cursurilor de apa etc.

    3. Clasificarea apelor

a)      Dupa criteriul administrarii lor,  apele pot fi internationale, teritoriale si nationale.

Apele internationale sunt acelea cu privire la care statul roman este riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele tarii, precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale.

Apele teritoriale – numite si maritime interioare – sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg, a caror intindere si delimitare  se stabilesc prin lege.

Apele nationale sunt fluviile, raurile, paraurile, canalurile si lacurile navigabile interioare, precum si apele fluviale si raurile de frontiera stabilite prin acte juridice internationale.

b)     In functie de asezarea lor, se disting ape de suprafata si ape subterane.

Apele de suprafata se gasesc deasupra solului fie in miscare (apele curgatoare), fie ramanand – in principiu – in acelasi loc (lacuri).

Apele subterane se gasesc la o adancime oarecare sub pamant, nefiind vizibile la suprafata.

c) Dupa destinatia lor economica distingem ape de folosinta generala, ape destinate insdustriilor, ape destinate agriculturii si ape cu destinatii speciale.

            Apele de folosinta generala sunt cele destinate, in principal, satisfacerii nevoilor populatiei – situatie in care apa reprezinta un obiect de consumatie individuala.

            Apele destinate industriilor (apele industriale) sunt cele folosite in activitatile industriale pentru realizarea unor produse noi.

            Apele destinate agriculturii sunt – in special – cele folosite pentru irigatii – caz in care apa reprezinta  un obiect al muncii.

            Apele cu destinatii speciale sunt cele utilizate pentru navigatie, pentru pescuit, pentru  producerea energiei electrice etc. – situatii in care  apa  reprezinta un  mijloc de productie.

            d) Dupa criteriul formei de proprietate legiuitorul distinge ape apartinand domeniului public si ape apartinand domeniului privat.

            Apele apartinand domeniului public sunt cele de suprafata cu albiile lor minore avand lungimi mai mari de  5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 kmp, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiilor lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.





            Apele apartinand domeniului privat sunt cele cuprinse in albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent. Aceste apartin detinatorilor, cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaza sau curg.

             4. Administrarea si gospodarirea apelor

            Administrarea domeniului public national al apelor, gestionarea cantitativa si calitativa a acestora se realizeaza de: Compania Nationala “Apele Romane” – S.A. si filialele acesteia; Regia Autonoma a Apelor Minerale si Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”.

            Compania Nationala “Apele Romane” S.A., ca unitate aflata sub autoritatea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor este un organism specializat care, pe langa gestionarea cantitativa si calitativa a apelor (cu exceptia apelor minerale, termominerale, de uz alimentar, destinate utilizarii fizico-terapeutice si altori scopuri), realizeaza exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor si aplica strategia si politica nationala in domeniu, actionand pentru cunoasterea resurselor de apa si folosirea lor nationala, asigurand protectia acestora impotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru prevenirea efectelor distructive ale apelor, in conditii de eficienta economica si de protectie sociala. Aceasta Companie Nationala administreaza si exploateaza albiile minore, lucrarile de gospodarire a apelor si asigura aplicarea legislatiei pentru folosirea si protectia resurselor de apa.

            Regia Autonoma a Apelor Minerale administreaza si gestioneaza anumite ape subterane; ea are ca obiect de activitate gospodarirea fondului hidromineral al statului, intretinerea surselor de apa minerala, executarea de interventii la surse si captari, protectia zacamintelor hidrominerale, urmarirea si administrarea intregului fond hidromineral al tarii, in scopul evitarii fenomenelor de degradare si poluare, punerea in valoare a unor noi zacaminte de ape minerale.

            Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii coordoneaza lucrarile hidrotehnice pentru asigurarea bunei circulatii a apelor pe canale, ghioluri si lacuri, precum si pentru impiedicarea fenomenelor de eroziune a platformelor marine.

            Prin gospodarirea apelor intelegem activitatile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbunatatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia impotriva epuizarii si poluarii acestor surse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor.

            Gospodarirea unitara a apelor se realizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice si se bazeaza pe cunoasterea stiintifica complexa, cantitativa si calitativa a resurselor de apa ale tarii, realizata printr-o activitate unitara si permanenta de supraveghere, observare si masuratori asupra fenomenelor reale hidrometeorologice si resurselor de apa, inclusiv de prognoza a evolutiei naturale a acestora, precum si a evolutiei lor sub efectele antropice.

