Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Deseurile municipale Poluarea in Turnu Magurele


Deseurile municipale Poluarea in Turnu Magurele




DESEURI

1.  Deseuri municipale

Cantitatile de deseuri menajere variaza de la o localitate la alta, in functie de gradul de urbanism, de densitatea populatiei, de modul de viata al locuitorilor si de nivelul economic al localitatilor




Generarea cantitatilor de deseuri menajere si asimilabil menajere este influentata de factori din afara gospodariei de deseuri cum ar fi: populatia, economia, sistemele de canalizare, sistemele de incalzire, activitatile de constructii, comportamentul si educatia producatorilor de deseuri si nivelul de trai etc.

·         Cantitatea de deseuri menajere colectata prin servicii de salubritate in perioada ianuarie –decembrie 2007 –   66049  tone

·        

1.1. Definitie deseuri biodegradabile municipale

 

Tintele prevazute in Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 se refera la deseuri biodegradabile municipale.

Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor definesc:

§                                                         deseurile municipale ca „deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere”;

§                                                         deseurile biodegradabile ca „deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hartia si cartonul”.

Legislatia europeana si nationala nu defineste deseurile biodegradabile municipale..

       Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale

Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile prezentate in tabelul de mai jos.

1.2. Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Capacitatile operatorilor autorizati de colectare/valorificare sunt suficiente pentru hartie/carton si metale, dar nu sunt suficiente pentru mase plastice, sticla, cauciuc si  textile, fiind necesare eforturi organizatorice in acest sens din partea autoritatilor publice locale si agentilor economici implicati. In judet exista comercianti care achizitioneaza fier vechi, hartie, plastic. Agentii economici de tip REMAT realizeaza colectarea deseurilor in vederea reciclarii si tratarii mecanice primare. Tratarea deseurilor colectate consta in sortare manuala pe grupuri de materiale, dezmembrare, sortare, maruntire si transport la agentii economici care realizeaza valorificarea.

Tabel.8.2.10. Firme reciclatoare, echipamente si tipuri de deseuri procesate

Unitate de colectare/valorificare -localitate

Capacitate proiectata (t/an)

Tipuri de deseuri  colectate/valorificate*

Stadiul autorizarii

SC Ideal Com SRL- Turnu Magurele (colectare,valorificare)

-valorificare: 4000- metalice feroase;

-colectare: 50-  hartie; 1-textile; 200-cauciuc; 2- plastic; 20- acumulatori uzati;

VSU- 200 buc/an

170407; 200140

150101; 200101;

160104; 160106

autorizatia de mediu nr.172/18.10.2006 valabila pana la 18.10.2007 cu posibilitatea prelungirii

SC Otostar Com SRL-Turnu Magurele (colectare)

-colectare: 40- PET

150102; 200239

autorizatia de mediu nr.499/15.11.2004 valabila pana la 15.11.2009 cu obligativitatea vizei anuale

In cursul anului 2007,agentii economici autorizati si specializati in colectarea si valorificarea deseurilor provenite de la populatie si agenti economici au realizat procesarea urmatoarelor cantitati :

Figura .Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate in judetul Teleorman in perioada 1999-2006

Tabel. Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate  in depozitele de deseuri urbane existente in judetul Teleorman

Denumire depozit/localitate

Cantitati deseuri depozitate (tone)

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Depozit orasenesc Turnu Magurele

Urban

40000

41383

30198

31745

38464

10254

6512

15698

2. Deseuri de productie

2.1.  Deseuri periculoase

  In prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere si deseuri asimilabile deseurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri, precum si tratarea levigatului si, in final, pot polua apa freatica. In cadrul gospodariilor sau a firmelor mici se foloseste un numar destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale.

Activitatea de renovare a apartamentelor si caselor necesita multe din aceste chimicale.

Trebuie initiate doua activitati in paralel pentru a reduce cantitatile de deseurilor periculoase:

·         Colectarea separata prin sistemul de colectare separata a deseurilor periculoase din gospodarii

·         Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislatiei, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau inlocuirea, in lacuri si vopsele, a solventilor clorurati cu chimicale nepericuloase.

La nivel national trebuie intreprinse eforturi pentru reducerea continutului de componente periculoase. Este o datorie nationala organizarea unei cooperari continue intre sectorul de cercetare, industrie si importatori.

         Deseurile periculoase rezultate din activitati cu: produse de uz fitosanitar, medicale, de industrie petroliera, industrie constructoare de masini, de electrotehnica, etc. sunt de cca        1 000 tone /an (817 tone slam petrolier, 59.224 tone deseuri spitalicesti si altele).

In judetul  Teleorman, principalii generatori  de deseuri  periculoase sunt :

Ψ      SC Donau Chem SRL (SC Viromet Filiala Turnu Magurele SRL) Turnu Magurele prin  producerea de catalizatori uzati, ulei uzat, baterii uzate si stocarea din anii anteriori a deseurilor de snur  de azbest, cenusa de pirita etc;

Ψ      Spitalele orasenesti si judetene prin generarea deseurilor  spitalicesti ;

Ψ      Statiile de epurare orasenesti ale  agentilor economici prin generare de namoluri netratate sau improprii pentru folosinta agricola ;

Ψ      Detinatorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje si deseuri de pesticide (produse de uz fitosanitar expirate) ;

Ψ      Detinatorii de substante chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat.

         Depozitarea deseurilor periculoase se realizeaza in depozite betonate, containere metalice, magazii  asigurate cu lacat si prevazute cu sistem de alarmare.

3. Namoluri

Namolurile biologice rezultate de la cele 6 statii de epurare municipala sunt depozitate pe platforme de fermentare anaeroba  si  deshidratare, apoi cand umiditatea scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Namolul rezultat din fose septice este transportat la proxima statie de epurare orasenesca.

3.1.  Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

          Cantitatea de namoluri rezultata de la statiile de epurare municipala a fost de cca 5853 tone / an namol umed si 131 tone substanta uscata

Tabel.8.5.1.Namoluri rezultate din statiile de epurare municipala- anul 2006, in judetul Teleorman

Nr.crt

Denumire statie

Tipul statiei

Capacitate proiectata/ capacitate realizata

mc/ora

Domeniul de activitate-numar locuitori deserviti

Caracteristici

statie

( obiecte epurare)

Cantitate namol

tone/an

Mod de utilizare

1

SC AQUA TUR SRL- Turnu Magurele (SC TAC SA),str.Stadionului,nr.12

Mecanica

1330/340

Gospodarie comunala-17600 locuitori

5DP,1SS,statie clorinare,PU

211

14.7

Depozit deseuri, stocat

3.2. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Pe langa aceste statii de epurare municipale, la nivelul judetului functioneaza 12 statii de epurare industriala si 18 statii de preepurare industriala.

Cantitatea de namoluri rezultata de la statiile de epurare industriala a fost de cca 22832.3 tone / an namol umed si 8819.95 tone substanta uscata.

4.Depozite de deseuri

Tipurile de deseuri depozitate pe acest amplasament sunt caracteristice micilor orase din Romania:

-    deseuri menajere si asimilabile (de la populatie, agenti economici);

-   deseuri din servicii municipale (stradale, din piete, parcuri);

-   deseuri de materiale de constructii si demolari;

Clasificarea pe tipuri de deseuri cu evolutia cantitatii in ultimii 4 ani este prezentata in tabelul de mai jos:

Tipul deseului *

Cod deseu

2002





2003

2004

2005

conf. HG

856/2002

Deseuri        menajere        colectate

20 03 01

9969

34032

7499

8846

neselectiv de la populatie

Deseuri  menajere colectate de  la

20 03 01

1116

846

942

1283

agenti economici

Deseuri stradale

20 03 03

468

928

1076

1183

Deseuri din piete

20 03 02

32

54

43

49

Deseuri din parcuri,  gradini, spatii

20 02 01

72

284

194

230

verzi

Deseuri spitalicesti

18XXXX

80

72

50

55

Namol de la epurarea apelor uzate

190805

25

27

29

32

orasenesti

Namol din fose septice

200304

10

12

40

45

Deseuri din constructii si demolari

170904

400

2320

500

850

Gunoi de grajd

02 01 06

1400

1500

1450

1480

Total




13572

40075

11823

14053

Toate aceste tipuri de deseuri sunt acceptate la depozitare in depozitele de deseuri nepericuloase conform Listei de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de  deseuri din Anexa la ord. 95/2005 - Sectiunea .

Cantitatile de mai sus sunt cele raportate de agentii economici.In realitate cantitatea de deseuri este mai mare deoarece exista tendinta de a nu plati cantitatile de deseuri produse sau de a nu declara cantitatile de fier vechi, hartie, textile, etc. care sunt valorificate.

Avand in vedere ca in anul 2003 a avut loc o actiune de colectare a deseurilor imprastiate pe o zona foarte mare pe camp si de-a lungul drumului de acces care vine din oras catre depozitul de deseuri, s-a depus o cantitate anuala mai mare fata de ceilalalti ani (asa cum se vede din tabelul de mai sus).

Din aceasta cantitate de deseuri, procentual, fiecare tip de deseu reprezinta:

-    71 % deseuri menajere propriu zise colectate de la populatie si agenti economici;

-    9,10 % deseuri stradale;

-    0,25% namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;

-    2,77% alte tipuri de deseuri, inclusiv deseuri provenite de la spitale

-    4,23% provenite din constructii si demolari;

-    12,26 gunoi de grajd.

-  Deseurile menajere rezultate de la populatie si de la agenti economici sunt colectate neselectiv si transportate la depozitul de deseuri

-   Depozitarea deseurilor se face necontrolat

-   In cazul de fata deseurile menajere din unitatile sanitare ale mun. Turnu Magurele sunt contaminate de catre cele periculoase.

-    Namolul biologic provenit de la statia de epurare a orasului este depozitat pe platforme de deshidratare apoi cand umiditatea' scade sub 60% este trasportat la depozitul de deseuri.

Tipurile de deseuri depozitate pe halda in mod necontrolat:

De-a lungul timpului a existat riscul ca o parte din deseurile de productie provenite de la agentii economici cu activitati industriale si prestari de servicii cu generare de deseuri de productie sa ajunga in mod necontrolat pe halda municipala, astfel:

-    SC Ideal Com. Tr. Magurele, SC Simpas SA Tr. Magurele: deseuri metalice feroase si neferoase;

-    SC Imperial SA Tr. Magurele, SC Lorenz SRL: deseuri textile;

-  SC UVCP SA Tr. Magurele, SC Viromet SA: reziduri (cenusa de pirita, etc), acumulatori;

-  SC Metran SA , SC Transalutus SA: anvelope uzate, fier vechi, uleiuri uzate, acumulatori;

-    SC Tac SA SA: Namol de la epurare;

-    Spitalul Municipal, dispensare, policlinici, cabinete medicale: deseuri din activitati medicale (cele care sunt incadrate la deseuri periculoase);

Acesti agenti economici au metode proprii de eliminare sau valorificare dar de-a lungul timpului a existat posibilitatea ca o parte sa fi ajuns pe depozitul municipal.

4.1. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Deseurile solide de natura chimica rezultate din activitatea combinatului Turnu Magurele au impact negativ asupra mediului numai in zona sa de activitate. Astfel, in urma efectuarii studiului de impact, la probele de sol prelevate din vecinatatea platformei chimice s-au constatat valori mari ale concentratiei de anioni (SO42~, NCV,F'), cationi(Ca2+ ) si metale grele (mangan,cadmiu), iar la indicatorul nichel a fost depasita limita admisa.

In ceea ce priveste deseurile industriale ponderea cea mai mare o detine cenusa de pirita , carbonatul de calciu si fosfogipsul. Agentul economic SC Turnu SA creeaza probleme prin cantitatile mari de cenusa de pirita , fosfogips si carbonat de calciu rezultate din activitatea sa. De mentionat este faptul ca in privinta carbonatului de calciu s-au facut unele progrese in valorificare prin includerea tehnologica a acestuia in componenta ingrasamintelor chimice complexe . Cenusa de pirita este valorificata in momentul de fata de catre Uzina de Valorificare a Cenuselor de Pirita care insa , datorita conjuncturii economico- financiare nefavorabile in care se afla societatea , prelucreaza cantitati mici si cu intermitenta .

Deoarece batalurile de fosfogips si haldele de carbonat de calciu si de cenusa de pirita sunt sub influenta directa a vantului in zona combinatului exista pulberi care prin antrenare impurifica atmosfera.

Deseurile urbane au in compozitie deseuri menajere,deseuri stradale, deseuri asimilabile cu deseurile menajere (rezultate din activitatea de comert) si deseuri zootehnice din gospodariile populatiei care nu sunt colectate selectiv pentru a fi valorificate ca ingrasamant natural.

Impactul negativ al deseurilor urbane consta in disconfortul creat prin mirosurile dezagreabile rezultate ca urmare a fermentarii acestora si in mod special a acelora care sunt depozitate necontrolat.

5. Bilant de mediu

            Bilant de Mediu de nivel I pentru Depozitul de deseuri menajere si stradale din municipiul Turnu Magurele. Bilantul a fost intocmit pentru obtinerea avizului de mediu in vederea incetarii activitatii de depozitare a deseurilor si inchiderii depozitului

Primaria municipiului Turnu Magurele este proprietarul Depozitului de deseuri. La nivelul municipiului prin H.C.L. nr. 2.8/14.03.2005 s-a organizat Serviciul Public de Salubritate, care este principalul operator pe depozit avand in sfera de activitate: colectare, incarcare, transport, nivelare si tasare a deseurilor urbane.

Depozitul primeste o cantitate zilnica de 44 t/zi (1000 t/an) deseuri, deci se incadreaza in   categoria de activitati care intra sub prevederile OUG 34/2002 : aprobata si modificata prin Legea 645/2002.  .

In municipiul Turnu Magurele nu se practica selectarea la sursa a deseurilor iar in depozit se descarca deseuri menajere, deseuri asimilate celor menajere si gunoi stradal.

Depozitul are o suprafata de 6 ha si este neamenajat, in sensul ca nu exista o impermeabilizare a bazei depozitului in scopul protejarii apelor subterane, a solului si subsolului.

Prezenta lucrare este Intocmita conform metodologiei publicate In:

•   Ordinul 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de

mediu, cap. V privind elaborarea Bilanturilor de mediu de nivel II.

•   HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor                     .

• Ordinul 757 /2005 pentru aprobarea Normativului privind depozitarea deseurilor

•   Ordinul 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare.

Nota: ordinul 1274/2005 a aparut in 28 decembrie 2005, dupa termenul de predare a lucrarii care a fost 31 octombrie 2005.

Mediul urban

1.  Asezarile urbane

Asezarile urbane – reprezinta o categorie speciala de ecosisteme, acele ecosisteme create de om care se manifesta ca si organismele vii ( primesc energie, apa, hrana, si alte materii prime, le transforma si apoi elibereaza produse finite si deseuri). Prin aceste procese asezarile umane produc impact asupra mediului inconjurator, diferit ca tip si marime.

            In cadrul activitatilor socio-economice, care au incidenta asupra elementelor de mediu, o componenta importanta se refera la evolutia si miscarea populatiei, la construirea si utilizarea spatiilor de locuit.

 

1.1. Calitatea aerului in zona Turnu Magurele

Sursa majora de poluare a aerului din judetul Teleorman este SC TURNU SA Turnu Magurele. Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon , bioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice, in zona Turnu Magurele fiind posibile ploi acide in conditii de precipitatii .

Pentru supravegherea calitatii aerului in zona Turnu Magurele, I.P.M. Alexandria efectueaza analize fizico- chimice la poluanti gazosi din anul 1992. In prezent reteaua de supraveghere a calitatii aerului cuprinde:

 - 3 puncte de control poluanti gazosi ( Port, Oras, Meteo )

 - 2 puncte de control pulberi in suspensie ( Port, Oras )

 - 5 puncte de control pulberi sedimentabile (Port, Oras, F-ca Lucerna, Abater, Electroturiss )

Poluantii gazosi urmariti in cele trei puncte ale retelei sunt: NO2, SO2 si NHs. In punctul de supraveghere 'Port' Turnu Magurele,  se efectueaza si masuratori la probe momentane ( 30 minute ), la indicatorul amoniac.

1.2 Calitatea apei potabile din orasul Turnu Magurele

In scopul acoperirii in totalitate a necesarului de apa pentru oras si industrie, URBANPROIECT a elaborat in decembrie  1990 un proiect pentru 'Dezvoltarea alimentarii cu apa a municipiului Turnu Magurele '.

Alimentarea cu apa se face in sistem centralizat pentru un debit mediu total de 380 l/s de apa potabila si industriala.

Necesarul de apa este asigurat din doua surse, una din subteran (front de captare Olt) si cealalta de suprafata (captarea din Dunare).

Componenta statiei de tratare este urmatoarea:

- camin de amestec cu reactivi si distributia apei;

                - doua decantoare suspensionale cu pod raclor si camera reactor;

- statie de filtre rapide, cu nivel liber, alcatuita din 4 baterii a cate doua filtre, asezate pe un singur rand avand fiecare o suprafata de filtrare de 55 m2 (suprafata totala de filtrare este de 220 m2);

- rezervor de apa potabila, cu rol de compensare si inmagazinare apa de spalare (V=1200 m3,Q=277 l/s);

- statie de repompare (2 pompe NDS8, fiecare de 500 m3/h);

- statie de pompare a apei de spalare a filtrelor;

- statie de suflante, amplasata in fata filtrelor si echipata cu 2 grupe de electrosuflante;

- statie chimica, alcatuita dintr-o instalatie de preparare, stocare si dozare pentru sulfatul de aluminiu si var si instalatie de clorinare;

- doua iazuri de namol;

- laborator de analize.

In scopul obtinerii unei mai bune exploatari, conductele de aductiune apa potabila, atat la statia de tratare, cat si la captarea Olt au fost dublate.

Reteaua de distributie in oras este modernizata si extinsa; este formata din conducte din fonta, din otel sau din azbociment, avand diametre cuprinse intre 80 mm 6OO mm si adancimi de pozare intre  0,8-1,5 m.

   Numarul total de abonati este de 21626, din care 17397 asociatii de locatari si 4229 case particulare.    

     Lungimea strazilor cu retele de apa este de 54,4 km, municipiul Turnu Magurele avand o lungime totala de strazi de84 km. Deci aproape 65% din sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa.

Reteaua de canalizare in orasul Turnu Magurele este formata din:

- canale secundare               -58,9 km, cu diametre de 250-1500 mm
- camine de vizitare             - 475 buc.

 - guri de scurgere pluviala  - 343 buc.

Lungimea strazilor cu retea de canalizare este de 42.km; deci circa 50% din lungimea totala a strazilor este racordata la canalizarea urbana. –

 Adancimea de pozare a conductelor porneste de la -1,00 m ajungand pe unele strazi la -5,00 m si chiar la - 10,00 m.

 In general conductele de canalizare sunt din tuburi de beton sau din beton PREMO.

 Datorita exploatarii defectuoase pe anumite strazi, anumite sectoare se infunda generand o stare de degradare care este neplacuta si are efecte negative asupra stratului freatic.

In oras exista 5 colectoare principale: A, B, C, D si E care descarca apele uzate intr-un colector final.

Canalul colector care merge in statia de epurare este din tuburi PREMO tip Bucov, Dn  1200 mm, avand o lungime totala de 5km)

2. Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agreement

Orasul Turnu Magurele este asezat in plin ses, cu veri foarte calduroase si ierni geroase, care suprasolicita organismul uman. Din aceasta cauza sunt  necesare zone verzi care amelioreaza climatul, creste umiditatea, reduc radiatiile, moderand variatiile de temperatura si au rol protector fata de impuritatile atmosferice (retinerea pulberilor, micsorarea concentratiei gazelor nocive si atenuarea zgomotelor).

Spatiile verzi din ecosistemul urban reprezinta principalele habitate pentru diverse specii de fauna salbatica. De aceea, in activitatea de amenajare a teritoriului, se pune un accent deosebit pe extinderea acestora si pe evitarea fenomenului de insularizare.

            Zonele verzi reprezinta o conditie indispensabila a unei vieti urbane normale. Ele au in primul rand un rol estetic, dar contribuie in mod esential la atenuarea poluarii atmosferice: neutralizeaza unii poluanti, filtreaza praful, ofera protectie impotriva zgomotului. De asemenea, au rol in regularizarea umiditatii aerului si a temperaturii.

In municipiul Turnu Magurele suprafata totala a spatiilor verzii este de cca. 27,2 ha :

Tabel nr.11.1.2.1Situatia spatiilor verzi la nivelul orasului Turnu Magurele in anul 2007

Municipiul/ orasul

Suprafata totala spatii verzii (ha)

Suprafata spatiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

Turnu Magurele

27,2

9

7

·         Date furnizate de Primaria Turnu Magurele

Spatiile verzi existente sunt total insuficiente (parcul -central), mai ales in conditiile de clima excesiva  a municipiului.

In paralel cu necesitatea intretinerii vegetatiei la parcul central se impune intreprinderea unei actiuni de realizare de noi spatii plantate si de agrement. Zona principala propusa pentru viitorul parc este reprezentata de piciorul falezei.

2.1 Parcuri

Parcurile reprezina o zona verde importanta pentru localitatile urbane. Vegetatia este constituita din flori, arbori, arbusti decorativi, gazon.

In municipiul Turnu Magurele, exista 5 parcuri( Parcul Independentei, Parcul Tudorica Dorobantu, Parcul D. Praporgescu, Parcul Anotimpuri, Parcul Mircea cel Batan, Parcul Gara), ce ocupa o suprafata de 4,86 ha.

2.2. Scuaruri

In municipiul Turnu Magurele, Scuarul Financiar ocupa o suprafata de 0,42 ha.

3.Poluarea sonora

Romania a transpus legislatia UE in domeniul zgomotului prin aprobarea HG 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si a initiat procesul de implementare a acesteia.

 Principalele surse de zgomot sunt utilajele de compactare sumara (un buldozer care actioneaza sporadic dupa necesitati) si tractoarele cu remorca ce aduc deseurile. Avand in vedere ca zgomotele generate de aceste doua surse se afla la distanta de aprox. 700 m de receptori (locuitorii cartierului Magurele), impactul produs asupra zonelor protejate locuite, prin zgomotele produse de utilajele in miscare pe depozit este rar si destul de nesemnificativ.

4. Efectele poluarii aerului asupra starii de sanatate

Din punct de vedere al actiunii poluantilor atmosferici asupra starii de sanatate a populatiei se pot distinge:

  • efecte directe (modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei);
  • efecte indirecte (rezultate din actiunea asupra mediului).

Prezenta impuritatilor in aer, sub forma de pulberi, aerosoli sau gaze, permit afectarea starii de sanatate a populatiei prin efecte imediate sau de lunga durata. Efectele imediate sunt caracterizate prin modificari promte ale mortalitatii sau morbiditatii populatiei, ca urmare a cresterii nivelului de poluare a aerului. Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice, ele sunt frecvent intalnite in conditii de poluare medie.

 5. Transportul

Transportul reprezinta o sursa majora de poluare a mediului, cu un impact major in special asupra calitatii aerului. Emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid si dioxid de carbon, pulberi, compusi organici volatili, plumb afecteaza calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei. Pentru locuitorii oraselor, transportul reprezinta sursa principala de poluare fonica .

Pentru reducerea impactului asupra mediului pot fi luate o serie de masuri:

- utilizarea mijloacelor de transport mai putin poluante si care presupun un consum redus de combustibil;

- interzicerea traficului in unele zone ale oraselor;

- incurajarea utilizarii mijloacelor de transport ecologice;

- masuri administrative de fluidizare a traficului rutier prin crearea de sensuri unice pe unele artere de circulatie.

Circulatia rutiera cuprinde drumurile publice (DN, Dj, DC)pentru legatura municipiului cu localitatile invecinate, reteaua principala de strazi si intersectii din municipiu si organizarea transportului in comun.

Lungimea totala a strazilor este de 75 km, din care 38 km sunt strazi modernizate.

Planul Urbanistic General prevede:

• mentinerea retelei de strazi acuale si organizarea desfasurarii circulatiei pe categorii functionale;

• prevederea arterei principale de penetratie din directia nord DN 52 Alexandria si DN 65A Rosiori de Vede prin traversarea zonei industriale de est cu strapungere in continuare si legaturi cu pasaje superioare peste calea ferata  amplasate in partea de nord si de sud a municipiului;

• strazile interioare ale municipiului se pastreaza in alcatuirea actuala, respectiv in sistem mixt de tip radial concentric;

• in zona centrala - parc se prevad axe majore rezervate circulatiei pietonilor;

• devierea traficului greu perimetral zonelor de locuinte si zonei centrale.

Circulatia feroviara in lumina recomandarilor PUG cuprinde organizarea statiei CF Triaj Turnu Magurele, a terenului de transcontainere, racordurile CF pentru ipoteza executarii transportului muncitorilor de la Combinatul de Ingrasaminte Chimice pe cale ferata.

PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

1. Agricultura

1.1. Interactiunea agriculturii cu mediul

Relatia dintre agricultura si mediu este extrem de complexa. Pe de o parte agricultura este afectata de mediu prin poluarea atmosferica, poluarea solului, schimbarile climatice, etc. Pe de alta parte agricultura constituie una dintre cauzele principale ale poluarii apelor, eroziunii si poluarii solului, distrugerea habitatelor si diminuarea diversitatii biologice.

            consumul de pesticide (prezentat in tabelul nr.12.1.1.2) - utilizarea pesticidelor in agricultura este masurata in kg de substanta activa pe unitatea de suprafata agricola (hectare).

Tip

Consumul de pesticide

Unitatea de masura

Teren agricol

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Kg/ha

Nu detinem date

1,16

0,80



0,71

0,42

0,43

0,83

0,80

0,55

Tabel nr.12.1.1.2 Consumul de pesticide

·   intensitatea agriculturii (prezentata in tabelul nr.12.1.1.3) – exprima raportul dintre suprafata agricola din anul curent si suprafata agricola dintr-un an de referinta. In acest caz s-a utilizat ca an de referinta anul 1999.

Intensitatea agriculturii

Unitatea de masura

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

%

0

0,05

0,35

0,34

0,73

0,63

0,63

0,81

0,80

Tabel nr.12.1.1.3 Intensitatea agriculturii

1.2. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

           In prezent, datorita folosirii unor tehnologii neadecvate, agricultura poate fi considerata o sursa potentiala de impurificare a mediului si de degradare a acestuia.

          Practicile agricole agresive reprezinta o cauza importanta a eroziunii solului. Mentinerea monoculturii pe perioade indelungate, datorita avantajelor economice, conduce la saracirea solului, scaderea potentialului productiv, reducerea productiilor si in final, degradarea solului. Utilizarea excesiva a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura are un impact negativ atat asupra terenurilor agricole, cat si asupra vegetatiei, sanatatii umane si calitatii apelor subterane si a apelor de suprafata.

In orasul Turnu Magurele s-au identificat  operatori economici care intra sub incidenta OUG nr. 34/2002 privind  prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 645/2002, care transpune Directiva 96/61/CE – IPPC:

Ψ      Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor cu o capacitate mai mare de 40000 de capete: S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. – Draganesti Vlasca,  S.C. AVICOLA BUFTEA S.A. – Turnu Magurele (in prezent denumita SC EURO CASA PROD SRL BUFTEA).

1.3. Utilizarea durabila a solului    

           Conceptul de agricultura durabila urmareste:

-          protejarea mediului  si resurselor naturale, cu pastrarea potentialui productiv;

-          asigurarea rentabilitatii pentru agricultori si a viabillitatii pe termen lung;

-          produsele alimentare sa fie sigure;

-          existenta unui echilibru social si uman.

Agricultura durabila presupune si o reducere a consumului de pesticide prin introducerea managementului integrat care se bazeaza pe imbinarea metodelor agrozootehnice, fizice, biologice si chimice, cu accent pe metodele naturale.

Sistemul de agricultura durabila prezinta urmatoarele caracteristici:

-          nu foloseste irational resursele naturale;

-          utilizeaza eficient energia si materia;

-          asigura recolte acceptabile si sigure.

2.  Industria

2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului

Ψ                  Industrii energetice – Instalatii de ardere cu capacitati de combustie mai mari de 50 MW

Ψ                  Industria chimica – SC Donau Chem SRL Turnu Magurele cu urmatoarele activitati:

- Instalatie chimica pentru producerea de substante chimice anorganice de baza - acid azotic II  

- Instalatie chimica pentru producerea de substante chimice anorganice de baza - amoniac Kellogg 

- Instalatie chimica pentru fabricarea ingrasamintelor chimice simple - azotat de amoniu granulat , 

- Instalatie chimica pentru fabricarea ingrasamintelor chimice simple – azotat de amoniu solutie  

- Instalatie chimica pentru fabricarea ingrasamintelor chimice pe baza de azot  – uree 1 ,  uree 2

- Instalatie chimica pentru fabricarea ingrasamintelor chimice complexe pe baza de fosfor , azot si  potasiu, ingrasaminte complexe NPK II

- Instalatie chimica pentru fabricarea ingrasamintelor chimice lichide pe baza de , azot-  UREAN  32%

Gestiunea deseurilor -  Instalatii pentru depozitatrea sau recuperarea deseurilor periculoase cu o capacitate mai mare de 10 t/zi  - S.C. UVCP S.A. - Turnu Magurele: valorificarea cenusei de pirita rezultata de la fabricarea acidului sulfuric pentru obtinerea de pelete minereu de fier, cement cupru, concentrat aur, concentrat argint

 

2.2. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale

- SC CALOR SERV SRL Turnu Magurele – in Planul de Actiuni se prevede transformarea punctelor termice in centrale termice de cvartal, obtinerea avizului de inchidere pentru CAF 1 si CAF 2, depunerea unui strat de pamant vegetal si inierbarea suprafetelor nebetonate;

3. Energia

Energia, alaturi de mediu si societate, au facut obiectul unor preocupari majore pe plan mondial in ultimii 25 de ani.

3.1. Alimentarea cu energie electrica

Consumatorii de energie electrica ai orasului sunt alimentati din doua statii de jrmare 110/20 KV, situate una in N-E si a doua in S-E orasului.

Consumul de putere electrica la nivelul orasului Turnu Magurele pentru iluminat utilitati casnice, consumatori social-edilitari si industriali este de circa 9000 kW. Incarcarea de functionare este de circa 75%.

Planul Urbanistic General prevede ca noile retele electrice sa fie racordate la

cele existente.

Reteaua de medie tensiune va lega in bucla noile posturi de transformare. Se propune in general ca aceasta sa fie subterana, iar posturile de transformare in cabina

de zidarie.

.- Retelele electrice de joasa tensiune se propun a fi aeriene, acestea desfasurandu-se de-a lungul strazilor nou create. Posturile de transformare vor fi asezate in centrele de consum ale noilor zone.

Pozitionarea definitiva in plan a retelei de medie tensiune nou propuse, precum acordurile acesteia la cea existenta se va face in fazele urmatoare de proiectare.

3.2.Alimentarea cu energie termica

In prezent, orasul Turnu Magurele este alimentat cu energie termica de la centrala Termica a SC TURNU SA, folosindu-se resursele termice refolosibile, in general abur evacuat de la procesele tehnologice.

Amplasarea retelei termice este supraterane de-a lungul caii ferate si a soselei spre Rosiorii de Vede si subterana in oras.

          In prezent se afla instalate un numar de 23 de puncte termice, lungimea retelei de termoficare este de circa 9400 m, iar lungimea retelei magistrale este de 3000 m.    

          Necesarul de caldura necesar a se prelua din sistemul de termoficare atat pentru perspectiva apropiata, cat si pentru cea indepartata este 31,1 Gkal/h.

Se propune realizarea a inca 10 puncte termice, cu capacitati de 2,5 - 7,5 .l/h, reteaua termica inclusiv racordurile urmand a fi amplasata suprateran si subteran pe o lungime de circa 4.100 m. Conductele de termoficare ce se vor monta ingropat vor fi amplasate in canale termice, de preferinta in spatii verzi.

4. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Energia este un factor esential in dezvoltarea economica si sociala. Producerea si consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului, contribuind la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit , dar si efecte adverse asupra sanatatii umane.

Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul anului 2007, a pus in evidenta urmatoarele valori ale noxelor rezultate din arderi in energie si industria de transformare, instalatii de ardere neindustriale si arderi in industria de prelucrare:

-          gaze cu efect de sera: CO2 – 508658,7 t; CO – 163,71 t;  N2O – 45,00 t; CH4 – 252,03 t;

-          substante care contribuie la epuizarea stratului natural de ozon: CO – 163,71 t; CO2 – 508658,7 t; CH4 – 252,03 t; N2O – 45,00 t; NO2 –  696,34 t; NMVOC – 271,27 t;

-          substante acidifiante: SO2 – 146,08 t; NO2 – 696,34 t;

-          metale grele – Cd – 1,43 kg ; Cr – 3,61 kg; Pb – 3,36 kg.

Calitatea atmosferei este afectata si de emisiile de compusi organici volatili rezultate din activitatile de prospectare, explorare si exploatare a petrolului si gazelor naturale  (gaz de sonda), transportul prin conducte al combustibililor sau carburantilor lichizi sau gazosi, stocarea de gaz, de combustibili sau de carburanti. Din inventarul emisiilor de poluanti atmosferici in judetul Teleorman, la nivelul anului 2007, din aceste activitati au rezultat urmatoarele cantitati de VOC:

-          CH4 – 2184,62 t;

-          NMVOC – 549,16 t.

5 Consumul brut de energie

Consumul intern brut de energie reprezinta cantitatea de energie rezultata prin insumarea la productia de energie primara, a produselor recuperate, a importului si a stocului initial, din care se scad exportul, buncarajul si stocul la sfarsitul perioadei de referinta.

Privitor la consumul de energie primara, acesta se poate imparti in:

·                     energie electrica;

·                     energie termica.

 Impactul consumului de energie asupra mediului

In orasul Turnu Magurele, au fost identificati  2 operatori industriali care detin instalatii LCP:

Ψ      SC Calor Serv SRL (SC TAC SA) Turnu Magurele – 1 instalatie cu doua activitati LCP (termoficare)

   Cazan apa fierbinte CAF1 cu o putere termica nominala de 58 MW; combustibil utilizat – gaz metan. Anul punerii in functiune 1970, instalatie de tip I.

   Cazan apa fierbinte CAF 2 cu o putere termica nominala de 58 MW; combustibilul utilizat in prezent – gaz metan. Anul punerii in functiune 1982, instalatie de tip I.

.

Sub aspect  economic si social, turismul reprezinta o activitate aparte cu numeroase implicatii asupra  mediului. Problema de baza care se pune in legatura cu protectia mediului, ca urmare a dezvoltarii turismului, este respectarea  principiului esential al echilibrului intre solicitarea turistica si capacitatea de absorbtie a acesteia de catre mediu; factorii naturali ai mediului sunt aceia care creeaza atractia pentru turisti; daca insa padurile, parcurile si rezervatiile naturale, plajele, parcurile zoologice, oglinzile de apa si chiar centrele culturale, monumentele istorice si de arhitectura sunt depasite in ceea ce priveste capacitatea  maxima de vizitare, calitatea turistica dar si insusirile lor naturale care genereaza atractia sunt deteriorate.

1. . Potentialul turistic al judetului

            Turismul reprezinta o activitate profitabila, cu un impact benefic major in economia comunitatilor locale.

            Pozitia geografica a localitatii Turnu Magurele ofera un potential turistic important – nevalorificat insa – prin oportunitatile oferite de fondul piscicol, de peisajul pitoresc, flora si fauna deosebit de bogate. Nu exista preocupare pentru realizarea unor programe variate in vederea atragerii turistilor. Serviciile locale nu sunt suficient dezvoltate si diversificate  conform tendintelor mondiale in domeniu (turism cultural, ecoturism, agroturism, turismul vinului, pescuit, vanatoare, plimbari pe Dunare, etc.)

2. Impactul turismului asupra mediului

            Deoarece turismul este slab dezvoltat in judetul Teleorman, impactul asupra mediului nu este semnificativ.

Principalii factori de stres legati de practicarea agrementului sunt determinati de poluarea rezultata din transport, managementul deseurilor si educatia ecologica. Turismul nu reprezinta o presiune asupra localitatilor urbane.

3. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

Poluarile accidentale pot fi:                                                    

Ψ      poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

Ψ      poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor cu produse petroliere, prin spargerea conductelor de transport a acestor produse;

Ψ      poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie;

Ψ      poluari accidentale cauzate de factori naturali;

Ψ      poluari accidentale, cu produse petroliere, ale apelor vde suprafata.

In zona Turnu Magurele, Combinatul de ingrasaminte chimice SC  Donau Chem SRL Turnu Magurele, reprezinta un obiectiv  cu potential de poluare a atmosferei in special cu amoniac si oxizi de azot. Principalele surse de emisii de oxizi de azot si amoniac sunt: instalatia de acid azotic,instalatiile Uree I si II, instalatia de azotat de amoniu granulat,  instalatia de amoniac Kellogg , traseele de conducte si recipientii Kellogg, depozit amoniac si trasee conducte.

 Cauza principala care contribuie la generarea de emisii mari de poluanti in atmosfera o constituie uzura fizica si morala a instalatiilor ce au fost puse in functiune in  anul  196

            Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera pana la incadrarea in limitele admise prin standardele in vigoare SC  Donau Chem SRL Turnu Magurele  a intocmit o strategie in vederea implementarii celor mai bune tehnici disponibile BREF/BAT. Realizarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanti in conformitate cu standardele moderne va  conduce la  optimizarea functionarii proceselor tehnologice si implicit la reducerea cantitatilor  de poluanti emisi in aer si apa.

A.P.M. Teleorman a monitorizat nivelul concentratiilor de amoniac si dioxid de azot din atmosfera, in zona Turnu Magurele, prin masuratori medii orare la cele doua statii  automate de monitorizare a calitatii aerului: statia Turnu 1 amplasata la  Primaria Turnu Magurele si statia Turnu 2 amplasata la  Statia de captare apa.  Deoarece standardele de calitate a aerului nu stipuleaza o valoare maxima admisibila pentru amoniac, pentru un timp de mediere orara, concentratiile medii orare de amoniac au fost raportate la o valoare limita de  250 μg/mc negociata cu partea bulgara.

4. Poluari cu efect transfrontier

In judetul Teleorman exista doua zone importante din punct de vedere al poluarii trasfrontiera: Turnu Magurele, unde se afla combinatul de ingrasaminte chimice SC Donau Chem SRL Turnu Magurele si Zimnicea. Poluarea produsa de combinatul de la Turnu Magurele afecteaza localitatea Nicopole din Bulgaria, in timp ce orasul Zimnicea este afectat de poluarea transfrontiera produsa de combinatul de vascoza si celuloza din localitatea Svistov, de pe malul bulgaresc. Pentru monitorizarea emisiilor din aceste zone, in judetul Teleorman exista trei statii automate in oglinda cu statiile bulgaresti, in cadrul Programului PHARE CBC RO9911.02.01, “Sistemul de monitorizare comuna a calitatii aerului in orasele de la granita romano-bulgara de la Dunarea de Jos”. 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie