Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Managementul, tratarea, valorificarea deseurilor


Managementul, tratarea, valorificarea deseurilor




MANAGEMENTUL, TRATAREA, VALORIFICAREA DESEURILOR

            1. Aspecte generale

            2. Gestiunea deseurilor    

            3. Managementul deseurilor

            4. Bioconversia si reciclarea deseurilor




            Problema deseurilor, mai ales a celor periculoase si toxice suscita un interes crescand atat in tarile industrializate, cat si in tarile in curs de dezvoltare. Solutionarea acesteia a devenit un obiectiv prioritar al politicilor ecologice. Pericolul reprezentat de deseuri din punctul de vedere al poluarii necontrolate constituie astazi subiectul unor preocupari active. Politicile ecologice pentru gestionarea deseurilor vizeaza urmatoarele domenii: prevenirea, reciclarea si evacuarea fara riscuri. Acestora li se adauga masurile care vizeaza domeniul tehnologic si obtinerea de produse „curate”. Prevenirea producerii deseurilor raspunde principiului precautiei care sta la baza oricarei politici ecologice.

            1. Aspecte generale

            Deseurile reprezinta orice substante sau orice produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza sau pe care are intentia ori obligatia sa nu le mai utilizeze.

F

 
            Deseurile se clasifica din punct de vedere al naturii si locurilor de producere, astfel:

§         deseuri menajere, sunt deseuri provenite din sectorul casnic si care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localitati;

§         deseuri stradale, sunt specifice cailor de circulatie publica, provenite din activitatea cotidiana a populatiei, de la spatiile verzi, animale, din depunerea de substante solide din atmosfera;

§         deseuri asimilabile cu deseurile menajere, sunt deseurile provenite din industrie, comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta proprietati similare cu deseurile menajere, putand fi transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea;

§         deseuri voluminoase, sunt deseuri solide de diferite proveniente, care datorita dimensiunilor sale, nu pot fi preluate cu sistemele obisnuite de precolectare sau colectare, ci necesita o tratare diferentiata fata de acestea;

§         deseuri din constructii sunt deseurile provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile;

§         deseuri periculoase sunt deseurile toxice, inflamabile, explozive, infectioase sau de alta natura, care introduse in mediu, pot dauna plantelor, animalelor sau omului;

§         deseuri agricole sunt deseurile provenite din unitatile agricole si zootehnice;

§         deseuri spitaliere sunt deseurile provenite din activitatea spitalelor, unitatilor sanitare si care sunt incinerate in crematoriile spitalelor.

            In general, deseurile se pot caracteriza calitativ prin urmatorii indici de  calitate:

§         greutate volumetrica (t/m3, kg/m3);

§         compozitie dupa granulatie;

§         compozitie dupa sortimente;

§         continut de umiditate;

§         continut de substante organice;

§         putere calorica.

 
            In diferite faze ale evacuarii deseurilor (stocare provizorie, transport, depozitare definitiva) si in timpul diverselor operatii, tasarea si gradul de compactibilitate a deseurilor pot sa se modifice foarte mult. Deci, volumul nu se poate determina cu precizie si, ca urmare, este adecvata, pentru aprecieri comparative, utilizarea datelor statistice.

           

Test de autoevaluare nr. 1:

1. Ce reprezinta deseurile?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

2. Cum se clasifica deseurile din punct de vedere al naturii si locurilor de producere?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

        3. Care sunt indicii de calitate prin care se pot caracteriza deseurile?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            2. Gestiunea deseurilor

            Gestiunea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plateste” sau dupa caz, producatorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producatorului”.

            In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acopera numai 95 % din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban.

            In mediul rural, in general nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deseurilor numai o mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitatea rurale aflate in proxima vecinatate a centrelor urbane.

F

 
            Cantitatea de deseuri, tinand cont de valorile indicelui mediu de generare este de 1,04 kg/locuitor/zi in mediul urban si 0,15 kg/locuitor/zi in mediul rural.

            Compozitia medie a deseurilor menajere este urmatoarea:

§         hartie si carton: 11 %;

§         sticla: 5 %;

§         metale: 5 %;

§         plastic: 10 %;

§         textile: 5 %;

§         deseuri organice biodegradabile: 51 %;

§         alte deseuri: 13 %.

            Deseurile menajere sunt colectate neselectiv (exista numai cateva proiecte la scara pilot) si eliminate prin depozitare (pe depozite de deseuri urbane); se apreciaza ca numai 5 % din cantitatea de deseuri menajere este colectata in vederea recuperarii.

            Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului. Unitatile economice realizeaza aceste activitati cu mijloace proprii sau contracteaza serviciile unor firme specializate. La momentul actual, exista foarte putine firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deseurilor de productie, iar serviciile pe care le ofera acestea sunt limitate atat in ceea ce priveste tipurile de deseuri, cat si capacitatile de lucru.

            Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza:





§         principiul protectiei resurselor primare – este formulat in contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

§         principiul masurilor preliminare, – stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

§         principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu.

§         principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestor.

§         principiul substitutiei – stabileste necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitandu-se astfel aparitia deseurilor periculoase.

§         principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei – stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri.

§         principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) – stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.

§         principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.

E

 
            Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritarilor:

§         prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” in activitatile care genereaza deseuri;

§         reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de activitate generator de deseuri;

§         valorificarea – prin refolosire, reciclare materiala si recuperarea energiei;

§         eliminarea – prin incinerare si depozitare.

            O cantitate prea mare de deseuri se transporta inca pe distante lungi. In unele tari standardele privitoare la tratare si depozitare sunt ingaduitoare si, drept consecinta, tratarea si depozitarea sunt foarte ieftine. Dar transferarea deseurilor dintr-o tara cu standarde exigente de mediu (si, deci, cu costuri mari de tratare si depozitare) in tari in care aceste operatii nu sunt foarte costisitoare, nu este o optiune adecvata pe termen mediu si lung. Oricum, transportul deseurilor trebuie minimizat in vederea reducerii riscului de accidente si economisirii resurselor. Politica UE stabileste ca, pe teritoriul Europei, deseurile trebuiesc depozitate in locuri cat mai apropiate de acela in care au fost produse (principiul proximitatii).

 
Test de autoevaluare nr. 2:

1. Ce cuprinde gestiunea deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

2. Cui revine responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

3. Care este compozitia medie a deseurilor menajere?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

4. Care sunt principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            5. Care sunt prioritatile optiunilor de gestionare a deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            6. Ce a stabilit politica UE cu privire la depozitarea deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Managementul deseurilor

            Managementul modern al deseurilor pune accent pe tratarea si eliminarea celor ce nu pot fi reciclate in mod sigur pentru mediu. In ultimii ani s-au dezvoltat un numar de tehnici de tratare a deseurilor, toate constand in principal din:

-          arderea deseurilor cu sau fara folosirea energiei termice rezultate;

-          compostarea;

-          productia de biogaz pentru producerea caldurii;

-          platforme de depozitare sanitare cu si fara utilizarea gazului.

Conditia cea mai importanta a tratarii este evacuarea ritmica a reziduurilor, depozitarea, respectiv stocarea lor, cat mai putin timp si in recipiente inchise.

In domeniul managementului deseurilor, in ultimii ani au fost luate o serie de masuri importante in directia implementarii directivelor privind depozitele de deseuri, deseurile de ambalaje si deseurile provenind din echipamentele electrice si electronice. Este necesara, totusi, imbunatatirea functiilor de asistenta si consultare de la nivel national.

Au fost realizate impreuna cu Administratia Fondului pentru Mediu proiecte cadru pentru finantarea investitiilor in domeniul reciclarii deseurilor de mase plastice, deseuri de sticla, uleiuri uzate, anvelope uzate, incinerarea deseurilor, colectarea selectiva si sortarea deseurilor municipale. Au fost identificati la nivel local si regional agentii economici care au obligatia valorificarii si reciclarii deseurilor din ambalaje si s-a completat baza de date referitoare la acest domeniu.

E

 
In ceea ce priveste implementarea Directivei privind depozitarea deseurilor[1], pana in anul 2009, toate depozitele de deseuri nepericuloase vor trebui sa fie conforme cu cerintele Uniunii Europene. Pentru respectarea cerintelor Directivei, Romania a obtinut urmatoarele perioade de tranzitie[2], si anume:

§         inchiderea graduala a 101 depozite municipale neconforme (din cele 256 inventariate) pana la 16 iulie 2017, monitorizarea acestora timp de 30 de ani, precum si asigurarea de capacitati de depozitare conforme;

§         o perioada de tranzitie de la 1 ianuarie 2007 la 31 decembrie 2009, pentru depozitarea temporara a deseurilor industriale periculoase;




§         perioade de tranzitie, pana la 31 decembrie 2013, pentru interzicerea depozitarii deseurilor lichide, interzicerea depozitarii deseurilor cu anumite proprietati (corozive si oxidante) si privind prevenirea infiltrarii de apa in depozitul de deseuri (numai apa de suprafata).

 In ceea ce priveste deseurile municipale, in conformitate cu angajamentele asumate in Planul de implementare al Directivei si prevederile Planului National de Gestionare a Deseurilor, in Romania vor trebui sa se construiasca 65 depozite conforme de deseuri nepericuloase  zonale, si sa se generalizeze sistemul de colectare selectiva la sursa si sa se construiasca un numar optim de statii de transfer spre aceste depozite conforme.

Pentru respectarea cerintelor Directivei privind incinerarea deseurilor[3],  Romania a obtinut perioada de tranzitie de maxim 2 ani pentru inchiderea graduala a 110 crematorii spitalicesti existente, pentru tratarea termica a deseurilor medicale periculoase si introducerea tehnologiei de sterilizare termica, utilizata in paralel cu incinerarea in incineratoarele conforme existente: la Timisoara, Suceava, Cluj.

Pana in 2017 solutia pentru deseurile menajere este depozitarea, iar incepand cu 2017, cand prognoza privind caracteristicile si puterea calorica a deseurilor menajere va justifica adoptarea acestei solutii, se va realiza incinerarea deseurilor menajere cu recuperare de energie.

F

 
In acest sector s-a obtinut o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2011 pentru :

§         atingerea obiectivului global de valorificare de 50% si a obiectivului de reciclare de 15 % pentru plastic, prevazute in Directiva 94/62 privind ambalajele si deseurile de ambalaje;

§     atingerea obiectivului de reciclare de 15% pentru lemn prevazut in Directiva care se refera la acest lucru.

Prin Directiva privind ambalajele si deseurile din ambalaje a fost obtinuta o perioada de tranzitie pana la 31 decembrie 2013 pentru:

§     atingerea obiectivului global de valorificare de 60%,

§     atingerea obiectivului global de reciclare de 55%;

§     atingerea obiectivului de reciclare de 60% pentru sticla si de 22,5% pentru plastic.

In acelasi timp, pana la 31 decembrie 2008, agentii economici trebuie sa asigure implementarea Directivei privind deseurile de echipamente electrice si electronice, si anume colectarea a 4 Kg deseu/locuitor si asigurarea reciclarii si valorificarii conform cerintelor acestei Directive.

            In concluzie, este necesara reducerea cresterii cantitatii de deseuri prin introducerea unor sisteme separate de colectare si a unor operatiuni de tratare: reutilizare, reciclare (hartie, carton, sticla, textile, plastic, metal), operatiuni de valorizare si eliminarea acestora numai in conditiile in care este protejat mediul inconjurator. Este necesara existenta unor standarde minime in legatura cu deseurile si a unor programe nationale de reducere a productiei de deseuri.

 


Test de autoevaluare nr. 3:

1. In ce constau tehnicile de tratare a deseurilor care s-au dezvoltat in ultimii ani?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

1.      Ce perioade de tranzitie a obtinut Romania pentru respectarea cerintelor Directivei privind depozitarea deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Ce masuri trebuie luate cu privire la deseurile municipale?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            4. Ce obiective trebuie atinse pana in anul 2013 potrivit Directivei privind ambalajele si deseurile din ambalaje?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            4. Bioconversia si reciclarea deseurilor

            Bioconversia reprezinta conversia produselor reziduale organice intr-o sursa de energie prin actiunea microorganismelor, de obicei a bacteriilor. Descompunerea reziduurilor organice din plante duce la producerea gazului metan. Din punct de vedere chimic, aceasta inseamna reducerea compusilor organici complecsi la forme mai simple si mai stabile.

            Tarile dezvoltate dispun de tehnologii moderne de reciclare si prelucrare a produselor si materialelor deja folosite, ceea ce permite economisirea si mentinerea unei stari ecologice relativ benefice a tarii. De exemplu, sunt reciclate sticlele din plastic, rumegusul de lemn, placile aglomerate, care, ulterior, se folosesc in confectionarea mobilei, apa din sistemele de canalizare este purificata, resturile vegetale (agricole) sunt folosite mai departe in alte ramuri ale zootehniei si fitotehniei.

E

 
            In urma diferitor activitati agricole raman resturi, precum paie de cereale, stiuleti de porumb, coji de seminte, resturi in urma curatirii viilor si livezilor etc. Acestea uneori, sunt arse in camp, provocand daune de ordin ecologic. In unele tari europene, S.U.A., Japonia, resturile vegetale sunt folosite pe larg in cresterea ciupercilor comestibile.

            Pe baza bioconversiei este creata o tehnologie fara deseuri, care rezolva  cel putin 3 probleme de ordin ecologic:

§    obtinerea produselor alimentare ecologic pure;

§    obtinerea nutreturilor pentru animale;

§    prelucrarea si utilizarea ulterioara a resturilor vegetale.

F

 
            Recuperarea si reutilizarea resurselor reciclabile reprezinta mijloace de solutionare a contradictiei dintre cerintele procesului de crestere economica si caracterul restrictiv al resurselor. S-au intensificat actiunile pentru reglementarea activitatilor de recuperare, cele pentru stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum si eforturile de cercetare pentru gasirea celor mai eficiente cai de recuperare si valorificare a materialelor refolosibile.

Ce putem face pentru ca si generatiile viitoare sa aiba parte de aceleasi resurse ca si noi? Cei trei „ R” pot reprezenta un raspuns!

Reducerea utilizarii resurselor in fabricarea produselor necesare in viata de zi cu zi (preferarea produselor vrac, sau putin ambalate, in locul celor supraambalate ) .

Refolosirea obiectelor, fie pentru acelasi scop pentru care au fost realizate (ex . o sticla de suc folosita la udatul florilor), sau pentru alte intrebuintari (ex. o sticla de plastic folosita pe post de ghiveci de flori ) .

Reciclarea deseurilor (prin deseu se intelege orice obiect care nu mai este folosit si este aruncat sau risipit) .

Efectele reciclarii:

§    reducerea cantitatii de energie si de materii prime necesare fabricarii de noi produse;

§    reda circuitului economic importante cantitati de materie prima;

§    reduce cantitatile depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare;

§    reduce riscurile asupra sanatatii noastre si a mediului, cauzate de deversarea improprie a unor deseuri periculoase;

§    reduce poluarea aerului si a apei.

            Strategia in domeniul reciclarii vizeaza urmatoarele obiective principale:

§    prevenirea formarii deseurilor prin promovarea tehnologiilor curate si a ecoproduselor;



§    valorificarea deseurilor prin optimizarea sistemelor de colectare si triere colectiva;

§     eliminarea finala a deseurilor pentru care nu s-a gasit a solutie de valorificare.

            Aceste obiective vor fi realizate prin:

§   crearea cadrului legislativ specific;

§    incurajarea activitatii de recuperare si reutilizare;

§    reducerea depozitarii deseurilor;

§    promovarea cercetarii stiintifice;

§    monitorizare;

§    programe educationale.

            Reducerea cantitatii de materiale reciclabile, este de fapt un mijloc prin care nu se reduce materia prima folosita la fabricarea acelui produs, ci cantitatea de materiale reciclabile ajunse la depozitul de deseuri.

            Statele dezvoltate au promovat aceasta activitate de reciclare la rangul de afacere pentru firmele cu acest obiect de activitate, iar factorul principal care a stat la baza acestui succes l-a constituit educatia.

            Stiati ca:

§  

E

 
 durata de degradare naturala a diferitelor categorii de deseuri se prezinta astfel: cotor mar: 3 luni; deseuri de hartie: 3 luni; ziare: 3-12 luni; chibrituri: 6  luni; filtru de tigara: 1-2 ani; guma de mestecat: 5 ani; cutii de aluminiu: 10-100 ani; sticle din plastic: 100-1000 ani; pungi din plastic: 100-1000 ani; carti de credit: 1000 ani; recipiente din sticla: 4000 ani;

§    nu se pot recicla: materiale ceramice; spray-uri; ambalajele materialelor toxice; abtibildurile, servetelele, hartia de fax; partile metalice atasate magnetilor;

§    in lume sunt reciclate numai 25 % din cantitatile de hartie existente, desi nu exista cauze de ordin tehnic sau economic care sa impiedice dublarea acestei cifre;

§    recicland numai jumatate din hartia folosita astazi in lume, se poate acoperi aproximativ 75 % din necesarul de hartie noua, salvand in acelasi timp patru milioane de hectare de padure;

§    prin reciclare sunt economisite nu numai materialele, ci se economiseste si energia si se reduce poluarea;

§    o tona de hartie reciclata salveaza 17 arbori, 7000 l apa, 4200 kwh (suficient pentru a incalzi o locuinta intr-o jumatate de an);

§    recicland carton putem economisi si pana la 25 % din energia folosita la producerea lui;

§    zilnic se produc 650.000 tone de hartie in lume, din care 500 de tone sunt nefolosibile si sunt inlaturate;

§    pentru a produce 700 de pungi de hartie folosite la cumparaturi este nevoie de un copac de 20-30 de ani;

§    pungile de plastic nu sunt biodegradabile si in plus plasticul are la baza o resursa neregenerabila: petrolul. Ajunse in ocean, aceste pungi determina moartea animalelor marine care se incurca in ele sau le inghit;

§    cerneala folosita pentru imprimarea pungilor contine cadmiu, metal foarte toxic, eliberat in aer odata cu arderea pungilor;

§    recicland o sticla de plastic este economisita energie suficienta pentru functionarea unui bec de 60 w timp de 6 ore;

§    o treime din gunoiul adunat anual si mai mult de jumatate din plasticul aruncat anual este reprezentat de ambalaje;

§    aproximativ 30 % din plasticul produs este folosit pentru ambalare.

 


Test de autoevaluare nr. 4:

1.      Ce reprezinta bioconversia?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

2.      Ce probleme de ordin ecologic sunt rezolvate pe baza bioconversiei?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

            3. Care sunt cei „3 R” necesari pentru ca generatiile viitoare sa aiba parte de aceleasi resurse ca si noi?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

4. Care sunt efectele reciclarii deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

5. Ce obiective vizeaza strategia in domeniul reciclarii deseurilor?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

6. Cum vor fi realizate aceste obiective?

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………



[1] Directiva Consiliului nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor

[2] Perioadele de tranzitie sunt prezentate in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana semnat la  25 aprilie 2005 la Luxemburg

[3] Directiva Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie