Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Gestionarea deseurilor in judetul Arges


Gestionarea deseurilor in judetul Arges




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

- Management – Administratie Publica -

Gestionarea deseurilor in judetul Arges




Proiecte economice

GESTIONAREA DESEURILOR IN JUDETUL ARGES

I.Documentarea asupra domeniului de activitate vizat si institutia publica pentru care se va elabora proiectul

I 1. Prezentarea succinta a institutiei publice

Agentia Regionala de Protectia Mediului Pitesti cuprinde 2 ramuri, una locala si una regionala. Ramura locala are atributii in urmatoarele domenii: politici locale de mediu, planificare si proiecte, reglementari, monitorizarea integrata a factorilor de mediu, gestionarea deseurilor si substantelor chimice periculoase, protectia naturii si arii protejate. Ramura regionala are atributii in urmatoarele domenii: politici regionale de mediu, planificare si proiecte, reglementari, planificarea de specialitate si asistenta tehnica. De asemenea, agentia regionala ofera servicii de laborator si are prevazute compartimente pentru audit intern, finaciar contabilitate si administrativ, resurse umane si juridic, comunicare si servicii legate de tehnologia informatiei.

                        Agentia Regionala pentru Protectia Mediului se reorganizeaza ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului finantate de la bugetul de stat.

In conformitate cu art. 10 al HG nr. 459/2005, Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului indeplinesc atributiile ANPM la nivel regional, in domeniile implementari strategiilor si politicilor de mediu, legislatiei si reglementarilor in vigoare si coordoneaza elaborarea planurilor de actiune in domeniul protectiei mediului la nivel regional.

ARPM emit acte de autorizare in domeniul protectiei mediului, in conformitate cu competentele atribuite de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, prevazute in actele de reglementare. De asemenea, ARPM organizeaza colective pentru implementarea instrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

Principalele atributii ale ARPM sunt:

• exercita, la nivel regional, atributiile ANPM;

• participa la elaborarea si monitorizarea planului de dezvoltare regionala;

• colaboreaza cu Agentiile judetene pentru Protectia Mediului din cadrul regiunii de dezvoltare respective pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si constitutirea bazelor de date de mediu la nivel regional;

• coordoneaza elaborarea si monitorizarea planurilor de actiune regionale pentru protectia mediului;

• evalueaza si actualizeaza anual, in cooperare cu Garda Nationala de Mediu si alte autoritati publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate in alte planuri regionale;

• asigura asistenta de specialitate agentiilor judetene pentru protectia mediului;

• colaboreaza cu Garda Nationala de Mediu in controlul aplicarii legislatiei de mediu;

• gestioneaza si disponibilizeaza, in limita prevederilor legale, informatia de mediu la nivel regional.

Conducerea ARPM este asigurata de un director executiv, numit prin decizie a presedintelui ANPM, cu avizul conform al ministrului mediului si gospodaririi apelor.

I.2. Informatii referitoare la modul de desfasurare a activitatii

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, are urmatoarea structura organizatorica:

a.                   Comitet Director . Comitetul director al ARPM este un organ cu rol consultativ infiintat la nivelul conducerii ARPM si are in componenta 5 membri: directorul executiv, seful serviciului autorizare si controlul conformarii, seful serviciului Implementare Politici de Mediu, seful serviciului Monitoring, Sinteza si Coordonare si seful compartimentului Buget, Finante-Administrativ.

b.      Director Executiv

c.       Instrumente structurale

d.      Audit Public Intern

e.       Juridic, Contencios Administrativ, Resurse Umane

f.        Serviciul Autorizare si Controlul Conformarii

g.       Serviciul Implementare Politici de Mediu

h.       Serviciul Monitoring, Sinteza si Coordonare

i.         Compartimentul Administrativ, Financiar, Contabilitate 

Structura organizatorica, statul de functii si regulamentul cadru de organizare si functionare al ARPM se aproba prin decizie a presedintelui ANPM, la 60 de zile de la data intrarii in vigoare a HG nr. 459/2005.

Din cele 88 de posturi aprobate pentru anul 2006, la sfarsitul lunii mai 2007 au fost ocupate toate cele 88, distributia sectoriala a acestora fiind prezentata in Tabelul 2.

Sectiune de mediu

Posturi aprobate pentru 2007

Total

Ocupate la sfarsitul lunii mai 2007

Vacante la sfarsitul lunii mai 2007

Legislatie

orizontala

Total, din care:

12

12

0

EIA/SEA

8

8

0

Informatia de mediu si raportari

4

4

0

Calitatea aerului

13

13

0

Managementul deseurilor

8

8

0

Controlul

poluarii

industriale si

managementul riscului

Total, din care:

47

47

0

Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)

34

34

0

Instalatii mari de ardere (LCP)

8

8

0

Limitare emisii COV provenite de la

utilizarea solventilor organici in anumite

activitati si  instalarii

2

2

0

Controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO)

3

3

0

Plafoanele nationale de emisie pentru

anumiti poluanti atmosferici

0

0

0

EMAS

0

0

0

Eco-etichetare

0

0

0

Protectia naturii

4

4

0

Chimicale si

organisme

modificate

genetic

Total, din care:

3

3

0

Chimicale

3

3

0

Organisme modificate

genetic

0

0

0

Zgomot

1

1

0

Protectie civila

0

0

0

Schimbari climatice

0

0

0

TOTAL

88

88

0

Tabelul 2 – Distributia sectoriala a posturilor aprobate pentru anul 2007

II. Analiza SWOT

Puncte tari:

  • Transpunere completa a legislatiei UE in acest domeniu;
  • Elaborarea Strategiei si a Planului National de Management a Deseurilor;
  • Structuri administrative infiintate la nivel national, regional si local pentru implementarea politicii nationale privind deseurile si pentru activitatile de inspectie si control;
  • Disponibilitatea datelor anuale referitoare la generarea si managementul deseurilor la nivel national
  • Experienta in implementarea proiectelor finantate prin fonduri de pre-aderare (PHARE sau ISPA)

Puncte slabe:

§         Infrastructura slaba pentru colectarea, transportul si eliminarea deseurilor

·         O slaba capacitate a recent infiintatelor ARPM-uri si ANPM-uri in ceea ce priveste managementul deseurilor

·         Insuficiente resurse financiare si umane existente la nivelul administratiei publice a municipiilor pentru a se implica in managementul deseurilor.

·         Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici

·         Insuficienta promovare a instrumentelor administrative care sa faciliteze crearea de  piete viabile a deseurilor

Oportunitati:

·         Disponibilitatea fondurilor structurale si de coeziune

·         Oportunitati pt investitii private si comert

·         Dezvoltarea unei piete viabile a deseurilor rezultata din procesarea acestora

·         Finalizarea proiectelor pilot in cazul recuprarii/reciclarii deseurilor de ambalaje

Amenintari:

·         Personal insuficient pregatit si experimentat pentru aplicarea cadrului legal de management al deseurilor





·         Insuficienta capacitate de absorbtie a fondurilor europene

·         Slaba suportabilitate sociala a unor bune servicii de deseuri, in special colectarea selective

·         Cerinta asistarii financiare prin programele de co-finantare necesita alocarea unor sume importante de la bugetul de stat.

III. Fundamentarea proiectului

III. 1. Necesitatea si oportunitatea proiectului

Cantitati generate de deseuri

•  In judetul Arges problema deseurilor menajere a devenit tot mai acuta, pe de o parte din cauza cresterii cantitatilor acestora, iar pe de alta parte din cauza impactului lor negativ tot mai pronuntat asupra sanatatii populatiei si asupra mediului inconjurator.

•  Situatia este la fel de grava si in comunele din judet, unde suprafete destul de importante de teren si albii de rauri sunt acoperite cu deseuri menajere a caror componenta este foarte complexa.

La nivelul anului 2007 cantitatile de deseuri menajere generate sunt de 191876,888 tone.

                 Compozitia deseurilor (%)

•  In judetul Arges predomina in compozitia deseurilor menajere grupa materialelor usor fermentabile (resturi animaliere, vegetale) in procent de 40% asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Compozitia deseurilor
%

Hartie, carton
%

Sticla
%

Metale

Plastice
%

Textile
%

Materiale plastice
%

Altele
%

Total
%

feroase
%

neferoase %

15,4

8,35

2,33

1

18,67

1,25

40

13

100

Compozitia componentelor deseurilor menajere (%)

 

Depozitare deseuri

In prezent, deseurile menajere din municipiile Pitesti, Campulung si Curtea de Arges , precum si cele din orasele Mioveni, Topoloveni si Costesti, sunt transportate in vederea depozitarii finale la depozitele locale existente, situatia la nivelul judetului Arges prezentandu-se astfel:

Populatie judet

Populatia deservita de operatorii de servicii de salubritate

Nr. depozite menajere existente

Surafata ocupata de depozite (ha)

Cantitatea de deseuri menajere depozitate anual (tone)

671 446

331 300

6

17,8

191876,888

Din cele 6 depozite existente, 5 au atins cota de umplere , astfel incat se impune inchiderea acestora, dupa cum urmeaza:

Nr. crt.

Localitatea unde este amplasat depozitul

Suprafata ocupata de depozit
(ha)

Volumul deseurilor depuse in depozit (mil. mc)

Capacitatea depozitului (mil.mc)

1

Pitesti - Albota

6,6

6,143

Epuizata

2

Curtea de Arges

2

0,406

Epuizata

3

Campulung

3,2

3,2

Epuizata

4

Topoloveni

1

0,019

Epuizata

5

Costesti

1,5

0,13

Epuizata

6

Mioveni

3,5

0,075

0,117

Actualul sistem de gestionare a deseurilor menajere prezinta numeroase carente , dintre care enumeram:

     •  Punctele de colectare sunt situate, in unele cazuri, la distanta considerabila de producator, favorizand aparitia depozitarilor necontrolate;

     •  Echiparea acestor puncte de colectare este nesatisfacatoare, recipientii prezentand un grad de uzura ridicat, in multe cazuri avand o capacitate de stocare insuficienta, nefiind posibila o colectare selectiva a deseurilor;

     •  Nu toate aceste puncte sunt dotate cu platforme betonate, afectand astfel calitatea solului si a panzei freatice ;

     •  Ridicarea si transportul deseurilor se efectueaza cu utilaje uzate fizic si moral, fapt ce genereaza o situatie de disconfort prin degajare de mirosuri specifice si pierderi de deseuri pe rutele de transport;

     •  Datorita numarului insuficient de utilaje si starea tehnica deficitara a acestora se produc perturbari ale programului de ridicare a deseurilor, rezultand o supraincarcare a punctelor de colectare si implicit producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective;

     •  Toate aceste carente au un impact negativ atat asupra sanatatii populatiei cat si a mediului inconjurator.

  Depozitarea deseurilor menajere in judetul Arges se efectueaza in 5 localitati urbane, in depozite care nu sunt amenajate intr-un sistem de depozitare controlata, aceasta afectand factorii de mediu dupa cum urmeaza :

     •  calitatea apelor subterane ;

     •  aspect dezolant;

     •  prin degajarile de gaze este favorizat fenomenul de autoaprindere ;

     •  mirosuri dezagreabile;

     •  prezenta rozatoarelor ;

     •  posibilitatea aparitiei unor epidemii ;

     •  numeroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate, nemultumiti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare (ambalaje) antrenate de vant.

3.  Prin capacitatile epuizate ale depozitelor se semnaleaza depasiri ale suprafetelor de depozitare producand nemultumiri ale proprietarilor terenurilor limitrofe afectate.

4.  Aceste depozite nu sunt realizate cu sisteme de protectie a mediului  :

     •  nu au sisteme de impermeabilizare a spatiului de depozitare;

     •  nu au sisteme de colectare (drenuri de preluare a levigatului), nu au canale de preluare a apei pluviale, etc.

     •  nu sunt imprejmuite

     •  nu exista un sistem de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate ;

     •  nu exista un sistem de supraveghere si paza .

5.  Nici unul din depozitele existente nu este autorizat din punct de vedere al protectiei mediului, neandeplinind conditiile legale. Se afla in procedura de autorizare depozitul controlat de la Mioveni, depozit care va fi autorizat cu Program de Conformare.

6.  In cazul comunelor, datorita sistemului deficitar (sau inexistent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri in albiile raurilor, la capete de pod sau pe terenuri apartinand domeniului public.

An

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2013

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din activitati comerciale, industriale, institutii, din care::

1,029,879

1,032,227

1,036,085

1,039,966

1,037,502

1,044,032

1,057,237

Deseuri menajere colectate in amestec

413,376

485,500

632,310

706,675

716,714

726,807

747,157

Urban

368,927

396,417

424,020

438,317

441,824

445,358

452,513

Rural

44,449

89,083

208,290

268,358

274,890

281,449

294,644

Deseuri asimilabile celor municipale  (colectate separat si in amestec)

214,081

215,793

217,520

219,260

221,014

222,782

226,361




Deseuri din gradini si parcuri

30,769

31,015

31,263

31,513

31,765

32,019

32,534

Deseuri din piete

9,405

9,480

9,556

9,633

9,710

9,787

9,945

Deseuri stradale

33,317

33,584

33,852

34,123

34,396

34,671

35,228

Deseuri generate si necolectate

328,931

256,855

111,584

38,763

23,904

17,965

6,013

Urban

75,563

48,995

22,317

8,945

0

0

0

Rural

253,367

207,859

89,267

29,818

23,904

17,965

6,013

III.2. Prezentarea potentialului uman, informational si financiar

Potentialul uman:

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, are urmatoarea structura organizatorica:

j.                    Comitet Director . Comitetul director al ARPM este un organ cu rol consultativ infiintat la nivelul conducerii ARPM si are in componenta 5 membri: directorul executiv, seful serviciului autorizare si controlul conformarii, seful serviciului Implementare Politici de Mediu, seful serviciului Monitoring, Sinteza si Coordonare si seful compartimentului Buget, Finante-Administrativ.

k.      Director Executiv

l.         Instrumente structurale

m.     Audit Public Intern

n.       Juridic, Contencios Administrativ, Resurse Umane

o.      Serviciul Autorizare si Controlul Conformarii

p.      Serviciul Implementare Politici de Mediu

q.      Serviciul Monitoring, Sinteza si Coordonare

r.        Compartimentul Administrativ, Financiar, Contabilitate 

Potentialul informational:

-          acorduri, autorizatii de mediu

-          legi, ordine, hotarari de guvern care permit accesul publicului la informatia de mediu

-          strategia locala de gestionare a deseurilor

-          strategia nationala de gestionare a deseurilor

-          informatii privind datele de identificare ale ONG-urilor de mediu

-          decizia de emitere a autorizatiei de mediu

-          materiale informative de mediu

-          informatii cu privire la programele internationale de finantare

-          relatia cu mass-media, informari de presa, comunicate de presa, articole

Potentialul financiar

-          tarife pentru consumatori finali

-          investitii

-          fonduri ISPA

Potentialul material:

-          statii pentru reciclare/sortare si transfer

-          statii de tratare bio-mecanice

III.3. Rezultatele estimate in cadrul proiectului

- Eliminarea depozitarilor necontrolate de deseuri si inchiderea ecologica a depozitelor de deseuri menajere pentru care s-a decis incetarea activitatii

- Infiintarea de gropi de gunoi ecologice pentru deseurile menajere si provenind de la agentii economici

- Introducerea sistemelor de colectare a deseurilor si colectare selectiva etapizata in mediul rural.

- Introducerea si dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor in mediul urban.

- Construirea si operarea instalatiilor de incinerare a deseurilor periculoase din activitati sanitare

- Construirea si dezvoltarea unor unitati de valorificare a deseurilor.

- Redarea in circuit economic (agricol, silvic, turistic, etc) a terenurilor ocupate cu depozite de deseuri

 IV Elaborarea fisei standard de proiect

  • Obiective

 

Obiectivul general:

-          Organizarea colectarii selective a deseurilor in zona 3 Dud Muntenia

•  Se are in vedere modernizarea punctelor de precolectare , dotarea lor cu pubele in numar si cu o capacitate corespunzatoare, dimensionate pentru a asigura o frecventa de ridicare zilnica a gunoiului.

•  Amplasarea acestor puncte de precolectare se va efectua la distante maxime de 300 - 350 m de producator in cadrul oraselor, iar pentru comunele suburbane aceasta distanta nu va depasi 800 - 1000 m .

•  Actualele puncte vor fi igienizate, modernizate si dotate cu pubele si containere dimensionate corespunzator si inscriptionate in vederea depunerii deseurilor pe sortimente .

 Scopurile proiectului

a) Optimizarea transportului:

•  Stabilirea unor trasee corespunzatoare pentru utilajele de colectare si transport;

•  Dimensionarea numarului si a capacitatii utilajelor corespunzator scopului propus.

•  Utilizarea de autocompactoare de mare capacitate.

b) Realizarea unui depozit nou regional amplasat in zona Albota:

Depozitul nou regional se propune a fi amplasat in zona Albota langa actualul depozit si va prelua deseurile din municipiul Pitesti si comunele arondate, precum si deseurile de la statiile de transfer : Stalpeni, Buzoiesti, Cosesti, Merisani, Rociu, Poiana Lacului, Costesti, Cotmeana, Rucar, Lunca Corbului, Topoloveni precum si deseul ultim de la statiile de transfer Curtea de Arges si Campulung, in vederea depozitarii finale.

Depozitul regional va fi format din:

- statie de triere deseuri menajere ;

- statie de compost a deseurilor biodegradabile ;

- instalatie pentru tratarea namolui din statiile de epurare orasenesti ;

- celule de depozitare pentru deseul ultim.

c) Realizarea a 13 statii de transfer amplasate pe teritoriul administrativ al judetului Arges :

Pe teritoriul judetului Pitesti se vor amplasa 13 statii de transfer, menite sa eficientizeze transportul deseurilor catre depozitarea finala. In acest sens se vor construi :

- 2 statii de transfer (ordinul I) in municipiile Campulung si Curtea de Arges, statii care vor fi prevazute cu :

     - instalatii de sortare (triere) a deseurilor menajere ;

     - instalatii de compostare a fractiunii biodegradabile ;

- 2 statii de transfer (ordinul II) in localitatile Topoloveni si Stalpeni care vor fi prevazute cu :

     - instalatie de sortare (triere) a deseurilor menajere

- 9 statii de transfer (ordinul III) in localitatile : Buzoiesti, Cosesti, Merisani, Rociu, Poiana Lacului, Rucar, Lunca Corbului, Costesti, Cotmeana in care se va realiza doar compactarea deseurilor .

     •  In aceste statii se va realiza transferul deseurilor din utilajele de colectare de mica capacitate in containere ecologice, compactoare de mare capacitate care vor transporta deseurile la depozitul central de la Pitesti.

     •  Statiile de transfer vor fi prevazute cu:

- rampe betonate de descarcare a deseurilor (cu o suprafata de 2000m 2 , imprejmuite)

- drumuri de acces ;

- platforme de cantarire auto ;

- spatii de depozitare temporara a categoriilor de deseuri colectate selectiv (sticla, hartie, plastic etc).

•  Avantaje :

     •  Pot deservi zone cu densitate mica a populatiei;

     •  Pot fi folosite utilaje de transport si colectare de capacitate mica, medie sau mare, functie de cantitatea de deseuri generata;

     •  Se optimizeaza transportul deseurilor:

     •  Pot fi amplasate in imediata vecinatate a zonelor rezidentiale

     •  Prin micsorarea distantei de transport de la generator la punctul de eliminare, se poate imbunatati ritmul de colectare, in sensul ridicarii zilnice a deseurilor;

     •  Se imbunatateste serviciul la populatie prin ridicarea zilnica a gunoiului;

     •  Cetatenii accepta mai usor plata unui serviciu bine efectuat;

     •  Prin cantarirea deseurilor aduse zilnic la statia de transfer se asigura o monitorizare reala a cantitatii de deseuri generata si a celor care le genereaza, acest lucru avand influenta directa asupra tarifului;

     •  se va imbunatati calitatea vietii, prin ridicarea zilnica a deseurilor eliminandu-se mirosurile, mustele, rozatoarele si aspectul dezagreabil pe care il creeaza actualele puncte de colectare de unde gunoiul se ridica o data sau de doua ori pe saptamana;

     • realizarea statiilor de transfer are si un impact social, prin creerea de noi locuri de munca in acest sector, pe de o parte, si prin atragerea de turisti intr-o zona curata, pe de alta parte. Pe termen mediu si lung se poate dezvolta colectarea selectiva in scopul reciclarii unor deseuri: sticla, hartie, plastice.

d) Modernizare rampa deseuri menajere Mioveni

Pentru depozitul de deseuri menajere existent in orasul Mioveni se prevede modernizarea prin :

- amplasare cantar ;

- instalatie de sortare (triere) deseuri menajere ;

- instalatie de compost.

e) Inchiderea depozitelor existente in localitatile urbane

•  Datorita capacitatilor epuizate la actualele depozite urbane, se impun lucrari de inchidere a acestora si de ecologizare - reabilitare a unor suprafete de teren (total 14,3 ha), dupa cum urmeaza:

     . Pitesti: 6,6 ha;

     . Curtea de Arges: 2 ha;

     . Campulung: 3,2 ha;

     . Topoloveni: 1 ha;

     . Costesti: 1,5 ha.

•  Inchiderea depozitelor epuizate existente se va realiza in functie de mai multi factori: varsta depozitelor, tipurile de deseuri eliminate, cantitatile de deseuri eliminate, etc., utilizandu-se:

     1)  o bariera geologica naturala, prin care depozitul va fi acoperit cu un strat mineral cu o permeabilitate cat mai mica, ultimul strat cu o grosime de aprox. 8 - 10 cm trebuie sa fie din pamant vegetal astfel incat sa se asigure inierbarea zonei;

     2)  si/sau o bariera gelologica artificiala formata din materiale geosintetice si anume: peste gunoiul modelat se va pune un geotextil, apoi un strat de pietris cu o grosime cuprinsa intre 50 si 60 cm, urmeaza apoi un geotextil captusit cu bentonita si un geotextil de protectie, iar la sfarsit un strat din pamant vegetal.

     3) colectarea si evacuarea dirijata a apelor.

•  Perioada de urmarire post - inchiderea este de minim 30 ani , putand fi prelungita daca prin programul de monitorizare post inchidere se constata ca depozitele nu sunt stabile si prezinta un risc potential pentru factorii de mediu.

Descrierea proiectului

a) Istoric si justificare

Planurile de gestionare a deseurilor au un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deseurilor prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

  • Conformarea cu politica de deseuri si atingerea tintelor propuse - planurile de gestionare a deseurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si la atingerea tintelor stabilite in domeniul gestionarii deseurilor.
  • Stabilirea capacitatilor necesare si caracteristice pentru gestionarea deseurilor - planurile de gestionare a deseurilor prezinta fluxurile si cantitatile de deseuri care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai mult, acestea contribuie la asigurarea de capacitati si optiuni de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor functie de deseurilecare trebuie gestionate.
  • Controlul masurilor tehnologice - prezentarea fluxurilor de deseuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deseuri
  • Prezentarea cerintelor economice si de investitie - planurile de gestionare a deseurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerintelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deseurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitatile pentru investitiile in instalatii de reciclare, tratare si  eliminare a deseurilor

Complexitatea in continua crestere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deseurilor conduc la cresterea cerintelor privind instalatiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitati mai mari si mai complexe de reciclare, tratare si/sau eliminare a deseurilor, ceea ce implica cooperarea mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitati.

In cursul anilor 2005 si 2006, la solicitarea MMGA si ANPM, ARPM Pitesti a inceput elaborarea PRGD iar apoi a completat planul cu fluxurile speciale de deseuri: deseuri periculoase municipale, deseuri de echipamente electrice si electronice si vehicule scoase din uz.

Incepand cu 1 august 2006, in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor (PHARE/2004/016-772.03.03/04.01) a fost revizuit proiectul de PRGD si a fost elaborata forma finala.

Pe intreaga perioada de elaborare a PRGD au fost organizate grupuri de lucru la care au participat reprezentantii agentiilor judetene de protectie a mediului, ai consiliilor judetene, ai Agentiei de Dezvoltare Regionala, ai Directiei Regionale de Statistica, precum si reprezentanti ai Asociatiei Romane de Ambalaje si Mediu si industriei cimentului (Carpatcement Fieni).

Datele privind situatia existenta au fost furnizate, in principal, de catre agentiile judetene de protectia mediului, pe baza raportarilor agentilor de salubritate, a primariilor sau a agentilor economici implicati in gestionarea deseurilor. Aceste date au fost analizate in cadrul grupurilor de lucru. Acolo unde au fost identificate date eronate s-au realizat estimari pe baza de indicatori statistici.

Reprezentantii industriei cimentului au furnizat date privind posibilitatea co-incinerarii deseurilor muncipale si a namolurilor provenite de la statiile orasenesti de epurare a apelor uzate.

Reprezentantii consiliilor judetene au furnizat informatiile leagate de proiectele de gestionare a deseurilor existente la nivelul judetului respectiv.

Rezultatele obtinute in cadrul grupurilor de lucru au fost prezentate etapizat Comitetului de Coordonare:  datele privind situatia existenta, obiectivele si tintele regionale si elementele de planificare. Observatii si propunerile Comitetului de Coordonare au fost integrate in varianta finala a PRGD.

Comitetul de Coordonare este format din reprezentanti cu putere de decizie ai consiliilor judetene, ai ARPM, agentiilor judetene de protectia mediului, ai Garzii Nationale de Mediu, ANPM si Agentiei de Dezvoltare Regionala, Directiei de Sanatate Publica.

Concomitent cu elaborarea variantei finale a PRGD s-a realizat si procedura de evaluare strategica de mediu (SEA) conform prevederilor HG 1076/2004. In cadrul acestei proceduri a fost elaborat raportul de mediu, care, impreuna cu PRGD, au fost transmise autoritatilor publice implicate si au fost puse la dispozitia publicului pe pagina de internet a ARPM timp de 45 zile. In data de 6 octombrie 2008 a avut loc dezbaterea publica a raportului de mediu si a PRGD. Observatiile si comentariile publicului au fost analizate si incluse in forma finala a PRGD.

In general datele referitoare la cantitatile de deseuri din constructii si demolari sunt incerte – aceasta se datoreaza in mare parte faptului ca au multe puncte de lucru raspandite peste tot in tara si nu au o evidenta stricta centralizata. Pe de alta parte, deseurile de C&D sunt eliminate la depozitele municipale vechi fara cantarire, si nu de putine ori sunt aruncate pe locuri virane.

In anul 2003, in Regiunea 3 si in special in judetul Arges au avut loc demolari masive in sectorul industrial, fapt ce justifica o cantitate de deseuri de C&D de aproape 4 ori mai mare decat in anul precedent.

Principalele tipuri de deseuri

Coduri de deseuri

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

Deseuri din constructii si demolari din care

17

54606

51737

47235

45169

208763

Deseuri inerte

17

1350

1450

1382

900

153831



Deseuri mixte

17

53256

50287

45853

44269

54931

Totusi chiar si acesta cantitate declarata pentru anul 2003 ar putea fi subestimata, luand in considerare ritmul constructiilor din ultimii ani si tinand cont de date statistice din alte state si din statele membre.

Deseurile generate in mediul rural sunt estimate a insuma  10% din cantitatea de deseuri generate in mediul urban.

Datorita lipsei unor date de incredere in ceea ce priveste cantitatea de deseuri C&D generata, s-a facut o estimare a acestora pornind de la datele statistice din Uniunea Europeana. Astfel s-a considerat ca deseurile C&D din Regiune ar reprezenta aproximativ 15% din cantitatea de astfel de deseuri produsa in Europa Centrala. Cantitatea de deseuri generata in Regiunea 3 este estimata a fi de 273.200 tone an (aproximativ 136.000 mc) in zonele urbane si 39.789 tone/an (aproximativ 20.000 mc) in zonele rurale. Totalul estimat pentru Regiunea 3 ar fi de aproximativ 313.000 tone/an. Aceasta cantitate este in concordanta cu capacitatea de transport a 28-30 de camioane la 3 transporturi pe zi  cu vehicule de aproximativ 10 t/transport.

In acest moment, in Regiunea 3, nu exista capacitate de depozitare pentru deseurile din constructii si demolari. Ele sunt eliminate inca pe depozitele orasenesti vechi.

Generare de deseuri din constructii si demolari

Deseuri din constructii si demolari (estimare ARPM)

Kg/loc.Χan

 Deseuri din constructii si demolari

( estimarea consultantului)

(Kg/inh.Χyear)

Zona urbana

Locuitori in zona urbana

Total t/an

generate

Zona rurala

Total t/an generate

2001

13,74

200

1365974

20

2002

13,39

200

1365974

20

2003

62

200

1365974

273 200

20

39.789

Capacitatea necesara pentru urmatorii 20 ani este de aproximativ 3.5 milioane m³ fara activitatile de reciclare. Aceasta capacitate poate fi micsorata daca deseurile rezultate in urma constructiei de drumuri sunt reciclate in intregime, ceea ce reprezinta aproximativ 30% din cantitatea totala generata. Materialele excavate pot fi reciclate daca nu consta in pamant vegetal poluat. Amestecul de pamant, argila si pietris nu poate fi folosit in constructia de drumuri, din cauza continutului de substanta organica. Acest amestec trebuie eliminat. Acesta insumeaza alti 30%. Restul de deseuri sunt deseuri din constructii si demolari din constructia de cladiri.

O reciclare eficienta necesita o reciclare la sursa. In sistemele avansate de gestionare a deseurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este pana la 10 ori mai mare pentru deseurile mixte decat pentru cele separate.

b) Activitati conexe

Rezultatele proiectului

Rezultat

Indicatori

Eliminarea depozitarilor necontrolate de deseuri si

inchiderea ecologica a depozitelor de deseuri menajere

pentru care s-a decis incetarea activitatii.

• numar de gropi de gunoi inchise

Infiintarea de gropi de gunoi ecologice pentru deseurile

menajere si provenind de la agentii economici

• numar de gropi de gunoi ecologice infiintate

• cantitatea de deseuri care poate fi depozitata in gropile de gunoi

ecologice

Introducerea sistemelor de colectare a deseurilor si

colectare selectiva etapizata in mediul rural.

numar de localitati/populatie, etc. in care se face colectare

selectiva

Introoducerea si dezvoltarea sistemelor de colectare

selectiva a deseurilor in mediul urban.

numar de localitati/populatie, etc. in care se face colectare

selectiva

Construirea si operarea instalatiilor de incinerare a

deseurilor periculoase din activitati sanitare

• numar de instalatii ecologice de incinerare construite

• cantitati de deseuri periculoase eliminate ecologic

Construirea si dezvoltarea unor unitati de valorificare a

deseurilor.

• numar de unitati economice de valorificare a deseurilor

• cantitati de deseuri valorificate

• cantitati de deseuri provenind din colectarea si valorificarea de

ambalaje in urma introducerii sistemelor de colectare selectiva

Redarea in circuit economic (agricol, silvic, turistic, etc) a

terenurilor ocupate cu depozite de deseuri

• marimea suprafetelor ocupate cu depozite de deseuri redate in

circuitul economic

 

 

 

Elaborarea bugetului detaliat al proiectului

-          V+Costuri

Co incineration 49 000

 


Costurile propuse pentru investitiile asociate serviciilor de gestionare a deseurilor au fost extrase din mai multe surse.  Stabilirea costurilor are foarte mare legatura cu experienta acumulata in cadrul proiectelor implementate in Romania, cat si cu experienta acumulata in ceea ce priveste estimarea costurile instalatiilor si al echipamentului de gestionare a deseurilor, in corelatie cu proiecte internationale.

Trebuie mentionat ca exista totusi o rezerva destul de mare in ceea ce priveste nivelul exact al costurilor asociate investitiilor propuse. In prezent, in cadrul Planului Regional de Gestiune a Deseurilor, la nivelul de analiza dat, nu exista inca informatie precisa cu privire la amplasamentul tuturor capacitatilor noi (depozite, statii de transfer, sortare, compostare, etc.). Din acest motiv nu este posibil sa se realizeze estimari ale costurilor in functie de conditiile amplasamentului (conditiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investitii, mai ales asupra investitiilor pentru depozitele de deseuri, transportului etc.).  Costurile de operare sunt si ele influentate de locatiile si amplasamentul noilor facilitati.

Un nivel mai crescut de siguranta in privinta estimarii costurilor va putea fi atins in faza ulterioara perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate si fiind acompaniat de schita conceptuala si detaliata a amplasamentului, cat si de caracteristicile particulare ale instalatiilor.

In etapa prezenta a procesului de planificare, costurile pentru investitii se bazeaza pe media  totala a costurilor diverselor instalatii si a diferitelor tipuri de echipamente ce vor fi achizitionate.

Pentru estimarea costurilor au fost utilizate mai multe rapoarte si studii care ofera informatii recente cu privire la sectorul gestiunii deseurilor din Romania, din care mentionam urmatoarele:

  • Memorandul de Finantare a ISPA intre UE si Romania, pentru programele de gestionare a deseurilor din Arges, Bacau, Galati, Dambovita, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Teleorman;
  • Master planurile pentru gestionarea deseurilor elaborate in 2005-2006 pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea; acestea ofera costuri unitare pentru investitii si cheltuielile de intretinere si operare (I&O) pentru un numar de activitati.
  • RAPORT FINAL, Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Evaluarii Costului de Mediu si al Planului de Investitii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de un consortiu format din: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center etc. din 29 septembrie 2005.

In mod suplimentar, cu privire la costurile standard unitare, au fost consultate un numar de alte surse de date identificate in cadrul altor programe internationale de investitii in gestionarea deseurilor, dintre care:

  • “Costurile gestionarii municipale a deseurilor in UE”, firma consultanta fiind Eunomia, reprezentand Ecotec. Acest raport ofera informatii cu privire la evolutia preturilor gestionarii deseurilor in tarile UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deseurilor;
  • Estimarile costurilor statiilor pentru reciclare/sortare si transfer, regasite in  Cadrul Economic Legislativ care promoveaza reciclarea D. Hogg si J Hummel (2002);
  • Estimari ale costurilor pentru statii de tratare bio-mecanice (BMT) gasite in VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deseurilor elaborate pentru Bistrita Nasaud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramures si Vrancea constituie o sursa utila pentru estimarea costurilor pentru investitii. Aceasta sursa ofera avantajul de a oferi numeroase informatii recente, cu aplicabilitate locala, in privinta costurilor unitare pentru investitii si a costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, in vara anului 2006, iar estimarile costurilor desi nu suficient de precise si detaliate par sa fie indeajuns de clare pentru planificarea regionala. Master planurile ofera estimatii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare pentru o serie de activitati de gestionare a deseurilor – costuri pe persoana deservita sau costuri pe tona.

Programul total de investitii se ridica la 51,4 milioane EURO distribuite intre anii 2007 si 2013. Aceasta suma nu include proiectele ISPA care au deja finantare; acestea sunt discutate separat.

De asemenea va fi nevoie si de 1,5 milioane €/an pentru inlocuirea containerelor de deseuri dupa anul 2013.

Gestionarea deseurilor va avea implicatii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare si programe de investitii (tinand cont de caracterul particular al instalatiilor pentru tratare/depozitare si transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate in cadrul regiunii reprezinta o functie a unui numar de factori, incluzand dar nelimitandu-se la urmatorii:

  • Structuri existente de cost apartinand furnizorului de servicii;
  • Nivelul tarifelor existente aplicat in cadrul regiunii si adaptate la costuri;
  • Caracteristicile deseurilor din cadrul diferitelor arii de servicii si separarea deseurilor generate/colectate in menajere si ne-menajere;
  • Amortizarea activelor existente si a investitiilor propuse;
  • Nevoia de inlocuire anuala a activelor uzate (depinde de durata de exploatare a acestora);
  • Structura de finantare pentru noi active si nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;
  • Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilitati de creditare neavantajoase, intarzierea platilor);
  • Planuri detaliate de investitii (detalierea costurilor pe fiecare componenta de investitii, bazandu-se pe nevoia specifica de instalatii si pe costul total tinand cont de finantarea locala si internationala, neprevazute, inflatia etc.);
  • Costuri detaliate de operare, luand ca punct de referinta structura deja existenta a costurilor, adaptarea la impactul investitiilor propuse si schimbarile operationale/procedurale.

Se poate intampla sa apara mici fluctuatii ale tarifelor in cadrul regiunii, intrucat prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activitatile locale de colectare, pentru care costurile vor varia in functie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populatiei, frecventa de colectare, distantele de transport catre depozit etc.).

Evaluarea consecintelor particulare asupra tarifelor necesare pentru sustinerea investitiilor propuse in cadrul regiunii nu se regaseste in obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este sa identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliata a fezabilitatii/sustenabilitatii financiare si a consecintelor tarifare trebuiesc abordate intr-un studiu separat de fezabilitate care sa prevada evaluari tehnice detaliate ale sistemelor si amplasamentului instalatiilor precum si evaluari financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deseurilor.

In cadrul prezentului Plan Regional este posibil sa se comenteze la modul general asupra implicatiilor tarifare asupra sistemului, privit ca intreg.

Scopul analizei disponibilitatii de plata la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul sumelor ce pot  fi suportate de populatie pentru plata serviciilor de gestiune a deseurilor.

Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale esentiale (alimente, locuire, sanatate, incalzire). Este important sa se identifice abilitatea de plata a beneficiarilor pentru acoperirea tarifelor serviciilor de gestiune a deseurilor (solvabilitatea clientului). In aceasta analiza s-a folosit un indicator al solvabilitatii pentru a aprecia daca veniturile populatiei sunt suficiente pentru a putea suporta cresterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deseurilor, fara a prejudicia in mod serios bugetul familiei.  O gospodarie se considera a fi incapabila de plata serviciilor, cand ar necesita o reducere semnificativa a bugetului dedicat altor bunuri si servicii.

Conform standardelor pentru gestionarea deseurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deseurilor este de  ~ 1.5% din venitul mediu al fiecarei gospodarii – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deseurilor nu ar trebui sa depaseasca 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodariilor (unde costurile ar trebui sa acopere intregul ciclu al serviciilor de gestiune a deseurilor – colectare, transport, sortare, tratare si eliminare). Se specifica faptul ca desi un asemenea criteriu este util in dezvoltarea strategiei de gestionare a deseurilor, in formularea politicii de tarifare trebuie sa se tina cont de faptul ca venitul multor gospodarii este sub medie. Cu privire la dificultatea financiara in care se gasesc unele gospodarii cu venituri sub medie, de a suporta aceste costuri in raport cu veniturile proprii, se impune sa se prevada masuri de protejare.

Evaluarea abilitatii globale de plata este realizata in functie de venitul mediu pe gospodarie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu in Romania si pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al gospodariilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum ar fi lichiditatile precum si sursele proprii in natura (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate si a bunurilor produse in gospodarie, etc.).

O prezentare a veniturilor in judetul Arges este cea in urmatorul tabel.

 

 

Nivelul veniturilor in judetul Arges

 

Judetul Arges

Total
gospodarii


Gospodarii de:

Salariati

Agricultori

Someri

Pensionari

Lei, lunar pe o persoana

 Total venit 

3355539

4070535

2372474

1908699

3374236

procente

 Venituri banesti din care:

74,9

84,0

60,1

74,5

68,1

Salarii brute si alt drepturi salariale

40,1

73,0

11,2

25,4

17,2

Venituri din agricultura

4,9

1,3

23,4

3,6

5,5

Venituri din activitati neagricole independente

3,9

0,9

3,4

4,1

2,6

Venituri din prestatii sociale

21,5

5,9

18,5

33,5

38,0

Venituri din proprietate

0,4

0,3

0,3

0,3

0,2

Contravaloarea veniturilor in natura obtinute de salariatii si beneficiarii de prestatii sociale

2,4

3,2

1,1

1,8

2,0

Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii

22,7

12,8

38,8

23,7

29,9







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie