I. 2 Axa prioritara 1 - "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata"

I. 2.1 Cadrul general

Prima axa prioritara a POS Mediu vizeaza unul dintre sectoarele in care necesitatile investitionale sunt foarte ridicate, avand in vedere accesul redus al comunitatilor din Romania la infrastructura de apa si apa uzata, calitatea necorespunzatoare a apei potabile si lipsa, in anumite zone, a facilitatilor de canalizare si epurare a apelor uzate.

Aceasta axa urmareste totodata imbunatatirea eficientei serviciilor publice de apa. In prezent, in Romania functioneaza un numar mare de operatori mici, care nu dispun de o strategie de dezvoltare pe termen lung sau de un plan de afaceri si inregistreaza deficiente manageriale. In acelasi timp, acestia desfasoara diferite activitati si in alte domenii precum transport public, incalzire urbana, electricitate locala, etc..

Obiectivele acestei axe prioritare sunt urmatoarele:

Ø     asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile;

Ø     asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile umane;

Ø     imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

Ø     imbunatatirea gradului de gospodarire a namolurilor provenite de la statiile de epurare a apelor uzate;

Ø     crearea de structuri inovatoare si eficiente de management al apei.

Problemele legate de calitatea apelor de suprafata si a celor subterane provin in principal din apele uzate neepurate deversate in cursurile de apa, acestea insumand 79% din totalul apei uzate produse in Romania.

Prin adoptarea aquis-ul de mediu, Romania si-a stabilit ca obiectiv colectarea, pana in 2015, a 60% din apele deversate, ceea ce reprezinta o dublare a capacitatii disponibile la nivelul anului 2004. Alte angajamente privesc racordarea cetatenilor la retelele de apa si canalizare pana la 70% pana in 2015. Luand in considerare nivelul actual de conectare al populatiei, de numai 52%, nevoile de investitii din acest domeniu sunt considerabile.

De asemenea, calitatea raurilor din Romania va fi in mod semnificativ imbunatatita prin realizarea de investitii in vederea reducerii surselor punctiforme de contaminare care cresc riscul de eutrofizare a receptorilor naturali si riscul de imbolnavire al populatiei.

Din punct de vedere legislativ, prevederile actelor normative romanesti referitoare la sectorul de apa sunt in mare masura in conformitate cu acquisul comunitar. In urma negocierilor pentru Capitolul 22 - Mediu, Romania are o serie de angajamente ferme pentru realizarea investitiilor in sectorul de apa si apa uzata in decursul unor perioade de tranzitie relativ scurte. In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descarcarea si epurarea apelor uzate municipale - pana in 2015 pentru 263 aglomerari mai mari de 10 000 locuitori echivalenti (l.e.) si pana in 2018 pentru 2.346 de aglomerari intre 2 000 si 10 000 locuitori echivalenti (l.e.). Perioade de tranzitie au fost obtinute, de asemenea, si pentru calitatea apei potabile pana in 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83.

Mai mult, in urma negocierilor de aderare, Romania a declarat intregul sau teritoriu drept zona sensibila, acest aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, costuri suplimentare sunt necesare pentru conformare in majoritatea aglomerarilor urbane cu peste 100.000 l.e., care beneficiaza de programele de pre-aderare pentru constructii/reabilitare de statii de epurare a apei, astfel incat sa se asigure tratarea avansata (eliminarea azotului si fosforului).

Pentru realizarea investitiilor propuse este important sa se ia in considerare nu numai volumul investitiei necesare ci si contextul institutional. Astfel, in sectorul de apa, regionalizarea reprezinta o conditie de baza pentru implementarea strategiei propuse pentru aceasta axa prioritara.

Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul de apa a fost initiat in perioada de pre-aderare in cadrul programelor SAMTID si FOPIP. Principalul obiectiv al acestui proces a fost crearea unor companii regionale (operatori regionali) performante in sectorul de apa, care sa poata implementa proiectele finantate de UE. S-a urmarit totodata ca aceste companii, stabilite de obicei intr-un oras principal, sa aiba capacitatea de a gestiona si facilitatile din aglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizeze servicii de calitate acestor municipalitati sau sate.

Procesul de regionalizare este sprijinit de programele de preaderare (ISPA si PHARE) si include pana in prezent 35 de judete beneficiare din totalul de 42 ale Romaniei. Ca rezultat, 13 operatori regionali au fost deja formati, alti 12 sunt aproape de finalizare a cadrului institutional si aproape 15 se afla in diferite stadii.

Astfel, accesarea fondurilor europene pentru investitiile in sectorul de apa reprezinta un element cheie pentru trecerea de la un numar mare de furnizori de servicii de o calitate scazuta la un numar limitat de operatori puternici, capabili sa furnizeze servicii durabile la tarife acceptabile, care vor asigura recuperarea costurilor de investitii si dezvoltarea ulterioara a sistemelor de apa.

I. 2.2 Strategia de finantare

Strategia POS Mediu pentru finantarea proiectelor in cadrul Axei Prioritare 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata" reprezinta o continuare a Strategiei ISPA (actualizata in anul 2003), la care au fost adaugate prioritatile din Tratatul de Aderare, tinandu-se cont totodata de angajamentele asumate in timpul procesului de negociere.

Procesul de identificare a proiectelor pentru finantare din FSC a inceput la sfarsitul anului 2004, in acelasi timp cu incheierea negocierilor cu UE pentru Capitolul 22 - Mediu, iar baza metodologiei de selectie a proiectelor a fost reprezentata de Planurile Nationale de Implementare a legislatiei comunitare. Lista indicativa a proiectelor majore pentru aceasta Axa prioritara este prezentata in Anexa 1 a acestui ghid.

Dupa aderarea Romaniei la UE au crescut oportunitatile de finantare a proiectelor de investitii pentru imbunatatirea accesului la utilitatile publice de apa si protectia si reabilitarea surselor de apa din Romania, conform cerintelor europene. Acestea vor contribui la realizarea angajamentelor de aderare asumate in sectorul de apa si apa uzata pana in 2018 cel tarziu, respectiv in 2015, asa cum a fost stabilit prin Tratatul de Aderare.

Tinand cont de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in ceea ce priveste infrastructura si serviciile publice) si necesitatea de conformare cu aquis-ul UE in perioade de tranzitie relativ scurte, se va acorda prioritate proiectelor mari de infrastructura, care acopera mai multe aglomerari la nivel regional/judetean si care:

vor contribui in mod semnificativ la conformarea cu directivele de apa si apa uzata;

vor avea un impact considerabil in ceea ce priveste dezvoltarea regionala prin adresarea unor nevoi de dezvoltare urgente ale comunitatilor mari, pe baza unei strategii pe termen lung si prin imbunatatirea capacitatii institutionale locale in elaborarea si implementarea politicilor din sectorul de apa.

Prin promovarea sistemelor integrate de apa si apa uzata intr-o abordare regionala, Romania urmareste sa maximizeze eficienta costurilor prin realizarea de economii la scara, in scopul de a optimiza costurile de investitii globale si cele de operare induse de asemenea investitii. Pentru a realiza acest lucru, comunitatile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin hidrografic) se vor grupa si dezvolta un program de investitii comun, pe termen lung, pentru dezvoltarea sectorului de apa (Master Planuri pentru apa/apa uzata).

Proiectele regionale se vor adresa initial nevoilor din sectorul de apa din aglomerarile urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare si unde populatia beneficiara este mai numeroasa.

Prioritizarea investitiilor in aria proiectului va tine cont, de asemenea, de angajamentele asumate de Romania in negocierile pentru Capitolul 22. Un obiectiv esential al acestor operatiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare eficienta si calitate in oferirea de servicii publice locale, prin investitii si promovarea de operatiuni independente, bine coordonate si sustenabile din punct de vedere financiar.

Activitati pregatitoare pentru obtinerea finantarii din Fondul de Coeziune, in special pentru proiectele majore, au fost demarate inca de la inceputul anului 2004. Fonduri de pre-aderare importante, dar si imprumuturi externe si acorduri bilaterale au fost utilizate pentru intocmirea studiilor de fezabilitate si a altor documente support, precum si pentru sustinerea actiunilor al caror scop era imbunatatirea guvernarii institutionale in vederea cresterii rolului autoritatilor locale in implementarea proiectelor, in licitarea si contractarea acestora.

Procesul de regionalizare reprezinta un element esential pentru indeplinirea cerintelor din aquis-ul privind protectia mediului in sectorul apa si apa uzata, intrucat este nevoie de companii de apa licentiate, experimentate care pot sa demonstreze capacitate de implementare si de operare eficienta a programelor de investiii.

Regionalizarea consta in concentrarea serviciilor de apa/apa uzata furnizate unor grupuri de municipalitati aflate intr-o arie geografica definita (acelasi bazin hidrografic sau granita administrativa).

Din punct de vedere institutional, regionalizarea se realizeaza prin reorganizarea serviciilor publice existente detinute de municipalitati si are la baza trei elemente institutionale cheie:

1. Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
2. Operatorul Regional
3. Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

Conform prevederilor Legii 215/2001, ADI este structura de cooperare cu personalitate juridica, avand ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, finantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciilor de utilitati publice pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente acestor servicii. ADI are statut de utilitate publica, de drept privat (este creata in conformitate cu prevederile OG 26/2000 privind asociatiile si fundatiile).

ADI este singurul partener al OR ca organ unic de decizie si coordonare. ADI exercita, in numele si pe seama UAT-urilor asociate, anumite competente si prerogative ale acestora, drepturi si obligatii, pe baza unui mandat acordat de catre membrii ADI prin statutul acestuia.

Operatorul regional

OR este o societate comerciala detinuta de catre UAT-urile asociate in ADI. UAT- urile membre in ADI deleaga catre OR gestiunea serviciilor de apa si canalizare.

Contractul de Delegare

Contractul de delegare a gestionarii serviciilor de apa si canalizare, este acel contract incheiat intre OR, pe de o parte, si ADI, in numele si pe seama municipalitatilor asociate, pe de alta parte. Este un contract unic pentru intrega arie de acoperire a proiectului care corespunde competentelor teritoriale ale tuturor UAT -urile membre.

Delegarea gestiunii serviciilor, reprezinta esenta organizarii operationale si institutionale a gestiunii serviciilor de apa si apa uzata regionalizate, si are ca scop:

asigurarea unei relatii echilibrate dintre autoritatile locale si OR

axarea contracului pe pregatirea, finantarea si implementarea planului de investitii, ca baza pentru intarirea performantei companiei

reglementarea aspectelor cheie care conduc la o gestiune eficienta, dinamica si durabila, in particular, in ceea ce priveste: gestiunea bunurilor si un sistem de prevederi financiare, sistemul de ajustare al tarifele, procesul de raportare si control

Contractul de Delegare stabileste drepturile si obligatiile fiecarei parti in ceea ce priveste dezvoltarea programului de investitii si atingerea a unor niveluri de performanta a serviciilor. OR este desemnat sa gestioneze, opereze, intretina, imbunatateasca si extinda toate bunurile publice mentionate in contract. Contractul de delegare este un angajament pe termen lung.

Proprietatea asupra bunurilor publice si responsabilitatea pentru asigurarea unor servicii adecvate de apa si canalizare la un tarif accesibil, apartin autoritatilor locale. Regionalizarea presupune gruparea acestor localitati situate intr-o zona specifica pentru coordonarea eforturilor in vederea implementarii programelor integrate de dezvoltare. Mijloacele fixe raman in proprietate publica si trebuie recuperate de catre proprietari (UAT-uri) la finalizarea contractului.

Politica tarifara este stabilita de catre ADI, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, astfel incat sa asigure recuperarea totala a costurilor.

Regulile 'in house'

Atat OR, cat si ADI, vor functiona respectand regulile 'in house', stabilite prin jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si solicitate de CE in contextul negocierilor pentru aprobarea POS Mediu, fiind singura exceptie acceptata de la legea achizitiilor publice. Aceste reguli prevad ca :

Unitatile administrativ teritoriale exercita, prin ADI, asupra OR, un control similar celui pe care il exercita asupra structurilor proprii si o influenta decisiva asupra tuturor deciziilor strategice si/sau semnificative ale OR in aria proiectului.

OR isi desfasoara activitatile din sfera furnizarii/prestarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, exclusiv pentru autoritatile publice asociate in ADI.

OR trebuie sa fie detinut in totalitate de catre unitatile administrativ-teritoriale membre ale ADI, participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusa, atat la infiintare cat si pe toata durata existentei contractului de delegare.

Ulterior, OR va avea posibilitatea de a subdelega serviciile prin licitatie deschisa unor terte parti, in conformitate cu legea achizitiilor publice, daca ratiuni de eficienta economica impun acest lucru.

In esenta, prin intermediul ADI, autoritatile locale asociate vor decide in comun strategia de dezvoltare pe termen lung a sectorului de apa si vor asigura monitorizarea performantei operatorului.

Pe de alta parte, OR va functiona in conformitate cu legislatia aferenta societatilor comerciale si cu respectarea reglementarilor prevazute de ANRSC.

ANRSC autorizeaza operatorii regionali eligibili, in baza unui set de criterii privind marimea, capacitatea profesionala si manageriala, performantele tehnice si financiare. Mai mult, ANRSC are responsabilitati privind controlul tarifelor si al calitatii serviciilor furnizate.

Acordarea finantarii in sectorul de apa si apa uzata este conditionata de infiintarea OR si a ADI, in conformitate cu prevederile specifice ale POS Mediu Fara finantare sub forma de grant, majoritatea autoritatilor locale nu vor putea sa se conformeze aquis-ului. Prin urmare, exista un stimulent puternic ca diferiti operatori sa se asocieze in vederea infiintarii unei companii regionale de apa si sa depaseasca astfel potentialele probleme administrative.

Beneficiarii interventiilor din cadrul acestei axe prioritare sunt autoritatile locale prin Operatorul Regional. O Unitate de Implementare a Proiectului (UIP) se stabileste la nivelul fiecarui OR in vederea gestionarii si implementarii masurilor de investitii.

Avand in vedere ca investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cu aquis-ul comunitar relevant, sunt mai mari decat cele care pot fi implementate in cadrul POS Mediu in perioada 2007-2013, pot fi accesate si alte surse de finantare, dupa cum urmeaza:

• Programul National pentru Dezvoltare Rurala, co-finantat de UE prin FEADR in perioada 2007-2013 si coordonat de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), va include investitii in infrastructura de apa in zonele rurale;
• Programe Guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si apa 2006 - 2009, care includ investitii prioritare conform Planurilor Nationale pentru Implementarea Acquis-ului de Mediu;
• Fondul National de Mediu, asigura co-finantarea unor investitii limitate in sectorul de apa;
• Imprumuturi externe sau diferite forme de PPP sunt de asemenea solutii avute in vedere pentru anumite aglomerari urbane.

I. 2.3 Alocarea financiara

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finantarea proiectelor din Axa Prioritara 1 a POS Mediu se ridica la aproximativ Euro, din care 2.776.532.160 Euro reprezinta finantare din FC, iar 489.976.263 Euro cofinantare nationala.

Alocarea financiara orientativa pentru aceasta axa este prezentata in tabelul de mai jos:

I 2.4 Cadrul legal

Baza legala a acestui ghid este reprezentata de POS Mediu, aprobat prin Decizie a Comisiei Europene in data de 11 iulie 2007, disponibil pe pagina de internet a MM, www.mmediu.ro.

Cadrul legislativ privind instrumentele structurale:

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind FEDR, FSE si FC si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999;

Regulamentul nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006 al Comisiei stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 in care se stabilesc prevederile generale cu privire la FEDR, FSE si FC;

H..G. nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale ;

H.G.nr. 57/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului ;

O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;

H. G. nr. 925 /2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din O.U.G nr. 34/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul National de Dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, cu modificarile si completarile ulterioare

HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificarile si completarile ulterioare ;

Ordinul comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor nr.1415/3399/2008 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului Operational Sectorial "Mediu" 2007-2013 - M.Of. nr. 861 din 20 decembrie 2008 ;

Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1755/12.11.2007 si al ministrului economiei si finantelor nr. 2148/21.11.2007 pentru aprobarea Documentului Cadru de Implementare a Programului Operational Sectorial Mediu 2007 - 2013.

Cadrul legislativ pentru sectorul de apa/apa uzata este prezentat in Anexa 2 a acestui ghid.

CAPITOLUL II - REGULI PRIVIND PREGATIREA SI DEPUNEREA PROIECTELOR

II. 1. Reguli privind pregatirea proiectelor

Acest capitol ofera informatii esentiale privind anexele la Cererea de Finantare (Studiu de Fezabilitate, Analiza Economica si Financiara, Analiza Institutionala si Evaluarea Impactului asupra Mediului) si criteriile utilizate in evaluarea acestor proiecte. De asemenea, in aceasta sectiune sunt incluse informatii privind elaborarea Master Plan-ului, documentul care reprezinta atat strategia de finantare pe termen lung a infrastructurii de apa/apa uzata la nivel judetean, precum si baza prioritizarii investitiilor care urmeaza a fi propuse pentru finantare in cadrul POS Mediu.

MASTER PLANUL (MP)

Master Planul are ca scop stabilirea si prioritizarea nevoilor si investitiilor pentru a realiza - cu cele mai mici costuri - deplina conformare cu directivele relevante ale CE tinand cont de suportabilitatea investitiei pentru populatie si de capacitatea locala de implementare. Elaborarea MP-ului va tine seama si de dezvoltarea urbana asteptata. MP-ul va trebui sa includa doua componente: servicii de alimentare cu apa, si servicii de ape uzate (inclusiv canalizare, epurare si eliminare). Pentru ambele componente, se vor schita si compara diferite solutii tehnice de dezvoltare. Acestea vor consta (dar nu numai) din utilizarea surselor de apa, procesele de tratare (a apei potabile si apelor uzate) si localizarea instalatiilor, planul retelelor etc.

Master Planul trebuie sa furnizeze date privind:

1. Planurile de dezvoltare urbana si regionala, precum si date socio-economice cu privire la zona proiectului

• Informatii cu privire la urbanismul actual, date socio-economice si alte informatii de baza privind grupurile tinta, inclusiv activitati comerciale si industriale locale si perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung.
• O estimare a celor mai probabile tendinte de dezvoltare pe o perioada de 30 de ani la nivel de judet/ regiune (daca nu exista un plan de dezvoltare oficial pentru aglomerarile din zona cuprinsa in proiect).
• Date socio-economice (inclusiv informatii cu privire la veniturile pe gospodarie, marimea gospodariilor, cheltuieli medii pentru bunuri esentiale, consum de apa pe cap de locuitor si pe zi etc.) obtinute din surse locale si verificate pe baza de sondaje limitate (descrierea detaliata a metodologiei propuse pentru aceste sondaje se va prezenta in Propunerea tehnica).

2. Situatia actuala in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, nevoia de reabilitare si estimarea costurilor

Sistemul de apa potabila trebuie sa contina:

• Descrierea sistemelor si instalatiilor existente, inclusiv lucrari la sursele de apa, statii de tratare, sisteme de transport, pompare, stocare si distributie; este necesara prezentarea unei harti schematice.
• Evaluarea principalelor componente ale sistemului din punct de vedere al capacitatii, eficientei energetice, performantei, starii generale, practicilor de intretinere, vechimii, calitatii materialelor si echipamentelor (statii de tratare, conducte, vane, pompe etc.), adecvarii, al punctelor de strangulare etc.
• Schitarea si evaluarea scurgerilor inregistrate si a politicii de detectare/reparatii.
• Evaluarea exploatarii curente si viitoare a retelei de apa; evaluarea relatiei dintre componentele majore ale sistemului (transport, pompare, stocare, distributie (zonarea presiunii) si detectarea problemelor critice in proces; aceasta din urma se va realiza pe baza evaluarilor hidraulice, masuratorilor de debit, ale debitelor si presiunii din sistemul de distributie primara.
• Standarde de calitate: ce investitie este necesara pentru a realiza standardele de tratare din directivele UE relevante?
• Durabilitate: sunt necesare recomandari privind investigatii si investitii necesare pentru a asigura durabilitatea masurii prin reducerea costurilor operationale.
• Studiul consumului pe tipuri reprezentative de gospodarii (cu/fara contorizare), evaluarea pe termen scurt a consumului real de apa, verificarea citirilor la marii consumatori.
• Evaluarea debitului specific al pierderilor si defalcarea pierderilor in principalele componente; estimarea pierderilor inevitabile.
• Calcularea unui bilant al apei, cu defalcarea intrarilor in sistem pe consumuri autorizate (facturate si nefacturate) si pierderi de apa, constand din pierderi aparente (consum neautorizat, inexactitati de contorizare) si pierderi reale (scurgeri in diferite portiuni ale retelei).

Sistemul de apa uzata trebuie sa contina:

Descrierea sistemelor si instalatiilor existente, inclusiv zona deservita, lungimea, diametrul si tipul colectoarelor principale, in sistem mixt sau separat, statiile de pompare, punctele de evacuare si iesirile din canalizarea pluviala, localizarea principalilor evacuatori de ape uzate (industrie; este necesara prezentarea unei harti schematice; verificari in teren ale infiltratiilor in canale in punctele cheie ale retelei de canalizare.

Descrierea si evaluarea efectelor prezente (impact asupra mediului) ale apelor uzate epurate si neepurate si ale evacuarilor de namol in emisari in cazul deversarii directe in corpurile de apa de suprafata si/sau in mediu si apa subterana in cazul evacuarii in campuri de evaporare; prelevarea corecta de probe de efluenti in punctele alese pe reteaua de canalizare, verificarea rezultatelor de laborator.

Evaluarea principalelor componente ale sistemului din punct de vedere al capacitatii, eficientei energetice, performantei, starii generale, fiabilitatii, adecvarii, practicilor de intretinere, infiltratiilor/ exfiltratiilor, vechimii si calitatii materialelor si echipamentelor (tevi, vane, pompe etc.).

Evaluarea exploatarii retelei de canalizare, evaluarea relatiei (pe baza evaluarilor hidraulice, (masuratori pe teren) ale debitelor si presiunii din sistemul de colectare primara), dintre componentele majore ale sistemului (transport, pompare, stocare in sistem) si detectarea problemelor critice si strangularilor in proces.

Durabilitate: sunt necesare recomandari privind investigatii si investitii necesare pentru a asigura durabilitatea masurii prin reducerea costurilor operationale.

Ape uzate industriale trebuie sa cuprinda date privind:

• Cantitatea si tipul, gradul de preepurare, cadrul institutional si juridic (de ex. ce tip de aranjamente exista intre industrii si municipalitate/ compania de apa in privinta evacuarii si epurarii apelor uzate industriale).
• Evaluarea instalatiilor de epurare existente, inclusiv manevrarea si eliminarea namolurilor: tip de proces, capacitatea, debitul, masura in care corespunde din punct de vedere tehnic, starea tehnica, practici de intretinere, adecvare la scop, strangulari si calitatea materialelor si echipamentelor.
• Standarde de calitate: analizarea conformarii cu standardele aplicabile pentru efluenti si reglementarile in vigoare.
• Durabilitate: sunt necesare recomandari privind investigatii si investitii necesare pentru a asigura durabilitatea masurii prin reducerea costurilor operationale
• Analiza incarcarilor din industrie si caracteristicilor acestora, cu mecanismele actuale de autorizare si urmarire a aplicarii evacuarilor in reteaua de canalizare, in vederea gestionarii riscului ca un accident de poluare viitor sa afecteze noua statie de epurare sau a celui de evacuare a unor substante daunatoare sau toxice pentru proces.   
• Conformarea cu Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) (96/61/EC) care se aplica instalatiilor industriale mari.

Baza de date de costuri unitare - trebuie sa contina date privind costuri unitare legate de proiectele din domeniul apei si apelor uzate (proiecte co finantate din fonduri ISPA in Romania si alte tari din Europa de Est) ce vor fi utilizate pentru devizele de cost necesare prezentului contract.

Studii de investigare trebuie sa includa:

Apele uzate si infiltratiile, precum si fluxurile de ape uzate industriale, inclusiv prin prelevare si analiza probelor, masuratori de debit si inregistrari.

Studii topografice, inclusiv studii de teren si hidraulice sau de inginerie in lungul retelelor de apa si canalizare si pe amplasamentele SE.

Studii geotehnice, inclusiv prin foraje si studii de fundatie si geotehnice.

3. Propuneri de parametri fundamentali de proiectare pentru o perioada de 30 de ani

• Tendintele consumului menajer de apa, la fel institutional, comercial si industrial, rata elasticitatii consumului fata de variatia de tarif, rata elasticitatii consumului fata de variatia veniturilor.
• Standardele de cantitate si calitate ce trebuie indeplinite in fiecare an tinta, debitul mediu si de varf al alimentarii cu apa, rata de acoperire a serviciilor publice de apa si canalizare, venitul mediu pe gospodarie, numarul mediu de persoane pe gospodarie, rata de scont, fluxurile de ape uzate menajere si industriale, fluxuri de ape uzate uscate si umede (valori medii si de varf), infiltratii de ape subterane, intrari totale la STAU, debit total de intrare de ape uzate industriale la STAU, incarcare totala cu CBO (menajer si industrial), etc.
• Valorile propuse pentru anii tinta, cu o buna argumentare a acestora si ipoteze solide care stau la baza acestei argumentari.

4. Modelul macro-suportabilitatii pentru o perioada de proiectare de 30 de ani

• Evaluarea macro-suportabilitatii prin compararea capacitatii maxima potentiala a comunitatii beneficiare de a contribui cu costurile totale ale programului de investitii (costul capitalului si toate costurile de O&M din care se scade valoarea tuturor finantarilor nerambursabile).
• Costurile totale scontate ale programelor propuse (rezultate din Master Planul esalonat) adaugate la celelalte angajamente financiare (credite) ale comunitatii (Acestea trebuie sa se situeze sub pragul definit de capacitatea de contributie potentiala maxima scontata pe o perioada de analiza specificata).
• Capacitatea de contributie potentiala maxima a comunitatii beneficiare estimata in baza principiului ca cheltuielile medii lunare cu serviciile de apa menajera facturate sa nu depaseasca     4% din venitul celor mai sarace 10% din gospodarii pe intreaga perioada a analizei, plus contributia celorlalte categorii de consumatori (industriali, comerciali).
• Raportul de macro-suportabilitate definit ca relatia dintre capacitatea de contributie potentiala maxima si costurile totale scontate ale programului propus in Master Plan.
• Elaborarea unui model matematic sub forma de tabel pentru a calcula acest raport de suportabilitate pentru diferite domenii de cuprindere ale programului de investitii, schimband cantitatile si esalonarea investitiilor si a celorlalte costuri aferente in cadrul perioadei de proiectare.

Analiza de optiuni pentru servicii integrate in domeniul apei si apelor uzate la nivel    judetean/regional

• Schitarea si compararea diferitelor solutii tehnice de dezvoltare pentru sistemul de apa; acestea vor consta (dar nu numai) din utilizarea surselor de apa, procesele de tratare (a apei potabile si apelor uzate) si localizarea instalatiilor planul retelelor etc.
• Studierea unui sistem combinat bazat pe vidanjarea foselor septice in anumite portiuni ale zonei cuprinse in proiect, unde densitatea populatiei este mai scazuta, ca si o retea de canale de salubritate si epurare in alte sectoare, in functie de conditiile geologice din diferite zone si de constrangerile impuse de protectia surselor de apa. Analizarea mijloacelor si costurilor de curatare si intretinere regulata a foselor septice si de epurare/eliminare a namolului colectat.

6. Stabilirea prioritatilor de investitii in vederea includerii in prima etapa a Master Planului

• Definirea unui program esalonat pe termen lung urmarind conformarea finala cu prevederile legislatiei in vigoare.
• Stabilirea nevoilor prioritare si investitiilor, tinand cont de suportabilitatea investitiei propuse pentru populatie si de capacitatea locala de implementare.

7. Concluzii privind prefezabilitatea proiectului

• Este necesara respectarea tuturor criteriilor privind macro-suportabilitatea, structura institutionala si fiabilitatea financiara a activitatii; de exemplu, daca o alternativa a proiectului nu respecta criteriul de macro-suportabilitate, ea va trebui redimensionata corespunzator, iar daca se gaseste o alternativa potrivita (daca este cazul) ea va putea fi verificata si prin prisma altor criterii.
• Este deosebit de importanta identificarea lipsurilor (de natura institutionala, financiara, tehnica etc.), in vederea adoptarii actiunilor corective intr-un termen cat mai apropiat.

Master Planul trebuie elaborat in conformitate cu cerintele Ghidului pentru elaborarea MP, disponibil pe site-ul MM, la adresa https://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa2.htm.

Master Planul va avea atasata lista de investitii rezultata in urma prioritizarii. Pentru aprobarea MP este necesara emiterea HCJ de aprobare a acestuia si a listei de investitii, pe baza Acordului de principiu semnat de toate localitatile beneficiare (UAT-urile care au prevazute investitii finantate prin POS Mediu).

STUDIUL DE FEZABILITATE (SF)

Studiul de fezabilitate se va concentra pe investitiile incluse in prima faza a implementarii Master Planului aprobat, corespunzator "proiectului" ce va fi propus pentru cofinantare din partea UE. Pe baza Master Planului, studiul de fezabilitate va discuta definitia proiectului, va elabora conceptul preliminar si caracteristicile tehnice, comparand solutiile alternative mai aprofundate pentru a asigura alegerea solutiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Reabilitarea sau constructia de noi instalatii vor trebui facute in conformitate cu standardele stabilite prin directivele CE relevante si cu legislatia romana in vigoare. Acolo unde va fi cazul, vor trebui propuse solutii flexibile care sa permita imbunatatirea / extinderea instalatiilor noi.

In argumentarea investitiilor propuse, trebuie sa se arate ca ele coincid cu nevoile pe termen mai lung de extindere si dezvoltare a companiei de utilitati si a orasului (sau a oraselor/regiunii, daca este vorba de un proiect regional). Investitiile propuse nu trebuie sa determine imbunatatiri sau extinderi ale retelelor in directii contrare planului pe termen lung de imbunatatire si extindere a sistemului cu costuri minime.

Studiile tehnice de reabilitare sau constructie de noi instalatii vor trebui facute in conformitate cu standardele stabilite prin directivele CE si cu legislatia romana in domeniul apei si apelor uzate. Toate masurile propuse vor trebui sa tina seama de perioadele de tranzitie stabilite pentru implementarea directivelor UE relevante, conform acordului incheiat intre Romania si UE in sectorul mediului.

Trebuie avut in vedere ca CE va acorda asistenta de cofinantare numai pentru a garanta respectarea standardelor din directivele CE. Daca legislatie romana specifica un nivel mai avansat si mai costisitor de epurare, costurile aditionale vor fi considerate neeligibile pentru cofinantarea acordata de UE.

Studiul de fezabilitate consta in studii tehnice, financiare si institutionale, reprezentand un concept preliminar necesar pregatirii cererii de cofinantare UE pentru proiect. Acest studiu trebuie sa fie intocmit potrivit cerintelor CE /IFI si legislatiei romane (Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 9/2007 privind constituirea, componenta si functionarea Comisiei de autorizare a imprumuturilor locale, cu modificarile si completarile ulterioare).

Studiul de Fezabilitate trebuie sa furnizeze date privind:

Componenta de alimentare cu apa

• Evaluarea deficientelor din inregistrarile sistemului; evaluarea optiunilor disponibile de a crea un sistem de evidente care sa raspunda cerintelor pe termen lung, inclusiv cu evaluarea dezvoltarii posibile a cartografierii digitale si sistemului de baze de date pentru retea si estimarile aferente.
• Analiza costurilor/beneficiilor legate de instalarea unui Sistem de    supraveghere si control al achizitiei de date (SCADA), determinarea instalatiilor necesare si a costului acestora, daca este cazul, pregatirea unui program de implementare si a unui deviz de cost. Evaluarea va trebui sa includa sugestii privind aria de cuprindere, localizarea statiilor perimetrale, nodurilor, releelor, statiei centrale de control, necesarul de hardware si software si domeniul de parametri de monitorizat.
• Evaluarea costului de a obtine, prin servicii de consultanta, un model matematic al sistemului hidraulic de utilizat in analizarea, exploatarea si dezvoltarea sistemului. Simularea matematica a sistemului de alimentare cu apa este necesara (a) pentru a evalua imbunatatirile, modificarile si extinderile necesare prin cunoasterea performantei sistemului; (b) pentru a proiecta componente aditionale ale sistemului de distributie; (c) pentru a instrui personalul tehnic responsabil cu exploatarea; (d) pentru a stabili regulile de functionare si sistemele de comanda si control automatizat.
• Calcularea retelelor propuse (inclusiv retele actuale) pentru anii tinta    (de la DN 200 in sus) si evaluarea instalatiilor de masurare a debitelor, zonelor de presiune etc.
• Analizarea apei necuprinse in evidente (UFW) din sistemul de alimentare cu apa (fizic si non-fizic) in conductele de transport, acumulari, statii de pompare, retele de distributie si racorduri la locuinte.

• Intocmirea unui program (pe baza acestei analize) de actiune pentru reducerea UFW. Daca este cazul, intocmirea unui program si deviz de cost pentru stabilirea unui sistem de detectare a scurgerilor, bine dotat si instruit, pentru fiecare operator.
• Analizarea selectarii amplasamentelor, locului, marimii si formei de proprietate asupra terenului prevazut pentru instalatiile retelei de apa, incluzand ulterior aductiuni si conducte de transport, acumulari, statii de pompare etc, pentru reabilitare / modernizare / extindere a sistemelor de distributie.
• Determinarea lucrarilor pentru fiecare componenta si intocmirea unor devize de cost amanuntite in euro pentru programul de investitii recomandat.
• Pregatirea calendarului de implementare a Componentei - Planul de achizitii.

Componenta de ape uzate

• Evaluarea efluentilor industriali pentru a identifica efluentii care necesita preepurare inainte de a intra in reteaua de canalizare.
• Analizarea selectarii amplasamentelor, locului, marimii si formei de proprietate asupra terenului prevazut pentru instalatiile retelei de canalizare, incluzand ulterior bazine de interceptare, canale colectoare, statii de pompare, de epurare, instalatii de tratare si eliminare a namolurilor etc, pentru reabilitarii / modernizarii /extinderii sistemelor de colectare.
• Evaluarea, mai amanuntita decat in faza de prefezabilitate - procesele de epurare alternative, inclusiv cu costurile de prelucrare, inginerie, exploatare, investitie si costurile de exploatare si intretinere si recomandarea solutiei preferabile. Evaluarea optiunilor de tratare si eliminare a namolurilor - acest aspect al studiului necesita un accent deosebit si elaborare in paralel cu selectarea procesului de epurare si cu efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului. Optiuni precum reciclarea sunt incurajate prin Directiva CE 86/278/EEC (Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor), dar vor trebui studiate si alte alternative. Acest aspect are asociate costuri semnificative. Inca nu au fost elaborate ghidurile nationale privind intrebuintarea namolului in agricultura; de aceea practicile europene vor trebui adaptate la uzantele locale.
• Determinarea lucrarilor pentru fiecare componenta si intocmirea unor devize de cost amanuntite in euro pentru programul de investitii recomandat.
• Pregatirea calendarului de implementare a Componentei - Planul de achizitii.

Planul de achizitii

Ca parte integranta a activitatii de elaborare a unui program de investitii suportabil, trebuie pregatit un plan de achizitii pentru fiecare proiect. Planul de achizitii trebuie sa tina cont de prevederile legale in vigoare privind achizitiile publice.

Devize de cost

• Prezentarea devizelor de cost detaliate pentru proiectele propuse in euro si lei, in preturi valabile in anul transmiterii spre aprobare a proiectului si in preturi inflatate (atat conform HG 28/2008 cat si conform formatului convenit cu Comisia Europeana).
• Estimarea costurilor trebuie sa se faca detaliat, cu subimpartirea costurilor pe elemente de proiect si sa se sprijine pe ipoteze si baze de calcul cu suficiente detalii ca sa permita o analiza amanuntita. Devizele si revizuirile acestora trebuie datate si trebuie sa prezinte defalcat costurile locale si externe, taxele si impozitele locale, costurile de proiectare, supraveghere, juridice si de administrare asociate proiectelor, onorariile consultantilor si alocatiile pentru cresteri de pret si neprevazute
• Detalii complete cu privire la costurile de planificare, proiectare, supravegherea constructiei si de exploatare, intretinere si management pentru operator; detalii privind variatia asteptata a costurilor de exploatare si intretinere in viitor (estimari anuale si baze de calcul)
• Estimarea unui program de cheltuieli anuale pentru fiecare proiect.     Calendarul se va subimparti pentru a arata cerintele pentru componentele majore ale proiectului si va trebui coordonat cu programarea estimativa a lucrarilor de constructie.

Recuperarea costurilor

• Efectuarea unui studiu de tarif, in care sa se analizeze actuala structura a tarifelor si sa se recomande un nou sistem de tarifare in bloc pentru fiecare proiect cu scopul de a maximiza veniturile cu suportabilitatea unor servicii adecvate pentru toate grupele de venit. Acolo unde exista, se au in vedere si analizele de suportabilitate a tarifelor elaborate in cadrul FOPIP/PRE-FOPIP si care vor fi ajustate la marimea si cadrul actualizat.
• Tariful trebuie:

(a) sa acopere integral costurile de exploatare si intretinere ale investitiei propuse si de reinvestitie in perioada proiectarii si sa asigure plata datoriei daca se au in vedere imprumuturi.

(b) sa fie acceptabile si suportabile pentru consumatori.

(c) sa ofere un stimulent pentru promovarea conservarii apei.

• Analizarea structurii tarifului pentru consumatorii industriali, comerciali si casnici (se va tine seama de nivelul de suportabilitate, factura lunara pe gospodarie pentru serviciile de apa si ape uzate (sa nu depaseasca 4% din venitul celor mai sarace 10% din gospodarii), precum si de compararea cu alte orase din Romania).

Raport privind evacuarile de ape uzate industriale

• Fundamentare (introducere, obiective, abordare si metodologie, reglementari juridice privind evacuarile de ape uzate industriale).
• Investigatii de evacuari (evaluarea industriilor, colectarea datelor, debitele si incarcarea apelor uzate (prezent si prognozat).
• Statii de pre-epurare la agentii industriali (descriere, evaluare).
• Evaluarea impactului evacuarilor de ape uzate industriale asupra influentului SE.
• Propunere de management si monitorizare a evacuarilor de ape uzate.
• Concluzii si recomandari.

Plan de actiune pentru controlul evacuarilor de ape uzate industriale urmareste reducerea/controlul evacuarilor de ape uzate, cu actiuni pe termen scurt si mediu si responsabilitati precise.

Obiectivele avute in vedere la realizarea Raportului si Planului de Actiune sunt:

• pre-epurarea apele uzate industriale in mod corespunzator conform directivelor CE si legislatiei romane si/sau reciclate, dupa necesitati.
• monitorizarea pre-epurarii impusa si de autoritatile de mediu competente.
• incarcarea efluentilor industriali astfel incat sa nu afecteze tehnologia proiectata a SE.
• taxele de canalizare in industrie, pe baza cantitatii si calitatii efluentului produs si costului epurarii.

Strategia de eliminare a namolului

• Pregatirea unui studiu specific privind strategia de eliminare a namolului. Acest studiu necesita un accent deosebit si elaborare in paralel cu efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului. Calea de eliminare si evacuarea finala nu sunt definite, optiuni precum reciclarea sunt incurajate prin Directiva CE 86/278/EEC (Legea nr. 426/2001 de aprobare a OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor), dar vor trebui studiate si alte alternative. Costurile de eliminare definesc si limiteaza optiunile de tratare ce ar putea fi dezvoltate.
• Elaborarea unei strategii de eliminare a namolului, acceptabila pentru mediu si durabila, aliniata directivelor UE si in coordonare cu alte proiecte privind deseurile solide elaborate pentru aceeasi zona.

Studiul de fezabilitate trebuie sa fie elaborat in conformitate cu cerintele Ghidului disponibil pe site-ul MM, la adresa https://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa1.htm.

Pentru aprobarea Studiului de Fezabilitate sunt necesare urmatoarele documente:

Avizul CTE al OR privind aprobarea Studiului de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici ai proiectului

HCJ/HCL-uri privind aprobarea Studiului de fezabilitate si a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului (ale UAT-urilor care au prevazute investitii finantate prin POS Mediu), pe baza avizului CTE;

Avizul Adunarii Generale a Asociatilor ADI privind aprobarea Studiului de fezabilitate si a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului;

Planul anual de evolutie a tarifelor (conform rezultatelor Analizei Cost-Beneficiu) aprobat de ADI;

Planul de actiune pentru preluarea operarii serviciilor de catre OR (in noile localitati).

ANALIZA INSTITUTIONALA

Scopul analizei institutionale este de a se asigura de existenta unui cadru institutional robust pentru o buna implementare a proiectelor si o buna exploatare a instalatiilor de infrastructura construite cu fonduri UE.

Analiza Institutionala trebuie sa furnizeze date privind:

Definirea structurilor de cooperare dintre autoritatile locale in vederea pregatirii si implementarii proiectelor, de exemplu prin crearea acordului de asociere dintre diferitele autoritati locale, pentru regruparea operatorilor din sectorul apei intr-o singura entitate (cu cat municipalitatile sunt mai mici, cu atat se ridica necesitatea regruparii operatorilor existenti ai serviciilor de apa / ape uzate cu personalitati juridice si activitati comerciale diferite, pentru a se obtine economii de scara adecvate si a asigura viabilitatea si durabilitatea proiectelor).

Analiza situatiei actuale, constand din, dar nu numai, structura institutionala a serviciilor publice de apa si canalizare din zona cuprinsa de fiecare proiect propus, inclusiv restructurarile deja stabilite; analiza competentelor manageriale si operationale, descrierea formei de proprietate asupra activelor si conditiilor, a starii serviciilor de apa , conceptelor de operare si intretinere, aranjamentelor si obligatiilor contractuale, a mecanismelor de stabilire a tarifelor, analiza financiara a registrelor contabile, evaluarea capacitatii resurselor umane.

Analiza Planului de actiune existent pentru dezvoltarea institutionala; analiza schimbarilor necesare pentru a asigura cerintele minime din punct de vedere al conducerii institutiei si viabilitatii financiare.

Analiza problemelor nerezolvate, care ar putea impiedica pregatirea, aprecierea si aprobarea cererilor de proiecte finantate din fonduri UE.

Identificarea necesitatii de reformare viitoare, de dezvoltare a capacitatii, propunerea conceptelor de administrare viitoare a sistemului (organizare, necesar de forta de munca, de echipamente, de exploatare si intretinere etc.).

Evaluarea conformarii cadrului institutional cu cerintele UE in domeniu si a gradului de functionalitate a acestuia in faza de implementare a proiectului.

Pentru constituirea cadrului institutional sunt necesare urmatoarele dovezi privind:

Infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitare (ADI):

o      HCJ si HCL-uri privind constituirea ADI

o      Statutul si Actul constitutiv

o      Certificatul de inregistrare la registrul Asociatiilor si Fundatiilor

Constituirea Operatorului Regional (OR)

o      HCJ si HCL-uri privind constituirea OR

o      Actul constitutiv

o      Certificatul de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului

Delegarea Gestiunii Serviciilor

o      HCL-uri privind delegarea gestiunii serviciului de apa si canalizare catre OR.

o      Contractul Unic de Delegare a Gestiunii Serviciilor (semnat de ADI si OR)

ANALIZA COST BENEFICIU

Proiectele de mediu sustinute de FC genereaza venituri prin taxele de utilizare platite de industrie, agentii comerciali si gospodarii pentru serviciile oferite.

Cerinta minima este ca proiectele sa fie durabile pe durata lor de existenta economica, adica sa asigure un flux de venituri suficient pentru a acoperi costurile de operare si intretinere. Exista, insa, un al doilea aspect al analizei financiare, de importanta critica si anume, estimarea nivelului subventiilor necesar pentru ca proiectul sa devina viabil din punct de vedere financiar.

Analiza Cost.Beneficiu trebuie sa fie elaborata in conformitate cu cerintele Ghidului publicat pe site-ul MM, la adresa https://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa1.htm.

Componentele analizei Cost-Beneficiu sunt:

A)   Analiza financiara

B)    Analiza economica

C)   Analiza sensitivitatii si a riscului

D)   Aspecte specifice

A) Analiza financiara

Analiza financiara se realizeaza pentru a calcula indicatorii de performanta financiara a proiectului.

Metodologia recomandata este analiza fluxului de numerar scontat (FNA) care este operationalizata printr-un model financiar. Modelul se elaboreaza pentru intreaga durata a existentei economice a proiectului (de obicei 30 de ani) si este utilizat pentru estimarea valorii scontate a viitoarelor venituri nete (respectiv venituri minus costul de exploatare si intretinere) care poate fi comparata cu valoarea scontata a costului capitalului).

• Modelul financiar trebuie sa includa toate elementele de cost, costul capitalului si toate costurile de exploatare si intretinere aferente. (Proiectul tehnic al proiectului si evaluarea costului investitiei propuse ofera o buna baza pentru determinarea costului capitalului ce se va utiliza in modelul financiar).Trebuie incluse toate costurile necesare pentru realizarea proiectului (studii de fezabilitate, achizitionarea terenurilor, studii tehnice si de proiectare, constructii, echipamente etc. Aceste costuri trebuie inregistrate in anul in care apar si includ toate costurile, chiar daca nu sunt eligibile pentru cofinantarea acordata de UE. Amortizarea si fondurile de rezerva nu se includ in analiza fluxului de lichiditati scontat. (Amortizarea poate fi inclusa in tarif pentru a permite inlocuirea infrastructurii la un moment dat, in viitor.) Daca proiectul propus este sustinut de o analiza detaliata a riscului, fondurile de rezerva se pot include in costuri eligibile, fara a depasi 10% din costul total de investitie. Costurile de rambursare a imprumutului nu se includ la costurile de exploatare. Pentru a nu folosi factori deflationisti diferiti pentru diferite variabile, modelul trebuie sa fie estimat in termeni reali. Aceasta nu inseamna ca anumite variabile trebuie sa ramana fixate la valorile din Anul 1.
• Motivarea ratei de scont utilizata in model. Daca modelul este estimat in termeni reali,     rata de scont trebuie sa fie cea reala si nu cea nominala. CE recomanda utilizarea unei rate de scont de 5% in termeni reali.
• Calcularea raportului de suportabilitate a tarifului proiectat (cheltuielile medii pe gospodarie fiind prezentate comparativ cu venitul mediu pe gospodarie)
• Determinarea politicii de tarifare astfel incat sa se asigure viabilitatea financiara a operatorului si pastrarea tarifelor in limite suportabile (cresterile de tarif ramanand suportabile in fiecare an). Modelele financiare trebuie sa acorde o atentie deosebita necesitatii de a asigura costuri adecvate de personal pentru operatorul serviciilor.

Analiza financiara pentru un proiect major trebuie sa furnizeze date privind:

Profitabilitatea financiara a investitiei se poate evalua prin estimarea valorii financiare nete actuale si a ratei rentabilitatii financiare a investitiei. Pentru ca un proiect sa poata fi considerat eligibil pentru acordarea co-finantarii din Fonduri Europene, valorea financiara neta scontata trebuie sa fie negativa si rata de rentabilitate a investitiei trebuie sa fie asadar mai mici decat rata de actualizare folosita pentru analiza.

Stabilirea grantului UE se calculeaza prin metoda deficitului financiar (funding gap).

Viabilitatea financiara a proiectului ar trebui sa fie evaluata verificand daca fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au scontat sunt pozitive pe durata intregii perioade de referinta luate in considerare. Fluxurile nete de numerar ce trebuie luate in considerare in acest scop ar trebui sa aiba in vedere costurile de investitii, toate resursele financiare (nationale si ale UE) si veniturile nete.

B) Analiza economica

Analiza economica trebuie sa demonstreze ca optiunea tehnica aleasa este optiunea cea mai rentabila din punct de vedere economic pe durata existentei economice a proiectului, prin:

• Descrierea beneficiilor economice cum ar fi cele de natura sociala, de mediu sau sanatate generate de proiect si vor trebui identificati beneficiarii proiectului. Daca este posibila cuantificarea tuturor costurilor relevante, atunci rezultatele analizei vor trebui prezentate cu utilizarea indicatorilor acceptati precum rata venitului economic intern (ERR), valoarea economica neta prezenta (ENPV) si raportul cost-beneficiu.
• Elaborarea altor tipuri de analiza cuantificata, precum analiza multicriteriala sau a eficientei economice, in cazul in care proiectul reprezinta numai o parte a unei investitii integrate mai mari
• Demonstrarea faptului ca optiunea tehnica aleasa este cea mai rentabila din punct de vedere economic pentru conformarea cu standardele UE, utilizand si comparatii cu    proiecte similare.

C) Analiza sensibilitatii si a riscului va estima efectele posibile ale incertitudinilor prin:

• Identificarea variabilelor cheie fata de care situatia financiara a operatorului este sensibila
• Elaborarea unei serii de scenarii prin care sa se testeze sensibilitatea proiectului fata de schimbarea ipotezelor cheie pe care se bazeaza aceste variabile

D) Aspecte specifice

Suportabilitatea pentru categoriile cu venituri mici

Trebuie determinat modul in care schimbarile politicii tarifare afecteaza gospodariile cu diferite niveluri de venit, mai ales acele gospodarii din categoriile cu venituri mici. Trebuie sa se aiba in vedere impactul oricarui tip de subventionari ale grupurilor sociale cu venituri mici (ex. taxe diferentiate in functie de venit, subventionarea locuintelor pentru grupurile cu venituri mici etc.)

Principiul poluatorul plateste trebuie aplicat si efluentilor industriali tratati in STAU.

Tariful este calculat tinand cont de incarcarile hidraulice, biologice si cu namoluri ale efluentilor si costurile implicate de acesti factori la STAU.

Toate aceste cerinte diverse (durabilitate, suportabilitate pentru gospodarie si organele de implementare a proiectelor, care determina marimea subventiei necesare solicitate UE trebuie integrate in modelul financiar. Rezultatele analizei trebuie prezentate utilizand mai multi indicatori (ex. RIV financiar, Valoarea Neta Prezenta, suportabilitatea exprimata ca procent din venitul pe gospodarie pentru o anumita rata de finantare nerambursabila din partea UE.

Modelul trebuie sa estimeze finantarea nerambursabila necesara pentru ca VNP sa fie egala sau putin mai mare decat zero pe baza asertiunii ca asistenta nerambursabila pentru care VNP este zero, fluxul net de lichiditati al agentiei de implementare nu va genera nici pierderi nici surplus fata de operatiuni, ceea ce se poate considera a fi nivelul optim al finantarii nerambursabile.

Evaluarea performantei operatorului

Trebuie demonstrata viabilitatea operatorilor (organele de implementare) cu ajutorul proiectiilor financiare pentru durata de existenta a proiectului. Proiectiile financiare ale operatoriilor trebuie sa se axeze pe lichiditati (cu ajutorul modelului financiar) dar trebuie sa cuprinda declaratia de venit si fisa de bilant prognozate. Performanta financiara a organului de implementare trebuie comparata cu performanta altor operatori similari.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)

Evaluarea Impactului asupra Mediului trebuie sa fie in conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE amendata prin 97/11/CE (Directiva privind EIM). Agentiile Locale pentru Protectia Mediului (APM) stabilesc daca investitiile planificate sunt de tipul celor prevazute la Anexa I sau Anexa II a Directivei privind EIM. Tot APM va determina si gradul si tipul de consultare a publicului, respectiv:

a) daca dezbaterea publica se refera la un studiu adecvat de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv un rezumat concis dar informativ cu caracter netehnic,

b) modul in care studiul de impact si rezultatele consultarii publicului vor fi luate in considerare in emiterea acceptului de mediu de catre autoritatile responsabile.

Se va cauta in mod proactiv sfatul ONG relevante si interesate pe tot parcursul prezentarilor publice ale EIM.

Autoritatea de mediu competenta va decide daca trebuie efectuata o EIM (respectiv pentru proiectele incluse in Anexa II a Directivei privind EIM), iar daca decid sa nu se efectueze EIM, justificarea acestei concluzii va trebui sa fie explicata in cerere.

Rezultatele analizei sunt includerea costurilor de compensare remediere in devizele de cost preliminare ale proiectelor, cu costurile maxime de remediere si o intelegere a impactului asupra mediului care sa includa posibila identificare a efectelor inacceptabile care nu vor putea fi compensate.

Potrivit legislatiei nationale in vigoare, studiul impactului asupra mediului trebuie avizat de o firma romaneasca autorizata.

La EIM vor fi anexate urmatoarele:

sumar privind derularea si justificarea procedurii EIM, rezultatul acesteia (in special privind consultarea publicului).

opis pentru justificarea derularii procedurii de EIM in conformitate cu legislatia nationala (in special privind consultarea publicului).

documentele care atesta derularea procedurii conform cu legislatia nationala (in special privind consultarea publicului):

a) Cererea de solicitare a Acordului de Mediu (se anexeaza o copie a cererii)

b) Anuntul public privind solicitarea Acordului de Mediu in cotidiane locale si afisarea pe propria pagina de internet de catre APM/ARPM privind depunerea solicitarii de obtinere a Acordului de Mediu (se anexeaza copii ale anuntului astfel incat sa apara denumirea cotidianului si data publicarii, precum si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, cu semnatura si stampila autoritatii de mediu, mentionandu-se si durata afisarii)

c) Afisarea anuntului public privind solicitarea Acordului de Mediu de catre beneficiarii proiectului (se anexeaza copia anuntului si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, la sediul primariei/consiliului judetean; etc., cu semnatura si stampila autoritatii publice locale, mentionandu-se si durata afisarii)

d) Procesul verbal privind verificarea amplasamentului si lista de control aferenta (se anexeaza copia documentelor, semnata si avand stampila autoritatii de mediu)

e) Procesul verbal al sedintei Colectivului de Analiza Tehnica (CAT) pentru etapa de Incadrare

(se anexeaza copia documentului, semnata si avand stampila autoritatii de mediu)

f) Titularul a fost informat de decizia CAT privind incadrarea proiectului (se anexeaza o copie a adresei)

g) Anuntul public privind etapa de Incadrare in cotidiane locale si afisarea pe propria pagina de internet de catre APM/ARPM privind depunerea solicitarii de obtinere a Acordului de Mediu (se anexeaza copii ale anuntului astfel incat sa apara denumirea cotidianului si data publicarii, precum si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, cu semnatura si stampila autoritatii de mediu, mentionandu-se si durata afisarii)

h) Afisarea anuntului public privind etapa de Incadrare de catre beneficiarii proiectului (se anexeaza copia anuntului si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, la sediul primariei/consiliului judetean; etc., cu semnatura si stampila autoritatii publice locale, mentionandu-se si durata afisarii)

i) Lista de control pentru Definirea domeniului evaluarii (se anexeaza o copie a documentului)

j) Titularul a fost informat de decizia CAT privind definirea domeniului evaluarii (se anexeaza o copie a adresei)

k) Depunerea la APM/ARPM a Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (realizat de catre consultant) la data de _(se anexeaza o copie a documentului); se anexeaza copia Rezumatului Fara Caracter Tehnic

l) Anuntul public privind dezbaterea publica in cotidiene locale si afisarea pe propria pagina de internet de catre APM/ARPM privind depunerea solicitarii de obtinere a Acordului de Mediu (se anexeaza copii ale anuntului astfel incat sa apara denumirea cotidianului si data publicarii, precum si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, cu semnatura si stampila autoritatii de mediu, mentionandu-se si durata afisarii)

m) Afisarea anuntului public privind dezbaterea publica de catre beneficiarii proiectului (se anexeaza copia anuntului si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, la sediul primariei/consiliului judetean; etc., cu semnatura si stampila autoritatii publice locale, mentionandu-se si durata afisarii)

n) Minuta dezbaterii publice care a avut loc in data de ___, insotita de lista participantilor cu nume, semnaturi si calitatea acestora (se anexeaza o copie a documentatiei, datata, cu semnatura si stampila autoritatii de mediu)

o) Formularul cu observatiile publicului si evaluarea/solutionarea problemelor semnalate (se anexeaza o copie a documentatiei referitoare la solutionarile observatiilor primite din partea publicului, avand semnatura si stampila autoritatii de mediu)

p) Procesul verbal privind etapa de analiza a calitatii Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului si lista de control aferenta (se anexeaza copia documentelor, semnata si avand stampila autoritatii de mediu)

q) Decizia transmisa de APM/ARPM titularului proiectului, insotita de continutul deciziei, conditiile si motivele emiterii, descrierea masurilor de prevenire, reducere si eliminare a posibilelor efecte adverse asupra mediului - Art. 46 din OM 860/2002 (se anexeaza o copie a deciziei, avand semnatura si stampila autoritatii de mediu)

r) Anuntul public privind decizia de emitere a Acordului de Mediu in cotidiane locale si afisarea pe propria pagina de internet de catre APM/ARPM privind depunerea solicitarii de obtinere a Acordului de Mediu (se anexeaza copii ale anuntului astfel incat sa apara denumirea cotidianului si data publicarii, precum si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, cu semnatura si stampila autoritatii de mediu, mentionandu-se si durata afisarii)

s) Afisarea anuntului public privind decizia de emitere a Acordului de Mediu de catre beneficiarii proiectului (se anexeaza copia anuntului si declaratia de confirmare a afisarii pe propria pagina de internet, la sediul primariei/consiliului judetean; etc., cu semnatura si stampila autoritatii publice locale, mentionandu-se si durata afisarii).

t) Acordul de Mediu (se anexeaza copia documentului).

De asemenea, la raportul EIM va fi atasata si copia avizului NATURA 2000

De retinut ca, in prezent, legislatia nationala privind derularea EIM este in curs de modificare.

II.2. Instructiuni de completare si depunere a cererii de finantare

II.2.1. Completarea cererii de finantare

Pentru a propune un proiect in vederea finantarii din POS Mediu, Axa prioritara 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata", solicitantul trebuie sa completeze o Cerere de finantare. Formatul standard al Cererii de finantare este disponibil la adresa de internet:

https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0713_en.htm

Formularul Cererii de finantare va fi insotit de urmatoarele documente suport (anexe) :

Studiul de Fezabilitate

Analiza cost-beneficiu

Analiza Institutionala

Evaluarea Impactului asupra Mediului

Avizul Natura 2000

Alte avize/autorizatii/acorduri/certificate

Documentele de eligibilitate prezentate in Anexa 3 si 4.

Cererea de finantare si anexele suport vor fi intocmite in limba engleza si romana si vor fi transmise atat in format tiparit, cat si electronic (CD).

Completarea Cererii de finantare in mod clar si coerent va facilita procesul de evaluare. In acest scop, furnizati informatiile intr-o maniera concisa, dar completa, prezentati date relevante pentru intelegerea proiectului, prezentati actiunile concrete propuse in proiect, indicand clar legatura cu obiectivele si scopul proiectului, cuantificati pe cat posibil rezultatele, beneficiile si costurile proiectului, prezentati un calendar realist de implementare etc.

Transmiterea cererii de finantare in alt format si /sau modificarea formatului standard atrage dupa sine neacceptarea acesteia, urmand a fi revizuita conform modelului standard!

Anexele care sunt incomplete sau care nu sunt semnate, stampilate si datate pot fi de asemenea respinse, urmand a fi revizute.

II.2.2 Depunerea cererii de finantare

Cererile de finantare, impreuna cu scrisoarea de aprobare si inaintare a acesteia, prin care solicitantul isi asuma raspunderea pentru informatiile continute, trebuie transmise prin posta (in mod recomandat), prin curier privat, sau inmanate direct (cu confirmare de primire) la sediul OI POS Mediu din regiunea de proiect (a se vedea Anexa 5 privind date de contact OI) si AM POS Mediu: strada Justitiei, nr. 59-61, Bucuresti, sector 4.

Cererile de finantare se depun in perioada 2007-2011.

CAPITOLUL III. PROCEDURA DE VERIFICARE SI EVALUARE A PROIECTELOR

Ca regula generala, Cererea de finantare se depune concomitent de catre Beneficiar/Consultant la OI si la AM, evaluarea propriu-zisa efectuandu-se insa la nivelul OI, prin intermediul unui grup de evaluare.

Perioada de verificare si evaluare este de aproximativ 15 zile lucratoare de la data primirii cererii de finantare. Aceasta perioada poate fi extinsa numai in situatii temeinic justificate.

Procedura de evaluare a proiectelor propuse pentru finantare in cadrul Axei prioritare 2 a POS Mediu va cuprinde 3 etape:

1. Verificarea conformitatii administrative a cererii de finantare (criterii de admisibilitate).
2. Verificarea eligibilitatii (criterii de eligibilitate).
3. Evaluarea proiectelor (criterii de relevanta si maturitate).

Etapele de verificare si evaluare se desfasoara simultan, in final urmarindu-se indeplinirea tuturor criteriilor incluse in Anexa 6, Lista de verificare a Cererii de finantare a acestui ghid. Daca, pe parcursul verificarii si evaluarii, se constata neindeplinirea unor criterii de admisibilitate si/sau eligibilitate (documentele transmise sunt incomplete sau neclare, ori anumite documente nu au fost transmise), OI/AM poate semnala aceste lipsuri solicitantului/consultantului, in vederea completarii documentatiei. Comunicarea, in acest sens, se poate face, prin e-mail sau fax.

Pentru primele 2 etape corespunzatoare verificarii administrative si de eligibilitate, se utilizeaza un sistem de evaluare de tip DA/NU. In cazul in care documentele transmise sunt incomplete si nu se poate lua o decizie, pot fi cerute solicitantilor eventuale completari ale documentelor. Numai proiectele care primesc "DA" la toate criteriile vor fi supuse procesului de evaluare.

Etapa 3 consta in evaluarea proiectelor dupa doua criterii majore - relevanta si maturitate - acestea avand pondere egala. Fiecare criteriu este notat de la 0 la 10, pentru calificare fiind necesare minimum 6 puncte.

Daca o propunere de proiect nu are punctaj suficient pentru calificare, aceasta presupune una din urmatoarele doua situatii: fie contributia la indeplinirea obiectivelor POS Mediu este nesemnificativa, fie este insuficient pregatita si necesita o revizuire considerabila

Notificarea cu privire la rezultatul evaluarii se va face in scris de catre OI/AM, prin intermediul unui "Correction Protocol" transmis beneficiarului/consultantului pentru revizuirea documentatiei.

Proiectele revizuite, care sunt conforme cu toate cerintele tehnice si financiare, cu reglementarile comunitare sau nationale etc. vor fi propuse pentru finantare, iar solicitantii vor fi informati asupra deciziei de finantare.

Proiectele propuse spre finantare vor fi transmise la CE pentru luarea deciziei finale.

Dupa aprobarea de catre CE, in baza deciziei de finantare emisa de catre aceasta, pentru fiecare proiect se va incheia un Contract de Finantare, semnat de AM POS Mediu si Beneficiar.

CAPITOLUL IV. INFORMATII PRIVIND FINANTAREA SI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR

Pentru fiecare proiect care a primit decizia pentru finantare de catre CE, beneficiarul va incheia cu Autoritatea de Management POS Mediu un contract de finantare. Prin semnarea acestui contract, beneficiarul accepta termenii si conditiile in care va primi finantarea nerambursabila si se angajeaza sa implementeze pe propria raspundere proiectul pentru care primeste finantare si sa atinga obiectivele stabilite.

Beneficiarul poate solicita amendamente la contract pe durata de valabilitate a acestuia, in conditiile prevazute de contractul de finantare.

Beneficiarul trebuie sa cunoasca faptul ca, daca pe perioada de valabilitate a contractului intervin modificari de natura sa afecteze obiectivul proiectului sau conditiile de finantare, proiectul poate fi declarat neeligibil pentru finantare, finantarea nerambursabila se va sista, iar sumele acordate pana in acel moment se vor recupera in conformitate cu legislatia nationala si prevederile contractuale.

Pentru a primi prefinantarea aferenta proiectului si pentru toate operatiunile financiare legate de implementarea proiectului, Beneficiarul trebuie sa deschida un cont bancar distinct. Totodata, acesta trebuie sa tina o contabilitate analitica distincta a proiectului, prin efectuarea inregistrarilor contabile separat, cronologic si sistematic care sa ofere transparenta in implementarea proiectului.

Conform prevederilor din contractul de finantare, pe durata implementarii proiectului Beneficiarul trebuie sa depuna periodic rapoarte tehnice si financiare si cereri de rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate. El va transmite periodic estimari privind fluxurile financiare pentru trimestrul urmator.

Beneficiarul trebuie sa pastreze toate inregistrarile/registrele timp de trei ani de la data inchiderii oficiale a Programului Operational Sectorial de Mediu 2007-2013.

Beneficiarul are obligatia de a pastra si de a pune la dispozitia organismelor abilitate, dupa finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobandite prin finantarea din instrumente structurale, pe o perioada de 5 ani de la data inchiderii oficiale a POS Mediu.

Beneficiarul are obligatia sa furnizeze orice informatii de natura tehnica sau financiara legate de proiect solicitate de catre Autoritatea de Management, Organismul Intermediar, Autoritatea de Certificare si Plata, Autoritatea de Audit, Comisia Europeana sau orice alt organism abilitat sa verifice sau sa realizeze auditul asupra modului de implementare a proiectelor cofinantate din instrumente structurale. Beneficiarul are obligatia de a asigura disponibilitatea si prezenta personalului implicat in implementarea proiectului pe intreaga durata a verificarilor.

Beneficiarul trebuie sa asigure o pista de audit care sa permita posibilitatea verificarii documentelor originale de catre reprezentantii Autoritatii de Management, Organismului Intermediar, Comisiei Europene, Biroului European Anti-Frauda si de catre Curtea Europeana a Auditorilor.

Beneficiarul raspunde de respectarea tuturor prevederilor in vigoare ale legislatiei in domeniul achizitiilor publice.

Atribuirea contractelor de achizitii necesare implementarii proiectului revine in sarcina Beneficiarului si se va realiza in conformitate cu prevederile O.U.G nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii cu modificarile si completarile ulterioare si se va face cu respectarea urmatoarelor principii: nediscriminarea, proportionalitatea, tratamentul egal, eficienta utilizarii fondurilor publice, recunoasterea publica, asumarea raspunderii, transparenta.

In cazul constatarii unor nereguli ulterior finalizarii implementarii proiectului, beneficiarul are obligatia sa restituie debitul constatat, precum si eventualele dobanzi, penalitati de intarziere,costuri bancare etc. In cazul nerespectarii obligatiei de restituire a debitului, AM POS Mediu va sesiza organele competente in vederea declansarii executarii. Recuperarea debitului a urmare a neregulilor constatate, se realizeaza conform prevederilor OG.79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, cu modificarile si completarile ulterioare.

Nota: Departamentul pentru Lupta Antifrauda - DLAF asigura protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. Departamentul are atributii de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul national al luptei antifrauda.

DLAF efectueaza controale operative la fata locului, din oficiu ori in urma sesizarilor primite de la autoritatile cu competente in gestionarea asistentei financiare comunitare, de la alte institutii publice, de la persoane fizice sau juridice, mass-media, OLAF, precum si celelalte State Membre

Potrivit prevederilor Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, comiterea de infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene se pedepseste cu inchisoare de pana la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

Orice sesizare privind nereguli si/sau posibile fraude in acordarea sau utilizarea fondurilor comunitare poate fi adresata Departamentului pentru Lupta Antifrauda: www.antifrauda.gov.ro antifraud@gov.ro, tel. 021/3181185, Fax: 021/3121005.

De asemenea, beneficiarul are obligatia sa asigure o promovare adecvata a proiectului, a rezultatelor obtinute, etc in conformitate cu prevederile contractuale. Beneficiarul va descrie in cadrul rapoartelor de progres toate activitatile de informare si publicitate desfasurate, aferente proiectului.

Pentru implementarea proiectelor finantate prin Programul Operational Sectorial Mediu, beneficiarii vor avea in vedere respectarea prevederilor legale privind in principal:

A. Bugetul proiectului

Baza legala: O.G. nr. 29/ 2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 86 din 2 februarie 2007, privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a co-finantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta.

Pentru toate proiectele finantate prin Axa prioritara 1 - "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata" se asigura finantarea integrala a cheltuielilor eligibile astfel: 85% grant UE si 13% buget de stat si 2% buget local (minim). Exceptie fac proiectele net generatoare de venituri pentru care finantarea nerambursabila se calculeaza diferit (vezi punctul D in acest capitol).

Proiectele generatoare de venituri au ca baza legala: Regulamentul General nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, art. 55.

Conform prevederilor art. 55 alin. 1 din Regulamentul General nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, proiect generator de venituri reprezinta orice operatiune care implica o investitie in infrastructura a carei utilizare este supusa unor taxe suportate direct de utilizatori, sau orice operatiune care implica vanzarea sau inchirierea unui teren sau a unui imobil, sau orice alta furnizare de servicii contra unei plati.

Cheltuielile eligibile ale proiectelor generatoare de venituri nu trebuie sa depaseasca valoarea curenta a costului investitiei minus valoarea curenta a veniturilor nete din aceasta investitie intr-o anumita perioada de timp pentru:

investitii in infrastructura; sau

alte proiecte in care se poate estima valoarea veniturilor in avans.

In situatiile in care nu tot costul investitiei este eligibil pentru co-finantare, venitul net va fi alocat pro rata la partea eligibila si ne-eligibila a costului investitiei.

In verificarea veniturilor generate de proiecte se va tine seama de tipul de proiect si de axa prioritara din care face parte.

Beneficiarii trebuie sa faca dovada existentei fondurilor proprii pentru plata cheltuielilor neeligibile, a cheltuielilor conexe, precum si privind evolutia costurilor de operare (unde este cazul).

B. TVA - Prevederile privind TVA (aplicabile numai pentru institutii publice si organizatii non-profit).

Baza legala: Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a co-finantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta (in curs de aprobare).

Potrivit prevederilor Legii nr. 249/2007 pentru aprobarea O.G. nr. 29/2007, plata TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executiei de lucrari, finantate, integral sau partial, din contributia financiara a Uniunii Europene si/sau din cofinantarea aferenta, ai caror beneficiari sunt autoritati ale administratiei publice centrale si locale, unitati subordonate in coordonarea acestora, organisme neguvernamentale nonprofit, cu personalitate juridica, va fi suportata de la bugetul de stat.

Astfel, in cazul in care beneficiarul este institutie publica, contravaloarea TVA se va suporta de la bugetul de stat pentru cheltuielile eligibile platite din toate sursele de finantare ale proiectului, respectiv: fonduri publice, (co-finantarea de la bugetul de stat) si contributia proprie a beneficiarului, numai in cazul in care aceasta este asigurata din bugetul local.

C. Prefinantarea

Baza legala

O.G. nr. 29/2007 (publicata in Monitorul Oficial nr. 86 din 2 februarie 2007) privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a co-finantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta.

Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 911/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G. nr. 29/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 591 din 28 august 2007.

Modul de acordare

• Conform O.G. nr. 29/2007 art.1 alin.2 lit.i, prefinantarea reprezinta sumele transferate din bugetulde stat sau din instrumente structurale catre un beneficiar, cu exceptia celor din sectorul privat ori unei organizatii neguvernamentale - prin plata directa sau prin plata indirecta - pentru lichidarea angajamentelor de plata fata de un contractor, in stadiul initial de implementare a proiectelor, in baza unui contract de finantare incheiat intre beneficiar si Autoritatea de Management in vederea asigurarii derularii corespunzatoare a proiectelor.
• Pre-finantarea se acorda, conform instructiunilor Ministerului Finantelor, numai pentru beneficiarii din sectorul public si organizatii non-profit.
• Conform Normelor de aplicare a O.G. nr. 29/2007, sumele aferente prefinantarii proiectelor finantate din POS Mediu vor fi transferate Beneficiarului din bugetul Ministerului Finantelor prin Autoritatea de Certificare si Plata.
• Pre-finantarea se acorda in procent de max.15 % din valoarea eligibila a contractului de finantare incheiat intre Autoritatea de Management si beneficiar. Pre-finantarea cu incadrarea in limita procentului mai sus mentionat se poate acorda integral sau in transe, in functie de previziunea fluxului de plati aprobata de Autoritatea de Management.

Modul de solicitare

Sumele aferente prefinantarii vor fi transferate de catre Unitatea de Plata, din cadrul Autoritatii de Certificare si Plata in baza Raportului pentru acordarea prefinantarii'intocmit de Autoritatea de management insotit de:

• contractul de finantare incheiat intre Autoritatea de Management si beneficiar;
• copie dupa documentele care atesta incheierea cel putin a unui contract de achizitie publica incheiat intre beneficiar si un operator economic;
• solicitarea scrisa a beneficiarului, conform contractului de finantare incheiat intre Autoritatea de Management si beneficiar (in formatul standard solicitat de catre Autoritatea de Management).

Utilizarea pre-finantarii

Suma aferenta prefinantarii acordata beneficiarilor proiectelor finantate in cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu poate fi utilizata dupa cum urmeaza:

• pentru plata cheltuielilor eligibile - plata facturilor catre furnizori aferente achizitiilor realizate in cadrul proiectului;
• pentru plata TVA, aferenta cheltuielilor eligibile efectuate.

Recuperarea prefinantarii

Suma acordata unui beneficiar sub forma prefinantarii se recupereaza procentual din valoarea fiecarei cereri de rambursare intocmite de beneficiari, incepand cu prima cerere de rambursare, astfel incat suma aferenta prefinantarii sa se recupereze integral inainte de ultima cerere de rambursare.

D. Eligibilitatea

Baza legala

• Regulamentul General nr. 1083/2006 prevede la art. 56 conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile efectuate de catre beneficiari pentru a fi eligibile pentru finantare din contributia din fondurile comunitare.
• H.G. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, stabileste regulile generale de eligibilitate a cheltuielilor la nivel national
• Ordinul comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor nr. 1415/3399/2008 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului operational sectorial " Mediu"2007-2013 stabileste lista cheltuielilor eligibile pe fiecare axa prioritara a POS Mediu.

Pentru a fi eligibile in vederea finantarii prin POS "Mediu", toate cheltuielile trebuie sa faca parte din categoriile de cheltuieli prevazute in ordinul mai sus mentionat, sa respecte prevederile Hotararii Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, sa corespunda obiectivelor POS "Mediu" si sa fie coerente cu obiectivele si rezultatele operatiunilor propuse.

In vederea aprobarii proiectului, se face verificarea detaliata a cheltuielilor eligibile in etapa de evaluare. Scopul este acela de a evalua masura in care categoriile de cheltuieli sunt justificate prin prisma obiectivelor proiectului si a contributiei acestuia la obiectivele POS Mediu. Se va stabili astfel o lista finala de cheltuieli eligibile, care va fi inclusa in contractul de finantare.

E. Mecanismul de rambursare a cheltuielilor eligibile

Baza legala

O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a co-finantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul nr. 911/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 249/2007;

Fondurile Structurale functioneaza pe principiul rambursarii cheltuielilor eligibile efectuate de catre beneficiar. Obligatiile beneficiarului si ale AM referitor la plati sunt detaliate in continutul contractului de finantare.

Rambursarea cheltuielilor eligibile se realizeaza numai dupa efectuarea platilor de Beneficiar catre executantii de lucrari/furnizorii de bunuri/prestatorii de servicii. In scopul rambursarii cheltuielilor eligibile, in functie de previziunile fluxurilor de numerar lunare, Beneficiarul va intocmi si transmite la Organismul Intermediar Cereri de Rambursare, insotite de rapoarte tehnice. Cheltuielile eligibile vor fi rambursate doar daca Beneficiarul respecta prevederile legislatiei nationale si comunitare, cele din contractul de finantare, inclusiv Cererea de Finantare si indeplineste conditiile privind organizarea evidentei contabile.

Dupa efectuarea de catre OI si AM a verificarilor administrative, tehnice si financiare ale Dosarului Cererii de Rambursare (Cerere de Rambursare si documente suport), AM va autoriza la plata doar cheltuielile eligibile solicitate de catre beneficiar.

AM va transmite la ACP suma cheltuielilor eligibile autorizate la plata pentru fiecare Cerere de Rambursare.

ACP are rolul de a certifica si efectua platile. ACP va transfera in contul Beneficiarului suma aferenta cheltuielilor eligibile.

Pentru a fi rambursata, o cheltuiala trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

sa fie conforma cu prevederile contractului de finantare

sa fie conforma cu prevederile legislatiei nationale si comunitare

activitatile propuse sa nu fi beneficiat de finantare anterioara din fonduri publice

sa fie efectiv platita de beneficiar pana la data de 31 decembrie 2015

sa fie insotita de facturi sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalente facturilor, pe baza carora cheltuielile sa poata fi auditate si identificate

se incadreaza in lista cheltuielilor eligibile aferente Axei prioritare 1, prezentate in Anexa 7 a acestui ghid.

F. Nereguli

Baza legala

O.G. nr.79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzator, cu modificarile si completarile ulterioare

H.G. nr. 1306/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003

In cazul constatarii unor nereguli, atat pe parcursul implementarii proiectului, cat si ulterior finalizarii acestuia, beneficiarul are obligatia sa restituie debitul constatat, precum si eventualele majorari de intarziere, dobanzi, costuri bancare etc.

In cazul nerespectarii obligatiei de restituire a debitului, Autoritatea de Management va sesiza organele competente in vederea declansarii executarii.

Recuperarea debitului ca urmare a neregulilor constatate se realizeaza conform prevederilor O.G. nr. 79/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

H. Publicitate

Beneficiarul este responsabil pentru implementarea tuturor masurilor de informare si publicitate in legatura cu asistenta financiara nerambursabila, conform indicatiilor tehnice din Manualul de Identitate Vizuala pentru Instrumentele Structurale in Romania 2007-2013.

I. Arhivare

Beneficiarul poarta intreaga responsabilitate pentru stabilirea si mentinerea unui sistem propriu de evidenta, indosariere si arhivare, care sa permita controlul/auditul proiectului pe durata de implementare a acestuia si timp de 5 ani de la data inchiderii oficiale a Programului Operational Sectorial Mediu, pentru perioada 2007-2013. Beneficiarul va raspunde pentru obtinerea documentelor premergatoare autorizatiei de construire, pentru obtinerea autorizatiilor de construire necesare implementarii Proiectului si pentru punerea acestora la dispozitia Constructorilor, precum si pentru plata tuturor costurilor asociate cu orice alte acorduri, autorizatii, avize, necesare implementarii Proiectului si punerii in aplicare a acestora, inclusiv acoperirea tuturor costurilor aferente.

Anexa 1

Lista indicativa proiecte majore

"Axa prioritara 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa /apa uzata"

Nota: Pentru judetele Galati si Mehedinti a fost prevazuta initial realizarea a doua proiecte regionale, date fiind informatiile disponibile la momentul elaborarii POS Mediu, in prezent fiind avuta in vedere implementarea unui singur proiect regional in fiecare judet.