            In cadrul gospodarii apelor, apele de suprafata si cele subterane sunt considerate ca un tot unitar atat sub aspect cantitativ cat si calitativ in scopul asigurarii dezvoltarii durabile. Informatiile hidrometeorologice, hidrogeologice si cele de gospodarire a apelor se obtin prin unitati ale Companiei Nationale “Apele Romane” S.A., de la alte unitati specializate si direct de la utilizatorii de apa. Toate aceste informatii si date constitute Fondul National de Date de Gospodarire a Apelor. Modul de organizare, pastrare si gestionare a acestuia se stabileste unitar de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Furnizarea de astfel de informatii se poate refuza persoanelor fizice si juridice in cazul in care acestea afecteaza: siguranta nationala, desfasurarea unor actiuni in curs de urmarire penala sau de judecata, confidentialitatea industriala si comerciala (adica situatiile in care se dezvaluie si se folosesc secrete de comert, intr-o maniera contrara practicilor comerciale loiale).

             5 . Poluarea apelor

            Prin poluarea apei se intelege orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a acesteia peste o limita admisibila stabilita prin lege, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de activitati umane, care o fac improprie folosirii normale in scopurile in care aceasta utilizare era posibila inainte de a interveni alterarea.

            Poluarea apelor este produsa de cel putin cinci categorii de poluanti: de natura fizica, chimica, biologica, bacteriologica si radioactiva, rezultati din diverse activitati. Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt substantele radioactive (depunerile radioactive care ajung in ape cu ploaia, apele folosite in uzinele atomice, deseurile radioactive etc.) si apele termale (deversarea in apa a lichidelor calde ce au servit la racirea instalatiilor industriale etc.). Poluarea chimica a apelor se produce prin infectarea cu plumb, azot, fosfat, hidrocarburi, detergenti, pesticide etc.

            Prin nerespectarea obligatiilor lor legale si incalcarea interdictiilor pe care le stabileste legea, utilizatorii de apa contribuie si la scaderea cantitatilor de apa necesare populatiei si economiei.

             6. Cadrul legislativ consacrat protectiei apelor




            Actele normative care reglementeaza problematica privind regimul juridic al apelor si  a protectiei lor sunt urmatoarele:  Constitutia (prin art.135 alin.4), Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2005 privind protectiei mediului, Legea apelor nr.107/1996, Legea nr.310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996, Legea nr.17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale Romaniei, Legea nr.14/1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utlizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea a fost semnata la Sofia la 29 iunie 1994), Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale incheiata la Helsinki la 17 martie 1992, Legea nr.110/1996 privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1992 etc.

           

 7. Obligatiile utilizatorilor de apa

            Potrivit legii, dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor. Acest drept include si evacuarea, in resursele de apa, de ape uzate, ape de desecari ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamant, dupa utilizare.

            Apele pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitatii lor, pentru baut, adapat, udat, spalat si alte trebuinte gospodaresti, daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de capacitate mica, de pana la 0,2 l/sec., destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariri proprii. Orice persoana fizica, pe proprie raspundere, poate utiliza liber apele marine din afara zonelor de restrictie pentru imbaiere.

            Apele subterane corespunzatoare calitativ sunt destinate – in  primul rand – alimentarii cu apa a populatiei si a animalelor, precum si pentru asigurarea igienei si sanatatii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate in alte scopuri numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.

            Utilizatorii de apa sunt obligati:

-          sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau de activitate;

-          sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, recirculare;

-          sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare, dupa caz;

-          sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa reduca poluantii evacuati odata cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;

-          sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analiza de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor etc.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului si Compania Nationala “Apele Romane” –  S.A. pot lua masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru  a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supraexploatarii resursei.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure gospodarirea eficienta a apei distribuite in localitati, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate.

Unitatile de gospodarire a apelor sunt obligate sa ia in considerare orice informatie privind poluarea accidentala provenita de la persoane fizice sau juridice, altele decat utilizatorii.

 8. Raspunderea juridica pentru poluarea apelor

In cazul poluarii apelor este antrenata raspunderea juridica ce poate imbraca urmatoarele forme: raspundere contraventionala (Legea apelor nr.107/1996 califica drept contraventii – prin prevederile art.87 – un  numar de 53 de fapte de incalcare a regimului juridic al apelor); raspundere penala ( art.92 al aceleiasi legi enumera mai multe infractiuni din domeniul apelor, sanctiunea fiind inchisoarea sau amenda penala); raspunderea civila (care intervine ori de cate ori prin contraventiile sau infractiunile savarsite in acest domeniu se cauzeaza si  un  prejudiciu patrimonial).







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie