 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI
MASTERAT
- ECONOMIA SI MANAGEMENTUL MEDIULUI -
LUCRARE DE DISERTATIE
FONDUL DE MEDIU, FACILITATE IN OBTINEREA ENERGIEI ELECTRICE DIN SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
Introducere
Odata cu dobandirea calitatii de membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in procesul de integrare. Acest proces presupune atingerea graduala a standardelor de calitate, din toate domeniile vietii economice si sociale, asa cum sunt ele definite de catre legislatia UE. In domeniul energetic, obiectivele sunt foarte curajoase. In acelasi timp, ele reprezinta o necesitate, miza fiind scaderea dependentei Europei fata de resursele de energie din afara granitelor sale.
Este binecunoscut faptul ca sursele clasice de energie, cum sunt petrolul si gazele naturale, au o evolutie fluctuanta pe piata internationala. Ele sunt deosebit de sensibile la orice tensiune diplomatica, fie ca vorbim de relatia cu Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), fie ca vorbim de relatia cu Rusia, ca principali producatori mondiali de titei.
Un al doilea aspect semnificativ al ecuatiei energiei este reprezentat de caracterul din ce in ce mai limitat al resurselor de petrol. Conform analizelor efectuate in privinta consumului si a rezervelor de titei aflate in exploatare sau in prospectare, se pare ca aceasta sursa de energie se va epuiza in aproximativ 50 de ani.
Cel de-al treilea aspect semnificativ pe care trebuie sa il avem in vedere in discutia privind productia si consumul de energie este dezvoltarea durabila. Acest concept plaseaza sursele clasice de energie (petrol, gaze naturale, carbune) pe primele pozitii in topul celor mai poluante forme de energie.
Avand in vedere responsabilitatea pe care o are fata de generatiile urmatoare si fata de mediul inconjurator, Uniunea Europeana a trasat obiective clare in privinta producerii de energie din surse regenerabile. Astfel, contributia surselor de energie regenerabila in consumul energetic national al Romaniei trebuie sa atinga nivelul de 20% pana in anul 2010, conform reglementarilor UE, stabilite de Consiliul European in martie 2007.
Sursele regenerabile de energie avute in vedere pentru a fi stimulate sunt : energia eoliana, hidroenergia, energia geotermala, biomasa si energia solara.
Din fericire, Romania poate dezvolta sisteme de productie pe toate tipurile de surse regenerabile, in functie de specificul fiecarei zone geografice din tara. In urma studiilor realizate la nivelul tarii noastre, potentialul in domeniul producerii de energie verde este de 65% biomasa, 17% energie eoliana, 12 % energie solara, 4% microhidrocentrale si 2% voltaic si geotermal. Conform hartii elaborate de catre Administratia Nationala de Meteorologie, potentialul energetic al Romaniei este repartizat zonal, astfel:
Delta Dunarii - energie solara;
Dobrogea - energie solara si eoliana;
Moldova - micro-hidro, energie eoliana, biomasa;
Carpati- potential ridicat de biomasa si micro-hidro;
Transilvania - potential ridicat pentru micro-hidro;
Campia de Vest - posibilitati de valorificare a energiei geotermale;
SubCarpati - potential pentru biomasa si micro-hidro;
Campia Romana - biomasa, energie geotermica si energia solara.
Fie ca este vorba de sisteme complementare la sistemul de alimentare cu energie electrica si termica existent deja, fie ca vorbim de sisteme autonome de productie si valorificare, energia "verde" este la indemana atat a operatorilor economici cat si a persoanelor fizice.
Practic, un operator economic poate folosi un astfel de sistem atat pentru consumul propriu cat si pentru comercializarea energiei pe piata interna de energie. Costurile mari de implementare a acestor sisteme sunt in general amortizabile in aproximativ 5-10 ani, in functie de capacitatea de productie instalata.
Tocmai pentru a incuraja persoanele juridice sa isi dezvolte astfel de sisteme, statul roman a creat instrumente de suport : piata certificatelor verzi, solutii de finantare a investitiei, un cadru legislativ stimulativ etc.
(www.responsabilitatesociala.ro - Mihai Toti)
Presedinte - Subsecretar de Stat - Administratia Fondului pentru Mediu
CAPITOLUL I
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE)
1.1. Potentialul verde al Romaniei
Romania are un potential relativ mare de surse regenerabile de energie. Potentialul hidroenergetic, economic amenajabil este estimat la 8.000 MW (cat puterea totala instalata si exploatata in Romania), potentialul eolian tehnic amenajabil este estimat la 3.000 MW (varianta pesimista) si la 9.000 (varianta optimista), potentialul energetic al surselor termale este estimat la aproximativ 1,5 milioane tep (energie termica)/an adica o treime din cantitatea de petrol extrasa din Romania, iar potentialul energetic al biomasei este estimat la aproximativ 8 mil. tep/an, aproape de doua ori mai mare decat cantitatea de petrol pe care o extragem (din care 22% lemn de foc, 63% deseuri agricole, 15% deseuri menajere si biogaz). In total, potentialul Romaniei in domeniul energiei verzi se prezinta astfel: 65% biomasa, 17% energie eoliana, 12% energie solara, 4% microhidrocentrale si 1% voltaic si geotermal. Distributia pe zone a acestui potential se prezinta in felul urmator: in Delta Dunarii se poate exploata energia solara, in Dobrogea energia solara si eoliana, Moldova este sprijinita de micro-hidro, biomasa si de energia eoliana, in Carpati inregistram potential ridicat de biomasa si micro-hidro, in Transilvania avem potential ridicat pentru micro-hidro, in Campia de Vest avem posibilitati de valorificare a energiei geotermale, iar in Campia de Sud putem valorifica biomasa, energia geotermica si energia solara (Fig. 1, Tabelul 1).
In trei ani, Romania trebuie sa creasca utilizarea de energie regenerabila cu patru procente, de la 29% din consumul total la 33%, pentru ca apoi, in anul 2015, procentul sa creasca la 35 %, iar in anul 2020 sa ajunga la 38 %; multi investitori s-au aratat interesati de potentialul eolian si solar al Romaniei si doresc sa investeasca in capacitati de productie. Romania a investit in ultimii trei ani in capacitatile energetice alternative 300 de milioane de euro. "Efortul investitional total din perioada 2003-2015 se estimeaza sa ajunga la 2,7 miliarde de euro, dintre care 1,3 miliarde de euro pana in 2010 si 1,4 miliarde de euro din 2011 pana in 2015.
Tabel 1 Potentialul energetic al resurselor regenerabile de energie din Romania
1.2. Certificatele verzi
Principalul instrument destinat investitorilor in energii curate il reprezinta certificatele verzi. Este un sistem prin care toti furnizorii de energie electrica trebuie sa achizitioneze o cota obligatorie de energie electrica provenia din surse regenerabile, pe care sa o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este echivalent cu 1 MWh de energie "curata ", iar pentru el, producatorul primeste, alaturi de pretul energiei electrice stabilit de piata, un pret suplimentar, stabilit pe o piata paralela, unde sunt tranzactionate beneficiile aduse mediului.
Suma suplimentara pe care un producator o poate primi pentru un astfel de certificat verde este cuprinsa intre 24 si 42 de euro, iar cota obligatorie de energie "verde" pe care orice furnizor a fost obligat sa o achizitioneze in anul 2006 de la producatori a fost de 2,20% din totalul energiei electrice contractate.
1.3. Tipuri de energie regenerabila
Sursele de energie neconventionala au capatat si vor capata in continuare, o pondere din ce in ce mai mare in cadrul sistemelor energetice din intreaga lume, atat datorita efortului de cercetare si vointei politice implicate in dezvoltarea lor, cat si datorita cresterii pretului energiei obtinute prin metodele traditionale. Sursele de energie primara, numite in general regenerabile, sunt acele surse din mediul natural, disponibile in cantitati practic nelimitate sau care se regenereaza prin procese naturale, intr-un ritm mai rapid decat cel in care sunt consumate. Energiiile regenerabile recunoscute oficial au ca origine razele Soarelui, temperatura interna a Pamantului sau interactiunile gravitationale ale Soarelui si Lunii cu oceanele.
In cele ce urmeaza se prezinta o clasificare a surselor de energie regenerabila ce se prezinta ca alternative viabile pentru acoperirea necesitatilor energetice ale umanitatii in conditiile epuizarii rezervelor de combustibili fosili. Aceasta epuizare se estimeaza ca va avea loc in maxim 25 de ani daca se mentine rata actuala de exploatare a lor.
1.3.1. Energia solara (Anexa 1 Fig 1,2,3)
Durata de viata a Soarelui este estimata la 5 miliarde de ani, ceea ce conduce la concluzia ca, pe scara noastra a timpului, el reprezinta o energie inepuizabila si deci regenerabila. Energia totala captata de scoarta terestra este de 720*106 TWh pe an. Disponibilitatea acestei energii depinde insa de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este captata, de anotimpuri si de patura noroasa. Exista mai multe modalitati de captare/conversie a energiei solare.
Energia solara termica
Se bazeaza pe producerea de apa calda utilizata in cladiri, sau in scopul de a permite actionarea turbinelor ca si in cazul centralelor termice clasice, pentru productia de electricitate. Aceasta tehnica de a produce electricitate se aplica in cazul centralelor experimentale cu randamentul net intr-adevar mic, de 15%. Apele de suprafata ale marilor sunt in mod natural incalzite de soare, ceea ce reprezinta un imens rezervor de energie in zonele tropicale. Proiectele de extractie a acestei 'energii termice a marilor' au la baza actionarea diferitelor masini termodinamice. Acestea functioneaza pe baza diferentei de temperatura dintre apa de suprafata (25 pana la 30°C) si apa de adancime (5°C la 1000 m adancime). Pentru ca aceasta solutie sa fie practica ar trebui ca diferenta de temperatura sa fie mai mare 20°C, dar randamentul de 2% este foarte slab.
Energia solara fotovoltaica
Se bazeaza pe producerea directa de electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci cand straluceste si atunci cand conditiile climatice sunt favorabile, soarele furnizeaza o putere de 1 kW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea directa in electricitate a 10 - 15% din aceasta putere. Productia de energie a unui astfel de panou variaza odata cu cresterea sau scaderea intensitatii solare: 100 kWh/mp/an in Europa de Nord, iar in zona mediteraneana este de doua ori mai mare. Un acoperis fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW si produce 2 - 6 MWh/an. Daca cei 10.000 kmp de acoperis existenti in Franta ar fi utilizati ca generator solar, productia ar fi de 1.000 TWh pe an, aproape dublul consumului final de electricitate in Franta la inceputul anilor 2000 (450 Twh). Principalele obstacole in utilizarea pe scara larga a energiei solare fotovoltaice (si termice) le reprezinta, pe de o parte disponibilul de putere furnizata, care constrange la stocarea electricitatii pentru o functionare autonoma sau la utilizarea de solutii energetice complementare, iar pe de alta parte competitivitatea economica.
1.3.2. Energia eoliana (Anexa 1 Fig 4)
Sursa eoliana disponibila este evaluata pe scara mondiala la circa 60.000 TWh pe an, jumatate din acest potential aflandu-se in locatii "off shore" (in largul marilor sau oceanelor). Teoretic, energia de origine eoliana poate acoperi necesarul mondial de electricitate ce se ridica la 40.000 Twh (inclusiv pierderile). Pe de alta parte, principalul inconvenient al acestei surse de energie, o reprezinta instabilitatea vantului. In perioadele cu temperaturi extreme, cand cererea de energie este acerba, efectul produs de vant este practic inexistent, fapt care a condus la solutia realizarii instalatiilor hibride de producere a energiei electrice, ce contin, pe langa sursa eoliana, si alte surse bazate pe energii regenerabile, cu o stabilitate superioara in functionare, precum si sisteme de stocare a energiei electrice. In cazul sistemelor de stocare a energiei electrice de mare capacitate, trebuie luat in calcul pretul de cost ridicat al acestor sisteme, ce se afla in faza de dezvoltare.
Europa nu are decat 9% din potentialul eolian disponibil in lume, dar in anul 2002 detinea 72% din puterea instalata de origine eoliana. Ea a produs 50 TWh electricitate de origine eoliana in 2002, productia mondiala fiind de 70 TWh. Potentialul eolian tehnic disponibil in Europa este de 5.000 TWh pe an.
1.3.3. Energia cinetica si potentiala a apelor (Anexa 1 Fig 5, 6, 7)
Din punct de vedere al puterii instalate, la nivel mondial, sursa hidroelectrica poate fi considerata prima sursa regenerabila de electricitate. Aceasta se datoreaza atat pretului de cost mai redus al instalatiilor de captare, cat si traditiei, deja existente in domeniu. Potentialul mondial reprezinta un avantaj care trebuie exploatat. Productia de energie hidroelectrica, la inceputul anilor 2000 a fost de 2.700 TWh pe an, cu o putere instalata de 740 GW. Ea poate ajunge la 8.100 TWh in anul 2050 prin dublarea competitiva economica a puterii instalate. Tehnic exploatabili sunt 14.000 TWh din potentialul teoretic de 36.000 TWh.
Sursa hidro de mare putere
In aceasta categorie se incadreaza instalatiile hidroelectrice cu o putere mai mare de 10 MW. In tarile industrializate, aceasta categorie de surse este exploatata in proportie de 100% din potentialul sau maxim. Barajele permit stocarea de energie, furnizand-o in momentele de maxima necesitate a cererii. In diferite cazuri, bazinele de stocare a energiei in amonte sau in aval, permit o adevarata stocare de energie utilizand instalatii de tip turbo-alternatoare reversibile care realizeaza pompajul in perioada ne-critica. Aceasta forma de stocare a energiei este foarte utilizata in lume.
Sursa hidro de mica putere
Centralele hidroelectrice cu o putere inferioara celei de 10 MW sunt plasate, in general, pe firul apei, functionarea lor depinzand in mare masura de debitul apei. Aceste mici centrale sunt utilizate pentru o productie descentralizata. Productia mondiala este estimata la 85 Twh anual.
1.3.4. Energia mareelor
Si acest tip de energie primara regenerabila poate fi utilizata pentru a produce electricitate. Se bazeaza pe exploatarea fluctuatiilor periodice ale nivelului marilor si oceanelor, datorate atractiei gravitationale exercitate de Luna si de Soare asupra apelor. Pe plan mondial se afla in studiu mai multe tipuri de instalatii de captare a acestui tip de energie. Proiecte importante se afla in curs de desfasurare in Canada, Franta si Anglia. Realizarea acestor proiecte nu este sigura, deoarece prin implementarea ideilor existente in acest domeniu se modifica considerabil ecosistemul local.
1.3.5. Energia valurilor
Aceasta sursa este o alta sursa importanta de energie. Puterea medie anuala pe coasta Oceanului Atlantic este cuprinsa intre 15 si 80 kW/m de coasta. Prototipuri de centrale de acest gen sunt astazi in faza de analiza si testare. Din pacate insa, energia valurilor nu se poate folosi inca pe scara larga, datorita suprafetelor mari ocupate de instalatiile de captare.
1.3.6. Energia geotermala (Anexa 1 Fig 8)
Temperatura planetei creste considerabil odata cu aproprierea de centrul sau. In anumite zone de pe planeta, la adancime, se gaseste apa la temperaturi foarte ridicate. Geotermia de temperatura ridicata (150 pana la 300°C) presupune pomparea acestei ape la suprafata, unde, prin intermediul unor schimbatoare de caldura, se formeaza vapori, care sunt utilizati ulterior in turbine, ca si in cazul centralelor termice clasice si astfel se produce electricitate.
Resursele geotermice cu o temperatura scazuta (mai mica de 100°C) sunt extrase cu ajutorul unor pompe termice, in scopul eliberarii unei cantitati de caldura pentru diferite necesitati.
Potentialul geotermic natural este, in continuare, considerat limitat, deoarece exista numeroase locatii unde se intalneste o temperatura foarte ridicata (mai mare de 200°C), dar nu exista apa. Aceasta resursa termica poate fi exploatata prin intermediul tehnologiei 'rocilor calde si uscate', in curs de dezvoltare. Principiul consta in pomparea de apa prin intermediul unui put catre zonele de mare adancime (mai mari de 3000 m) corespunzatoare fisurilor din roca. Aceasta apa reincalzita urca prin intermediul unui alt put si permite producerea de electricitate ca si in cazul centralelor termice clasice. Totusi, potentialul acestui tip de energie nu este precizat.
1.3.7. Biomasa (Anexa 1 Fig 9, 10)
Poate fi considerata o energie regenerabila, cu conditia exploatarii durabile a ei (refacerea fondului forestier etc.). In general, termenul de biomasa se refera la o sursa ce furnizeaza biocombustibili si biocarburanti.
Lemnul
Acopera mai mult de 10% din cererea de energie primara in multe tari din Asia, Africa si America Latina, in cateva tari din Europa (Suedia, Finlanda, Austria). Utilizarea lemnului ca sursa de energie a crescut foarte mult in ultimele decenii in tarile in curs de dezvoltare, dar aceasta resursa nu a fost exploatata durabil, determinand despaduriri masive. Emisiile datorate arderii lemnului intr-o instalatie industriala de incalzire sunt mai reduse decat in cazul arderii combustibililor fosili. Daca padurile din care provine lemnul sunt gestionate intr-o maniera durabila, emisiile de CO2 cauzate de aceasta filiera de productie, nu ar fi decat cele cauzate de benzina consumata in cadrul operatiilor de plantare, recoltare si comercializare. Aceasta ar reprezenta aproximativ 5% din combustibilul vandut. Trebuie subliniat faptul ca o energie regenerabila nu este neaparat si o energie total nepoluanta. Consumul de biomasa, ca energie primara, este in Franta de 10-11 Mtep (la inceputul anilor 2000), in principal sub forma lemnoasa. Fara sa se constituie culturi energetice specifice, potentialul de biomasa ar putea fi dublat, doar prin recuperarea sistematica a tuturor deseurilor organice: deseuri menajere si industriale ne-reciclabile, tratarea prin metanizare a filtrelor de epurare si a deseurilor agricole, care ar genera biogaz. Potentialul energetic este de 60 TWh/an, adica 15% din consumul final de electricitate din Franta. Biomasa este frecvent utilizata in sistemele de cogenerare care produc electricitate ca si in centralele clasice, prin valorificarea caldurii, altfel pierduta, din diverse aplicatii: incalzirea incaperilor, nevoi industriale, agricultura. Aceasta tehnologie permite cresterea randamentului conversiei energetice.
Biocarburantii lichizi
Sunt mai scumpi din punct de vedere al obtinerii si produsi pe baza unor culturi energetice (stuf, trestie de zahar, floarea soarelui, grau, porumb,), sunt cel mai bine pusi in valoare in aplicatii din domeniul transportului. Ei sunt utilizati in prezent, mai ales pentru alimentarea motoarelor termice, fiind amestecati cu mici cantitati de carburanti traditionali, pentru a le ameliora caracteristicile. Cei mai renumiti sunt in acest sens "bioetanolul" si "biodieselul".
Bioetanolul este principalul biocarburant lichid utilizat in lume si este produs in special in Brazilia si Statele Unite. Productia mondiala este de aproximativ 50 miliarde litri anual, din care, 37 miliarde litri provin din cele doua Americi. Materiile prime cele mai folosite sunt trestia de zahar si cerealele.
Biodieselul este al doilea ca nivel de productie dar se afla intr-o continua dezvoltare. Principalii producatori de biodiesel se afla in Uniunea Europeana, ce produce anual peste 4 milioane de tone din totalul mondial de 4,6 milioane tone. Ca materie prima se folosesc in special uleiul de rapita si cel de floarea soarelui.
Se estimeaza ca producerea biocarburantilor va lua o amploare deosebita, cresterea anuala din ultimii 5 ani fiind de peste 15%.
Romania are un potential imens pe piata biocarburantilor, de 600.000 de tone pe an. Mai multe companii interne si internationale si-au anuntat intentiile de a construi rafinarii de biocarburanti in Romania.
Biocarburantii gazosi
Sunt folositi in special in domeniul casnic si in transporturi, dar si in domeniul industrial. Biogazul este un complex de hidrocarburi usoare, obtinut prin descompunerea deseurilor organice nereciclabile din domeniul menajer, agricol si industrial in medii umede si lipsite de oxigen molecular. Acest proces are loc si in mod natural prin descompunerea materiilor organice sedimentate pe fundul apelor statatoare sau in alte locuri unde nu patrunde aerul. Constituentul principal al biogazului este metanul.
Agentii fermentarii acestor materii organice sunt doua specii de bacterii: Bacillus cellulosae methanicus si Bacillus cellulosae hydrogenicus. Dupa cum le arata si numele, aceste bacterii se hranesc cu celuloza si genereaza ca produsi secundari ai metabolismului lor metanul si, respectiv, hidrogenul.
Pornind de la fenomenul natural cunoscut si studiat inca din secolul al XVII-lea, au fost dezvoltate instalatii de fermentare anaeroba controlata a materiilor organice reziduale. Pentru o lunga perioada de timp, mai ales in perioada interbelica, aceste instalatii erau folosite pentru descompunerea materiilor organice in statiile de epurare a apei, iar biogazul obtinut era neglijat. Treptat insa, acesta s-a impus ca o sursa de energie ieftina si destul de usor de obtinut. Ca materie prima pentru obtinerea biogazului, se folosesc in principal gunoaiele provenite de la cresterea animalelor, plantele acvatice si algele. Acestea din urma au o capacitate extrem de mare de multiplicare, intr-un timp relativ scurt, ceea ce creeaza o disponibilitate mare de materie organica ce poate fi folosita in filiera de metanizare.
Metanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. Pe langa metan, biogazul mai contine dioxid de carbon, hidrogen, hidrogen sulfurat, vapori de apa, amoniac, azot, diversi compusi organici gazosi etc. Datorita prezentei acestor gaze, puterea calorica a biogazului este mult mai scazuta decat a metanului pur.
CAPITOLUL II
FONDUL PENTRU MEDIU
2.1. Definitia Fondului pentru Mediu
Fondul pentru mediu reprezinta un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor si programelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului.
Manualul de operare prezinta categoriile de proiecte de protectia mediului care sunt finantate de Administratia Fondului pentru Mediu, institutie care raspunde de gestionarea Fondului pentru Mediu, in conformitate cu O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, aprobata prin Legea nr. 105/2006, modificata si completata de Ordonanta nr.25/2008. Acesta contine proceduri referitoare la depunerea, analiza, evaluarea, selectarea, finantarea, urmarirea si controlul implementarii proiectelor pentru protectia mediului.
2.2. Administratia Fondului pentru Mediu (AFM)
Este institutia publica cu personalitate juridica, finantata integral din venituri proprii, in coordonarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, raspunde de gestionarea Fondului pentru Mediu, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta (OUG) nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu (publicata in M.Of. nr. 1193/30 decembrie 2005), aprobata prin Legea nr. 105/2006 (publicata in M.Of. nr. 393/08 mai 2006).
Obiectivele Administratiei Fondului pentru Mediu sunt urmatoarele :
continuarea implementarii acquis-ului comunitar de mediu prin finantarea programelor si proiectelor initiate in 2007, in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere a Capitolului 22 - Mediu;
stimularea interesului autoritatilor publice locale, a operatorilor economici, a ONG-urilor si unitatilor de invatamant, pentru elaborarea proiectelor prioritare de mediu, prin accesarea finantarilor din Fondul pentru Mediu;
cresterea numarului de sesiuni de depunere a proiectelor vizand protectia mediului;
adoptarea si mentinerea unei strategii de comunicare eficienta cu toti actorii implicati in domeniul protectiei mediului prin:
comunicarea directa (e-mail, corespondenta transmisa prin posta);
mentinerea unei colaborari proactive cu partenerii sai de comunicare, organismele mass-media;
informatii prezentate intr-o forma atractiva (prin intermediul brosurilor si pliantelor) si distribuirea acestora publicului tinta institutiilor partenere ale AFM (CCIR, ANPM, APM, ANAF, ONRC);
actualizarea permanenta a paginii web,propie AFM, cu informatii de interes public, pentru a raspunde nevoilor solicitantilor de finantare;
necesitatea obtinerii feed-back-ului acestora;
promovarea activitatilor institutiei prin intermediul tuturor canalelor de comunicare si mentinerea transparentei privind utilizarea eficienta a Fondului pentru mediu;
imbunatatirea capacitatii administrative si financiare, in vederea finantarii unui numar cat mai mare de proiecte.
Fondul pentru Mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege speciala care stabileste si destinatiile acestora.
In baza principiilor europene 'Poluatorul plateste' si 'Responsabilitatea producatorului', toate tarile cu economie in tranzitie au constituit un Fond pentru Mediu, pentru rezolvarea problemelor de protectie a mediului.
In Romania, acest fond a inceput sa functioneze din luna iunie 2002.
Administratia Fondului pentru Mediu, unitate cu personalitate juridica - in coordonarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, raspunde de gestionarea Fondului pentru Mediu
Legea nr. 73/2000, privind Fondul pentru Mediu, republicata, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 333/8 iulie 2004, privind aprobarea OUG nr. 86/2003), precum si H.G. nr. 1989/2004 precizeaza structura organizatorica, resursele financiare si scopul activitatilor Fondului pentru Mediu.
Fondul pentru Mediu este un fond public, extrabugetar, iar veniturile acestuia sunt venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat.
2.3. Activitati eligibile pentru finantare din Fondul pentru Mediu
Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul pentru Mediu conform art. 13, alin. 2 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, aprobata prin Legea nr.105/2006, in sesiunea 01.02-07.03.2008, sunt urmatoarele:
CAPITOLUL III
SURSE DE FINANTARE A PROIECTELOR DE INVESTITII PENTRU MEDIU
3.1. Finantarea proiectelor in domeniul protectiei mediului
Cea mai mare sursa de fonduri (cu aproape 49 %) este reprezentata de venitul disponibil al populatiei anticipat ce va putea fi cheltuit pentru servicii de mediu (este pretul platit de populatie in contextul internalizarii costurilor de mediu). Se estimeaza ca acest venit reprezinta 5% din venitul total disponibil al populatiei. Acesta va reprezenta sursa cheie pentru achitarea prestarii de servicii publice de mediu si ar putea avea o contributie substantiala la investitiile de mediu.
A doua sursa ca marime este reprezentata de finantari prin fonduri nerambursabile acordate de CE in cadrul diferitelor programe ale UE (23 % din total).
( Ministerul Mediului si Gospdaririi Apelor, Oportunitati de finantare 2006)
Sarcinile, obiectivele prioritare si organizarea Fondurilor Structurale sunt definite de Consiliu, la propunerea Comisiei Europene si asentimentul Parlamentului European. Astfel, Tratatul contine prevederi pentru coordonarea politicilor economice, implementarea politicilor Comunitare, in particular a Pietei Unice, precum si pentru utilizarea Fondurilor Structurale existente (Fondul European pentru Orientare si Garantare pentru Agricultura, Sectiunea Orientare; Fondul Social European; Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Instrumentul Financiar pentru Orientare in domeniul Pescuitului si a Fondului de Coeziune.
Versiunea originala a Tratatului de la Roma - care a intrat in vigoare in anul 1958 - nu face nici o mentiune explicita despre Fonduri Structurale sau despre politici regionale comunitare. Dupa ce Comunitatea s-a confruntat cu prima extindere si cu crizele economice din anii '70, in care atentia sa a fost orientata serios catre problemele regiunilor, au fost inaintate propuneri pentru dezvoltarea unei politici in acest domeniu.
De atunci, Fondurile Structurale au suferit diferite reforme care au facut ca politicile regionale sa ocupe o pozitie din ce in ce mai importanta printre activitatile Uniunii Europene, s-au formulat principii si reguli cheie care acum pregatesc Fondurile Structurale pentru Uniunea Europeana a secolului 21, inclusiv pentru extinderea catre Europa Centrala si de Est.
A treia sursa majora de finantare este reprezentata de institutiile financiare internationale (16 % din total, in special sub forma de imprumuturi pentru investitii).
BEI este cea mai mare sursa, avand de asemenea si cele mai scazute costuri pentru imprumuturi, urmata de BIRD (cunoscuta ca Banca Mondiala) si BERD.
Pe locul patru se afla bugetele guvernamentale (8% din total sau aproximativ jumatate din suma cu care contribuie institutiile internationale financiare).
A patra sursa de finantare este comunitatea institutiilor financiare internationale si bilaterale, (3 % din total, in special sub forma de fonduri nerambursabile pentru asistenta tehnica si crestere a capacitatii in vederea unei "bune guvernari de mediu").
Desi sumele raman mici si nu pot fi alocate pentru investitii, acestea pot avea un impact stimulator disproportionat, deoarece construirea unei "bune guvernari de mediu" poate incuraja sectorul privat sa realizeze investitiile proprii necesare de mediu, diminuand necesarul financiar privat si comercial pentru dezvoltarea investitiilor publice de mediu prin diferite tipuri de modele de Parteneriat Public Privat.
(Ghidul Instrumentelor Structurale, document publicat pe www.infoeuropa.ro)
Fig. 2. Surse de finantare in domeniul mediului
Sursa: MMGA
O alta sursa de finantare o constituie Fondul de Mediu , care are ca scop stimularea unui numar limitat de investitii de mediu de interes public, acordand prioritate celor incluse in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.
Incasarile din Fondul de Mediu sunt reprezentate de diferite taxe suportate de catre agentii economici poluatori, alocatii de la bugetul de stat, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizatii internationale, taxe pentru eliberarea autorizatiei de mediu, precum si rambursarea capitalului si a dobanzii de catre utilizatorii resurselor fondului.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare din Fondul de Mediu sunt stabilite printr-un plan anual adoptat de catre comitetul director al Fondului.
Principalele tipuri de sprijin financiar oferite de fondul de mediu sunt:
Veniturile realizate pana in prezent de Fondul de Mediu sunt de aproximativ 54.057 mil. Euro din care:
Resursele fondului sunt in mare parte canalizate catre proiecte/achizitionarea de aparatura cu tehnologie nepoluanta si proiecte de gestiune a deseurilor. Limita maxima de finantare pentru un proiect este de 1 mil. Euro si nu poate reprezenta mai mult de 80% din fondurile totale necesare pentru proiectul respectiv. Restul de 20% din cheltuielile asociate proiectului trebuie sa fie cofinantate de catre solicitant.
Imprumuturile se acorda pentru o perioada de maxim 10 ani si poate fi oferita o perioada de gratie de 1 an la rambursarea capitalului de baza. Dobanzile sunt in general in jur de 10 %, adica cu mult sub dobanzile actuale de pe piata, care se situeaza in jur de 20-35 %.
Partea de incasari a Fondului este alcatuita in principiu din tarife si taxe de mediu achitate de diferiti agenti economici a caror activitate are impact asupra mediului. Orice intreprindere care plateste taxe de mediu va avea prioritate la acordarea imprumuturilor din Fond.
O alta sursa de finantare, o reprezinta sursele proprii ale intreprinderilor constand in amortizari, fonduri de dezvoltare, profitul reinvestit, surse dirijate pentru realizarea masurilor din programele de conformare si respectarea prevederilor legale in domeniu. In contextul actual, consideram ca intreprinderile ar trebui sa aloce sume mai mari pentru rezolvarea si prevenirea problemelor de mediu, statul putand contribui prin creearea unui cadru legal stimulativ, in sensul reducerii taxelor si impozitelor pe care companiile trebuie sa le plateasca bugetului statului (impozitul pe profit).
3.2. Tipuri de finantare a fondului de mediu
Fondul pentru mediu este utilizat pentru finantarea proiectelor de mediu eligibile prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati: rambursabila, nerambursabila si mixta.
sustinerea financiara a cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de operatorii economici in procent de pana la 50%, cu exceptia Regiunii Bucuresti-Ilfov. In cazul in care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementeaza proiectul in Regiunea Bucuresti-Ilfov, finantarea se acorda sub forma de fonduri nerembursabile, in cuantum de maxim 40% din costurile eligibile ale proiectului.
sustinerea totala sau partiala a dobanzii aferente creditelor acordate de banci solicitantilor, pentru implementarea unor proiecte pentru protectia mediului cu conditia rambursarii de catre solicitant a creditului si a dobanzilor la termenele scadente, conform contractului de imprumut.
Finantarea rambursabila se acorda operatorilor economici si consta in sustinerea financiara a unui procent de maxim 75% din cheltuielile eligibile ale proiectului, in conditiile solicitarii unor finantari rambursabile, solicitantul trebuie sa faca dovada capacitatii economico-financiare de rambursare a finantarii si sa realizeze venituri certe la data analizei.
Operatorul economic are obligatia de a rambursa finantarea acordata in conditiile si la termenele prevazute in contactul de finantare.
Finantarea mixta se acorda operatorilor economici si consta in finantarea rambursabila si nerambursabila a cheltuielilor eligibile ale unui proiect, in urmatoarele procente:
- nerambursabil : finantarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse de operatorii economici in procent de pana la 50%, cu exceptia Regiunii Bucuresti-Ilfov. In cazul in care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementeaza proiectul in Regiunea Bucuresti-Ilfov, finantarea se acorda sub forma de fonduri nerembursabile, in cuantum de maxim 40% din costurile eligibile ale proiectului.
- rambursabil : maxim 40% din valoarea cheltuielor eligibile. In acest caz, contributia proprie trebuie sa fie de minim 30% din valoarea cheltuielilor eligibile, la care se adauga valoarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului.
Nu se finanteaza rambursabil/mixt proiectele a caror sustinere financiara este considerata ajutor de stat regional pentru investitii.
Cheltuielile eligibile nefinantate din Fondul pentru Mediu ale proiectului constituie contributia proprie si va fi sustinuta de catre beneficiar.
Contributia proprie acceptata este in numerar,in urmatoarele procente:
finantari nerambursabile/mixte : pana la 50%;
finantari rambursabile : minim 25% din valoarea cheltuielilor eligibile totale ale proiectului.
Nu este acceptata contributia in natura.
Pentru un proiect de protectia mediului un solicitant/beneficiar poate obtine finantare atat de la Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), cat si de la un tert, cu conditia respectarii minimului contributiei proprii.
Cofinantarea poate fi din surse interne si/sau externe.
3.3. Conditii de finantare
Modalitatea de finantare nerambursabila poate sustinerea financiara a cheltuielilor eligibile ale proiectului in procentele stabilite mai jos:
Sustinerea totala sau partiala a dobanzii aferente creditelor acordate de banci solicitantilor, pentru implementarea unor proiecte pentru protectia mediului cu conditia rambursarii de catre solicitant a creditului si a dobanzilor la termenele scadente, conform contractului de imprumut.
Contributia proprie acceptata este in numerar, in urmatoarele procente:
Categorii de proiecte eligibile : prevenirea poluarii, reducerea impactului asupra atmosferei, apei si solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, protectia resurselor de apa, statiile de tratare, statiile de epurare pentru comunitati locale, gospodarirea integrata a zonei costiere, conservarea biodiversitatii, administrarea ariilor naturale protejate, educatia si constientizarea publicului privind protectia mediului, cresterea productiei de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, reconstructia ecologica si gospodarirea durabila a padurilor, impadurirea terenurilor degradate situate in zonele deficitare in paduri, stabilite in conditiile legii, inchiderea iazurilor de decantare din sectorul minier, lucrari destinate prevenirii, inlaturarii si/sau diminuarii efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrarile de gospodarire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
(Adminsitratia fondului de mediu)
CAPITOLUL IV
LEGISLATIE
Reglementari privind promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie
4.1.1. Legislatia U.E.
a) Directiva 2003/54/CE privind regulile comune pentru piata interna energiei electrice;
b) Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie;
c) Directiva CE/2003/55 privind reglementarile comune pentru piata interna in sectorul gazelor naturale;
d) Directiva CE/2003/30 privind promovarea utilizarii biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinati transportului;
e) Directiva 96/92/EC privind piata interna de electricitate.
4.1.2. Legislatia romana
1) Legea 318/2003 - Legea energiei electrice;
2) Legea 73/2000 privind "Fondul pentru mediu";
3) HG 890 din 29 iulie 2003 privind aprobarea "Foii de parcurs din domeniul energetic din Romania";
4) HG 867/2003 privind Regulamentul de racordare a utilizatorilor la retelele electrice de interes public;
5) HG 1892/2004 - Hotarare pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile (MO 1056/2004);
6) HG 1535/2003 - Hotarare privind aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie (MO 8/2004);
7) HG 443/2003 - Hotarare privind promovarea productiei de energie electric din surse regenerabile (MO 288/2003);
8) HG 1429 - Hotarare de guvern pentru aprobarea regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile (MO 843/2004);
9) HG 540/2004 privind aprobarea regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice (MO 399/2004);
11) HG 1849 Hotarare pentru majorarea gradului de deschidere a pietei de energie electrica (MO 1062/2004);
12) ANRE O 15 - Ordinul nr. 15 din 16.03.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
13) ANRE O 19 - Ordinul nr. 19 din 28 .04.2005 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi;
14) ANRE O 20 - Ordinul nr. 20 din 28.04.2005 privind aprobarea valorilor minime si maxime de tranzactionare a certificatelor verzi pentru anul 2005;
15) ANRE O 23 - Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia electrica produsa din surse regenerabile de energie;
16) ANRE 015.2.237.0.00.16/03/05 - Regulament de organizare si functionare a pietei de certificate verzi.
Legislatia Fondului de Mediu
1) OUG nr. 196/2005 privind Fondul de Mediu - actualizata la 1.09.2008;
2) Hotararea nr. 830 din 13 august 2008 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli rectificat pe anul 2008 al Fondului pentru Mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu;
3) Hotararea nr. 832 din 13 august 2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 10 din Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1/2006;
4) Hotararea nr. 834 din 13 august 2008 pentru aprobarea finantarii din Fondul pentru mediu a lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatiile din perioada 22 iulie - 5 august 2008;
5) Hotararea nr. 686 din 24 iunie 2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule;
Incepand cu data de 1 iulie 2008, a intrat in vigoare O.U.G. nr. 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, (publicata in Monitorul Oficial cu numarul 327 din data de 25 aprilie 2008), care stabileste cadrul legal pentru introducerea taxei pe poluare pentru autovehicule. Aceasta taxa constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului.
6) H.G. nr. 602 din 4 iunie 2008 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2008 al Fondului pentru Mediu si al Administratiei Fondului pentru Mediu;
7) Ordinul nr. 1937 din 11 decembrie 2007 privind aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor reprezentand obligatii fiscale datorate bugetului Fondului pentru mediu, platite de contribuabili in contul unic al Administratiei Fondului pentru Mediu, de distribuire a sumelor reprezentand obligatii fiscale restante inregistrate de catre acestia la bugetul Fondului pentru Mediu la data de 31 decembrie 2007 si de stingere a acestora;
8) Ordinul nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu;
9) Ordinul nr. 549 din 5 iunie 2006 pentru aprobarea modelului si continutului formularului 'Declaratie privind obligatiile la Fondul pentru Mediu' si a instructiunilor de completare si depunere a acestuia;
10) Ordonanta de Guvern nr. 25 din 27.08.2008 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 628/29.08.2008);
11) Legea nr. 105 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 196/22.12.2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificata prin Legea nr. 292 din 2 noiembrie 2007;
12) Legea nr. 292 din 2 noiembrie 2007 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu (MO nr. 758/08.11.2007)
Legea nr. 105 din 25 aprilie 2006 pentru aprobarea ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/22.12.2005 privind Fondul pentru Mediu;
13) Hotararea Guvernului nr. 1/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu;
14) Decizia primului-ministru al Romaniei nr. 4/2006 pentru numirea domnului Mihai Toti in functia de presedinte al Administratiei Fondului pentru Mediu;
15) Ordonanta de Urgenta nr. 4 din 14 februarie 2007 privind reluarea pentru anul 2007 a Programului de stimulare a Innoirii Parcului auto national;
16) Hotararea nr. 989 din 25 august 2005 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului 'Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii';
17) Hotararea nr. 1631 din 14 decembrie 2005 pentru aprobarea finantarii din Fondul pentru mediu si din bugetul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor a lucrarilor de prevenire si inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in luna septembrie 2005, in zona localitatii Costinesti, judetul Constanta;
18) Hotararea nr. 1862 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea proiectului 'Incinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea deseurilor provenite din activitati medicale';
19) Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu (M.Of. nr.207/11.05.2000);
20) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr.347/29.06.2001);
21) Legea nr. 293/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta nr.93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr.73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr.390/07 iunie 2002);
22) Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, republicata (M.Of. nr.889/09 decembrie 2002);
23) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 694/03 octombrie 2003);
24) Legea nr. 333/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 674/27 iulie 2004);
25) Ordonanta de urgenta nr. 41/2005 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 453/27 mai 2005);
26) Legea nr. 229/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.41/2005 pentru completarea art. 10 din Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 607/13 iulie 2005);
27) Hotararea Guvernului nr. 1174/2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Administratiei Fondului pentru Mediu (M.Of. nr. 789/12 decembrie 2001);
28) Hotararea Guvernului nr. 1989/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu si a structurii organizatorice a acesteia (M.Of. nr. 1155/07 decembrie 2004);
29) Hotararea Guvernului nr. 571/2005 privind modificarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu, prevazut in anexa nr.1 la Hotararea Guvernului nr. 1989/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru Mediu si a structurii organizatorice a acesteia (M.Of. nr. 585/06 iulie 2005);
30) Hotararea Guvernului nr. 828/2005 pentru aprobarea lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in luna iulie 2005, finantate din Fondul pentru Mediu (M.Of. nr. 684/29 iulie 2005);
31) Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1043/2002 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile Fondului pentru Mediu" (M.Of nr.851/26 noiembrie 2002);
32) Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.334/2004 pentru aprobarea modelului si continutului formularului "Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile Fondului pentru mediu" (M.Of. nr.774/24 august 2004);
33) Ordonanta de Urgenta nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile - Republicare (M.Of. nr.104/07 februarie 2002);
34) Ordonanta de Urgenta nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor (M.Of. nr.283/22 iunie 2000);
35) Hotararea nr. 349 din 11 aprilie 2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje (M.Of. nr.269/23 aprilie 2002);
36) Hotararea nr. 899 din 10 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje (M.Of. nr.601/05 iulie 2004);
37) Hotararea nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate (M.Of. nr.160/24 februarie 2004);
38) Normele Metodologice din 16 mai 2002 de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (M.Of. nr.356/28 mai 2002);
39) Hotararea nr. 490 din 16 mai 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (M.Of. nr.356/28 mai 2002);
40) Normele Metodologice din 23 ianuarie 2003 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase (M.Of. nr.118/25 februarie 2003);
41) Hotararea nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje (M.Of. nr.639/20 iulie 2005);
42) Ordinul nr.927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje;
43) Ordinul nr. 593 din 9 iunie 2006 privind legitimatiile de inspectie fiscala;
44) Ordinul nr. 594 din 9 iunie 2006 pentru aprobarea Certificatului de atestare privind obligatiile la Fondul pentru Mediu;
45) Ordinul nr. 596 din 9 iunie 2006 privind legitimatiile eliberate executorilor fiscali care duc la indeplinire masurile asiguratorii si efectueaza procedura de executare silita a creantelor la Fondul pentru Mediu;
46) Hotararea nr. 780 din 14 iunie 2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera;
47) Hotararea nr. 783 din 14 iunie 2006 pentru modificarea si completarea anexei la Hotararea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase;
48) Hotararea nr. 790 din 21 iunie 2006 pentru aprobarea lucrarilor de prevenire si inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in luna septembrie 2005 in zona localitatii Costinesti, judetul Constanta, finantate din Fondul pentru Mediu;
49) Hotararea nr. 791 din 21 iunie 2006 pentru aprobarea lucrarilor de inlaturare a efectelor calamitatilor naturale produse de inundatii in anul 2006, finantate din Fondul pentru Mediu;
50) Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;
51) Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
52) Ordinul nr. 666 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de stimulente personalului Administratiei Fondului pentru Mediu;
53) Legea nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general;
54) Hotararea nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;
55) Legea nr. 337 din 17 iulie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;
CAPITOLUL V
FINANTAREA INVESTITIILOR IN ENERGII ALTERNATIVE DIN FONDUL DE MEDIU
5.1. Administratia Fondului pentru Mediu, suport financiar in investitiile verzi
Administratia Fondului pentru Mediu, este menita sa asigure suport financiar derularii unor investitii in sistemele de productie a energiei din surse regenerabile.
In conditiile legii si pe baza de proiect, AFM asigura finantare nerambursabila in proportie de maxim 50% pentru companii, 60% pentru administratii locale si 90% pentru ONG-uri si unitati de invatamant.
Orice companie responsabila, cu personalitate juridica romana avand minim 6 luni de activitate in Romania si care nu se afla in dificultate financiara sau in procedura de faliment, poate depune proiecte spre finantare la AFM.
De asemenea, Ordonanta de urgenta nr. 50 din 21 aprilie 2008 prevede, pentru prima data in Romania, ca orice persoana fizica sau asociatie de locatari poate depune spre finantare proiecte de inlocuire sau completare a sistemelor de alimentare cu energie electrica sau termica cu sisteme ce folosesc sursele regenerabile de energie.
Scumpirile masive ale agentului termic si electricitatii, cartierele-dormitor aberant de scump de trait in ele si incapatanarea oamenilor de a crede ca stilul prezent de locuire este cel mai 'sigur' sunt factori care, in mod inevitabil, incep sa faca loc motivatiei pentru imbunatatirea spatiilor construite si utilizarea energiilor alternative.
5.2. Programul "Casa Verde", proiect finantat din Fondul de Mediu
Programul "Casa Verde" sau programul de eficienta energetica este un program prin care se urmareste inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului
Prin programul "Casa Verde", populatia urmeaza sa primeasca subventii de 90% din cheltuielile cu instalarea de panouri solare, pompe de caldura sau geotermale, minieoliene, in valoare de cel mult 25.000 lei de instalatie, banii urmand sa fie virati direct firmelor instalatoare, acestea fiind cele care trebuie sa decida si tipul de instalatii necesare in functie de locuintele solicitantilor. Prioritatea programului pentru finantare o au sursele de enegie alternativa solara si eoliana.
Scopul principal
este intensificarea utilizarii energiei din resurse regenerabile.
Obiectivul avut in vedere este de a contribui la urmatoarea tinta nationala
: ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie in
consumul national brut de energie electrica sa fie 33% pana in
2010.
Obiective :
Beneficiari
Operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.
Activitati subventionate
Inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
5.3. Argumente si cheltuieli pentru utilizarea energiilor alternative in domeniul imobiliar:
Argumente
Penele la agentul termic sau electricitate in cartierele rezidentiale;
Bine-cunoscutele preturi
in
crestere continua si diminuarea combustibililor fosili;
Pragul psihologic de 100 de dolari pe baril a fost atins;
Accesul la sistemele de utilitati
costa oricum si incarca nota de plata a unei cladiri;
Pretul electricitatii produse in centralele eoliene este
sensibil egal cu cel realizat prin sursele de energie conventionale;
Producerea apei calde de consum cu ajutorul colectoarelor fotosensibile sau a panourilor solare;
Instalatiile alternative sunt relativ usor de intretinut si isi pot dovedi utilitatea decenii la rand, cu costuri minime;
Potentialul tehnic mondial al energiei eoliene si solare poate sa asigure de cinci ori mai multa energie decat se consuma acum;
Din ce in ce mai multe companii sunt
interesate sa investeasca in centralele eoliene;
Amortizarea investitiei in 10-25 de ani, in functie de capacitate;
Contributia la reducera gazelor cu efect de sera;
Imbunatatiri semnificative sau mentinerea confortului;
Colector solar de tip Beta si sistemele necesare: 1.325 euro + montaj;
Fotovoltaice 5 EUR/W la o capacitate
mai mica de 50 kW instalati;
Costul de instalare a unei capacitati fotovoltaice de 1 kW pe piata
europeana este, in medie, de 5.820 EUR;
Sistem de incalzire centralizata cu biomasa: 29 euro/Gcal.
5.3.1. Implicatii investitionale (cheltuieli) :
Modificari
ale retelei de distributie = conducte noi si
preizolate.
Reabilitarea acoperisurilor blocurilor, pentru ca greutatea suplimentara
a panourilor sau colectoarelor solare sa
nu creeze probleme.
Un panou solar fotovoltaic de 120 W costa aproximativ 700 euro.
Cost de instalare = 7.500 EUR, inclusiv manopera si invertor pentru 10m˛ de panouri, respectiv 1,1 kWv + taxe amplasament si intretinere contor (1,87) * 12 luni * TVA (1,196) * 20 ani.
Costul mediu pentru o noua instalatie eoliana intr-un amplasament bun este de 0,07 euro pe KWh.
5.3.2. Durata de viata a echipamentelor
5.3.3. Pasii instalarii unui panou solar pentru locuinta
Cunoasterea necesarului de energie = puterea consumata de aplicatie * timpul zilnic de utilizare;
Cunoasterea necesarului de energie zilnic (pentru fiecare aparat);
Determinarea inclinarii optime a panolui solar. In Romania, orientarea este sud, inclinare 55° pentru tot anul, 20-30° doar pentru vara
Iluminarea pe durata intregii zile si integrala tuturor pierderilor;
Definirea numarului de zile fara aport solar (autonomia bateriei);
Alegerea regulatorului de incarcare (mentine bateria incarcata la capacitatea maxima si protectia impotriva descarcarii);
Economia realizata prin necumparare de energie consumata
Timp de amortizare a investitiei. Relatia simplificata de calcul Costurile energiei alternative depind in principal de: costurile de investitie, costurile de intretinere si operare, perioada de depreciere si cantitatea de energie produsa intr-un an.
5.4. Analiza SWOT privind utilizarea energiei alternative in domeniul imobiliar
Puncte tari
Puncte slabe
Oportunitati
Existenta programelor Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei -Programul National pentru cresterea eficientei energetice si utilizarea surselor regenearabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010 (HG 1161 din 10.12.2008);
Existenta strategiei nationale in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie;
Finantarea din Fondul de Mediu;
Potential de dezvoltare a parteneriatelor in cadrul U.E;
Existenta surselor proprii de finantare ale beneficiarului proiectului de investitii.
Amenintari
(www.green-report.ro Text de Alex Bara)
Eficienta si amortizarea principalelor tipuri de energie alternativa subventionate din fondul de mediu
5.5.1. Energie solara
Studiile legate de panourile solare arata o durata de viata in jur de 30 de ani. In momentul de fata, eficienta panourilor solare se situeaza intre 13 si 17%. Doar in conditii de laborator s-au obtinut eficiente de peste 20%. Odata cu evolutia tehnologica, in 30 de ani vor exista panouri solare cu eficiente de 35-40%.
Termenul de amorizare a investitiei este jumatate din perioada de garantie. Asadar, recuperarea se poate face in doi ani jumatate, trei ani jumatate, cinci ani sau chiar sapte ani jumatate. Astfel, cei care folosesc in momentul de fata gaze au de asteptat 5-6 ani pentru a-si recupera investitia, utilizatorii curentului electric, 3-4 ani, iar cei care au ca materia prima lemnul, 3 ani.
Exemplu: incalzirea unui metru cub (mc) de apa de la 10sC la 55sC cu diverse tipuri de combustibil - calcul consumuri si recuperare investitie la preturile actuale
*Calcul costuri suprafata captatoare necesara (solar)
- Pentru a incalzi 1.000
litri de la 10 sC la 55 sC este nevoie de:
- Q = (4.185 J/kg/sC)*(1.000 kg)*(45 sC) = 188 MJ de energie
- Pentru un interval de 24 ore , aceasta inseamna in medie 2,18 KW
- La o insolatie medie de 840 W/mp si 61% eficienta, este
necesara o suprafata colectoare de 4,25 mp cu un cost de 1.000 Euro
*Calcul consumuri si recuperare investitie pentru combustibil GAZ
METAN
- Date de calcul: putere calorica: q=35,5 MJ/mc
- Pret actual: aprox. 8.065 lei/mc (0,224 Euro/mc)
- Randament instalatie: 85%
- Necesar combustibil: V= Q/q/0,85 = 188 M J/35,5 M J/mc/0.85 = 6,3 mc
- Cost combustibil: Pret = V*Pret unitar = 6,3 mc*0,224 Euro/mc =
1,4112 Euro
- Recuperare investitie:Investitie panouri/Cost combustibil =
1.000/1,4112 = 709 zile
*Calcul consumuri si recuperare investitie pentru combustibil
CALOREX
- Date de calcul: putere calorica: q=42,804 MJ/kg
- Pret actual: aprox. 28.500 lei/l (0,78 Euro/l)
- Randament instalatie: 80%
- Necesar combustibil: V= Q/q/0,8 = 188 M J/42,804 M J/kg/0.8*0.8 = 4,4 l
- Cost combustibil: Pret = V*Pret unitar = 4,4 l*0,78 Euro/l = 3,43
Euro
- Recuperare investitie:Investitie panouri/Cost combustibil = 1.000/3,43
= 300 zile
*Calcul consumuri si recuperare investitie pentru
combustibil ENERGIE ELECTRICA
- Date de calcul: necesar energie: E=2.18Kw*24h = 52,3 Kwh;
- Pret actual: aprox. 3.800 lei/Kw (0,11 Euro/Kw);
- Randament instalatie: 90%;
- Necesar energie:N= E/0.9 = 52,3Kw/0.9 = 58 Kwh;
- Cost energie:Pret = N*Pret unitar = 58 Kwh * 0,11 Euro/Kw = 6,38
Euro;
- Recuperare investitie:Investitie panouri/Cost combustibil =
1.000/6,38 = 160 zile.
5.2.2. Energie eoliana
Costul unei turbine (incluzand rotorul, controlerul si stalpul) este in jur de 1.000 euro/KW si se amortizeaza in 6-30 ani dupa care, energia obtinuta este gratuita. Durata de viata a unei instalatii eoliene este de 20 pana la 25 ani.
Turbinele eoliene sunt actionate de puterea vantului care pune in miscare palele ce se afla pe un ax ce actioneaza un generator electric. Curentul electric obtinut este fie transmis spre inmagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC, in cazul turbinelor de mica capacitate, fie livrat direct retelei de curent alternativ (AC) spre distribuitori.
Pentru un frigider, un televizor, o antena satelit, un CD-player si patru becuri ecologice de 11W care sa functioneze intre doua si zece ore pe zi, intreaga saptamana, investitia intr-un sistem alternativ de producere a energieie electrice se poate realiza si cu 7.000 de euro. Cu acesti bani se cumpara o turbina eoliana care poate da randament in conditii de vant continuu la 12m/s timp de 4 ore pe zi, 10 acumulatori si un dispozitiv care fac conversia curentului continuu (DC) in curent alternativ (AC) si asigura astfel o calitate a frecventei la 50Hz.
Urmatorii factori determina costul energiei eoliene:
Costul initial al eolienei si al instalarii ei
Taxele
Cantitatea de energie produsa
Orice eoliana instalata intr-un loc expus vantului produce electricitate mult mai putin costisitoare. De aceea este foarte important sa se evalueze viteza vantului in locul in care se doreste sa se instaleze eoliene.
Marile aerogeneratoare moderne folosite in parcurile eoliene racordate la reteaua de electricitate, ce au campuri de unitati multiple, costa intre 1500-2000 $ kilowattul. Unitatile individuale, mai mici, costa pana la 3000 $ kilowattul.
In locurile expuse unor vanturi puternice, costul productiei de electricitate este situat intre 6-12 centi kilowatt/ora. Acest cost este un pic superior facturilor electricitatii obisnuite, dar costurile energiei eoliene scad in fiecare an, in timp de costurile productiei traditionale continua sa creasca.
In regiunile indepartate, productia de electricitate prin generatoare diesel variaza intre 0,25-1 $ kilowat/ora. In consecinta, in locurile expuse vantului, electrictatea eoliana este cu mult mai rentabila.
Atunci cand comparam pretul detaliat al electricitatii platite de consumatori, costurile energiei eoliene sunt aproape concurentiale. Si aceasta fara sa tinem cont de avantajele pentru mediu si sanatate ce ne vin de la folosirea unei surse de energie non poluante.
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Sursele de energie neconventionala au capatat si vor capata in continuare, o pondere din ce in ce mai mare in cadrul sistemelor energetice din intreaga lume, atat datorita efortului de cercetare si vointei politice implicate in dezvoltarea lor, cat si datorita cresterii pretului energiei obtinute prin metodele traditionale. Sursele de energie primara, numite in general regenerabile, sunt acele surse din mediul natural, disponibile in cantitati practic nelimitate sau care se regenereaza prin procese naturale, intr-un ritm mai rapid decat cel in care sunt consumate. Energiiile regenerabile recunoscute oficial au ca origine razele Soarelui, temperatura interna a Pamantului sau interactiunile gravitationale ale Soarelui si Lunii cu oceanele.
O data cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania a trebuit sa faca investitii semnificative in infrastructura de mediu precum si in crearea unor sisteme eficiente de management de mediu, astfel obiectivul final pe de-o parte este acela de a asigura servicii de calitate catre populatie si de a crea un mediu de afaceri competitiv, iar pe de alta parte, acela de a asigura calitatea mediului.
Potentialul tarii noastre in domeniul producerii de energie verde este constituit din 65% biomasa, 17% energie eoliana, 12% energie solara, 4% microhidrocentrale si circa 2% rezerva geotermala In ultimii 3 ani, in Romania, in domeniul utilizarii energiilor alternative provenite din surse verzi, s-au investit 300 milioane euro.
Potentialul Romaniei in ce priveste energia regenerabila este de aproximativ 33.000 de GW pe an. In trei ani, Romania trebuie sa creasca utilizarea de energie regenerabila cu patru procente, de la 29% din consumul total la 33%, pentru ca apoi, in anul 2015, procentul sa creasca la 35 %, iar in anul 2020 sa ajunga la 38 %.
Principalul instrument destinat investitorilor in energii curate il reprezinta certificatele verzi, un sistem prin care furnizorii de energie electrica trebuie sa achizitioneze o cota obligatorie de energie electrica provenita din surse regenerabile, pe care sa o furnizeze consumatorilor. Suma suplimentara pe care un producator o poate primi pentru un certificat verde (1 MWh de energie curata) este cuprinsa intre 24 si 42 euro.
Fondul pentru Mediu reprezinta un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor si programelor pentru protectia mediului, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare in domeniul protectiei mediului. De gestionarea Fondului de Mediu se ocupa Administratia Fondului pentru Mediu (AFM).
Fondul de Mediu, ca instrument principal in politica de mediu, suporta in proportie de 50% costurile eligibile ale proiectelor de investitii in energii regenerabile pentru agentii economici 60% pentru autoritatile locale si pana la 90% pentru persoane fizice (dar nu mai mult de 25.000 lei), el fiind facilitatea principala in preluarea energiei electrice din sursele regenerabile.
Principalul scop al programului "Casa verde" finantat din Fondul de Mediu il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata prin arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens, sursele de energie regenerabila, nepoluante, dar si intensificarea utilizarii energiei din resurse regenerabile.
Programul "Casa Verde", finantat din fonul de mediu are ca obiective principale:
- Eficienta energetica;
- Ecologizarea locuintelor;
- Promovarea si incurajarea investitiilor in surse regenerabile de energie;
iar ca obiective specifice:
Reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara (in principal co
mbustibili fosili);
Diversificarea resurselor disponibile de energie;
Diversificarea mediului de afaceri, prin atragerea companiilor private (din tara si din strainatate), precum si a autoritatilor publice locale si centrale, in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie;
Investitiile in domeniul resurselor regenerabile de energie vor oferi posibilitatea fabricarii, transferului si comercializarii de produse si tehnologii moderne in acest domeniu;
Valorificarea resurselor regenerabile de energie va conduce la o mai mare reducere a emisiilor posibile rezultate din procesul arderii combustibilului fosil si la conservarea mediului.
Capacitatile de producere luate in considerare in zone diferite ale tarii vor conduce la cresterea angajarilor si simultan vor diversifica oferta pe piata muncii.
Concluzii utilizare energie si eoliana intr-o gospodarie:
Avantajele utilizarii sistemelor de producere a energiei regenerabile:
nationale - consolidarea securitatii energetice si diminuarea dependentei energetice de sursele de import (combustibili fosili);
ecologice - prin folosirea sistemelor de generare a energiei alternative se evita anual degajarea de CO2 si alte gaze nocive pentru mediul inconjurator;
economice - o parte din costul suportat de persoanele fizice sau juridice care opteaza pentru energie alternativa va fi finantata in proportie de 40 - 90% din Fondul pentru Mediu;
estetica - panourile solare si centralele eoliene au un design exterior in combinatie cu structura arhitecturala a caselor si ofera posibilitatea montarii pe acoperisuri cu tigla/tabla si armonizarea din punct de vedere estetic cu orice proiect arhitectural sau peisaj.
aceste tehnologii nu produc deseuri periculoase, iar demontarea lor la sfarsitul vietii, este relativ simpla
Daca costurile achizitionarii si instalarii sistemelor de producere a energie din surse regenerabile sunt subventionate de catre stat prin Fondul de Mediu, persoanele fizice si juridice care doresc astfel de sisteme pentru locuinta, isi vor amortiza investitia in jumatate din perioada calculata fara ajutor financiar. Astfel pentru sistemele de producere a energiei din surse solare timpul necesar recuperarii investitiei va fi de 2 ani iar pentru sisteme de producere a energiei eoliane de 3 ani.
BIBLIOGRAFIE
(www.responsabilitatesociala.ro - Mihai Toti)
Adminsitratia fondului de mediu - www.afm.ro
www.mmediu.ro Ministerul Mediului si Gospdaririi Apelor, Oportunitati de finantare 2006)
(Ghidul Instrumentelor Structurale, document publicat pe www.infoeuropa.ro)
Anexa 1
Fig. 1 Panouri solare (obtinere nergie electrica pentru locuinta)
Fig. 2 Panouri solare (incalzire apa)
Fig. 3 Turn solar Fig. 5 Turbina mareica
Fig. 4 Parc turbine eoliene Fig. 6 Energia valurilor
Fig. 9 Fabrica de biocombustibili
Fig. 10 Fabrica Biogaz
Fig. 7 Hidrocentrala
Fig. 8 Centrala Energie geotermala
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
