Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Ecologie


Index » educatie » » geografie » Ecologie
» Apa si viata - influenta activitatii umane asupra calitatii apei


Apa si viata - influenta activitatii umane asupra calitatii apei




APA SI VIATA

CIRCUITUL APEI IN NATURA

FORMAREA SURSELOR DE APA

INFLUENTA ACTIVITATII UMANE ASUPRA CALITATII APEI

Circuitul natural al apei

si formarea resurselor de apa




Apa sarata

Apa dulce

>15 g/l saruri

< 1,5 g/l saruri

Buna pentru om, animale, plante

Apa totala in lume: 1,5 X 109 km.3 (lacul Bicaz = 1 km.3)

97 % apa sarata

3 % apa dulce: 2 % in calotele polare (gheata)

0,7 % in marile lacuri (lacul Baikal = 23 000 km.3)

0,3 apa folosibila in lume

Resursele Romaniei

(apa cazuta din precipitatii in interiorul granitelor)

apa de suprafata 75 %

1700 – 2000 m3/loc/an

apa subterana 25 %

(media in Europa: 4500 m3/loc/an, tari sarace – Egipt, 90 m3/loc/an)

apa necesara

hidrologic cca 1000 m3/loc/an;

nevoi igienico-sanitare cca 50 – 100 m3/loc/an;

1 t cereale cca 1000 m3/loc/an.

Folosirea apei acum, in lume, cca 70 % irigatii, 20 % industrie, 10 % pentru populatie.

Surse de apa

Surse de apa: apa de suprafata (75 %)

Dulce – lacuri, rauri, fl. Dunarea

Sarata – Marea Neagra, desalinare

Ape subterane (25 %)

Strate freatice (primul strat de apa)

Ape de adancime (max. 300 m)

Ape minerale (peste 300 m)

Ape termominerale (peste 1000 m)

Sursele de apa dulce sunt limitate.

Dezvoltarea populatiei si influenta asupra mediului

Dezvoltarea populatiei necesita, iar rezultatul este:

a)      energie: ardere combustibili: (CO2), caldura

ardere lemn (de foc) – reducerea padurii

b)      transport: trafic, vehicule cu petrol – CO2, caldura;

c)      apa pentru nevoi igienico-sanitare (100 – 200 l/om/zi) – apa potabila; rezulta ape uzate menajere epurare sau degradare (sol, aer, apa)

d)     hrana: agricultura

irigatie (consum apa);

ierbicide (spalare poluanti)

ingrasaminte (azot, fosfor, potasiu) in apa.

crestere animale

apa, foraje gunoi + deseuri vegetale si animale

e)      bunuri: industrie

apa apa uzata, speciala

reziduuri degradare aer, sol, apa;

energie vezi a)

comert

ambalaje prelucrare

f)       hrana si bunuri reziduu solid menajer – preluare, stocare

- poluare aer, apa, sol;

g)      recreere – spatii verzi, sol curat, apa curata.

Influenta productiei de energie asupra apei


Produce CO2

efect de sera – 2,3 % / an

incalzire pamant (0.6oC / secol) – schimbarea climei

topire calote polare – reducerea suprafetei uscatului; 60% din populatie in zone joase

creste caldura retinuta de la soare – 80%.

seceta

migratie, suprasolicitare sol;

viituri mari, catastrofe

 

Statele dezvoltate au 12 kw/loc. putere instalata, cele din lumea a treia au numai 0,2 kw/loc – cum se va rezolva decalajul?

 


Influenta dezvoltarii productiei de cereale

- populatia creste cu cca. 80 mil. loc/an; 1 loc. cons. Cca. 300 kg. cereale/an, in echivalent; 1/3 din populatie acum nu are ce manca, venit sub 1 USD / zi;

- populatia a crescut mai repede decat productia de alimente;

Solutii:

control CO2, pastrare pamant/evitare incalzire;

irigatii performante; cu picatura posibil 10 mil. ha in plus;

control populatie: combatere saracie; educatie

dezvoltarea pisciculturii 2kg. cereale/kg. carne fata de 7 kg. cer/kg.

Productia de cereale – apa este scoasa din circuit prin evapotranspiratie; revenirea, de lunga durata

apa pentru irigatii 0,045 ha/loc

prod cere cca 1000 m3 apa/t cereale uscate;

zone sarace – de fapt, export de apa prin cereale;

energie (pentru 1 cal. organica – necesar 10 – 40 cal. mecanice)

saraturare / inmlastinire teren (orez, hrana de baza);

reducerea numarului de animale cu efect distructiv (oi, capre);

folosire de ierbicide – bun pentru sol;

- rau pentru apa – om – animale;

Rezultatul despaduririi

Masuri:

dezvoltarea suprafetelor impadurite

reciclarea produselor din lemn (hartia);

energie alternativa in locul lemnului;

informatizarea – o solutie pentru protejarea padurii;

folosirea mai buna a lemnului in exces;

Padurea asigura:

producere de oxigen prin prelucrarea CO2

umezirea aerului (evapotranspiratia) deci control clima;

Reciclare nutrientilor (de ex. Azotati)

Stabilizarea solului;

Habitat pentru vietuitoare;

Lemn de foc – mai ales in tarile sarace;

Produse din lemn;

Recreere;

“un pom in picioare este de trei ori mai valoros decat unul taiat”

combaterea furtunilor de praf, zapada.

Serviciile padurii au fost cuantificate la 4900 mld USD/an

Lumea a pierdut 4 mil. ha.  – noi 15000 ha (35000 ha conifere) in ultimii 5 ani;

Zonele impadurite sunt “plamanii” oraselor, de fapt, inversul palmanilor omului; omul inspira O2 si produce CO2, padurea “inspira” CO2 si produce O2.

Erori mari in aprecierea mediului

Omul este o parte a mediului, nu neaparat cea mai importanta, dar cea mai distructiva; mediul “se descurca” fara om, invers nu se stie…

Prin alcatuirea naturala, factorii de mediu sunt legati organic; deteriorarea unuia are efecte asupra celorlalti (sol, aer, apa);

In calcule nu sunt reliefate corect costurile de mediu (de ex. In SUA, un pachet de tigari costa 2,8 USD, la un cost real de 9,88 USD);

Clima are o anumita ciclicitate naturala; sunt perioade mai favorabile pentru noi si altele nu; nu este de vina natura ca noi consideram ca trebuie sa avem numai avantaje;

Nu stim care sunt si cand stim nu respectam pragurile ecologice, dincolo de care pastrarea echilibrului nu mai este posibila;

Nu stim sa pretuim serviciile naturii, calicia ne va costa mult; probabil ca cheltuim pentru arme in fiecare an o suma mai mare decat cea necesara pentru rezolvarea problemei apei in lume;

Acum “ne ocupam” de apa dar va veni si randul aerului si solului;

Mediul este o problema mondiala; vom produce si vom suporta consecintele semenilor nostri.

Protectia resurselor de apa

Protectia indirecta:

constientizarea problemelor de mediu ca o problema globala a omenirii;

adaptarea unui comportament individual si de colectivitate mai bland fata de mediu; “o masura in toate”;

evitarea risipirii bogatiilor mediului pentru o glorie efemera;

participarea la eforturile comune de protejare prin controlul elementelor care afecteaza mediul.

Protectie directa:

adaptarea la un consum rational;

controlul (reciclarea maxima) deseurilor (hartie, sticla, masa plastica etc.);

controlul strict al folosirii substantelor toxice;

participarea la actiunea de impadurire;

folosirea rationala a apei si evacuarea numai a apei epurate;

pastrarea conditiilor de dezvoltare a “indicatorilor” naturali de calitate (de ex: pestii in apa etc).

Legislatia pentru protectia mediului

– factor apa

Legea 137/1995 – Legea protectiei mediului;

Legea 107/1996 – Legea apelor;

Legea 86/2000 – ratificarea Conventiei de la Aarhus (accesul la informatia de mediu);

Ordinul 1235/2000 al MAPPM privind participarea publicului la pregatirea legislatiei de mediu;

HG 1212/2000 privind regulamentul de functionare a comitetelor de bazin;

HG 964/2000 – privind aprobarea planului de protejare a apelor impotriva poluarii cu nitrati;

Legea 14/1995 privind ratificarea Conventiei privind cooperarea in protectia fluviului Dunarea;

Legea 466/2001 pentru aprobarea ordonantei privind siguranta barajelor;

HG 472/2000 privind masuri de protectie a calitatii resurselor de apa (NTPA 012);

HG 100/2002 privind normele de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare;

HG 118/2002 privind Programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si apelor subterane, cauzate de substantele periculoase;

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind deversarea apelor uzate in mediul acvatic;

HG 459/2002 privind normele de calitate ale apei de imbaiere;

HG 202/202 pentru aprobarea normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare;

Legea 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia – cadru a varatiilor Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.

DEFINIREA TEHNOLOGIILOR STANDARD DE TRATARE

pentru transformarea apelor de suprafata de categoriile A1, A2 si A3 in apa potabila

NTPA 013
Categoria A1

Tratarea fizica simpla si dezinfectie (de exemplu: filtrare rapida si dezinfectie).

Categoria A2

Tratarea normala fizica, chimica si dezinfectie [de exemplu: preclorinare, coagulare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)].

Categoria A3

Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [de exmplu: clorinare intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin absorbtie (pe carbune activ), dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].

ANEXA Nr. 1b)

la normele de calitate

nr. Crt.

Parametrii

UM

A1

A2

A3

G

I

G

I

G

I

pH

Unitati pH

Coloratie





(dupa filtrare simpla)

mg/l pe scara

de Pt

20 (O)

Materii in suspensie,

Total

mg SS/l

Temperatura

C

25(O)

25(O)

25(O)

Conductivitate

ms/cm4 la 200C

Culoare

Factor de dilutie

la 250C

Azotati

mg NO-3/l

50(O)

50(O)

50(O)

Fluoruri

mg F-/l

0,7 la l

0,7 la 1,7

0,7 la 1,7

Compusi organici cu

Clor, extractibili, total

mg Cl-/l

Fier dizolvat

mg Fe/l

Mangan

mg Mn/l

Cupru

mg Cu/l

0,05(O)

Zinc

mg Zn/l

Bor

mg B/l

Beriliu

mg Be/l

Cobalt

mg Co/l

Vanadiu

mg V/l

Arseniu

mg As/l

Cadmiu

mg Cd/l

Crom total

mg Cr/l

Plumb

mg Pb/l

Seleniu

mg Se/l

Mercur



mg Hg/l

Bariu

mg. Ba/l

Cianuri

mg CN-/l

Sulfati

mg SO42-/l

250(O)

250(O)

Cloruri

mg Cl-/l

Agenti de suprafata anionici

(prin metoda spectrometrica

cu albastru de metilen)

mg laurilsulfat/l

Fosfati

mg P2O5/l

Fenoli (indice fenolic)

p-nitroanilina 4

aminoantipirina

mg C6H5OH/l

Hidrocarburi dizolvate sau

In emulsie (dupa extractia

cu eter de petrol

mg /l

Hidrocarburi policiclice

aromatice

mg /l

Pesticide totale (paration,

HCH, dieldrin)

mg /l

Consum chimic de oxigen

(CCO)

mg O2/l

Gradul de saturatie in

Oxigen dizolvat

% O2

>70

>50

>30

Consum biochimic de oxigen

(CBO5) (la 20oC, fara

nitrificare

mg O2/l

<3

<5

<7

Azot Kjeldahl

(fara NO-3)

mg N/l

Amoniu (NH-4)

mg NH-4/l

4(O)

Substante extractibile in

cloroform

mg SEC/l

Carbon organic total

mg C/l

Carbon organic rezidual

Dupa floculare si filtrare pe

Membrana (5m) TOC

mg C/l

Coliformi totali la 37oC

/100ml

Coliformi fecali

/100ml

Streptococi fecali

/100ml



Salmonella

Absent in

5.000 ml

Absent in

5.000 ml

I = valori obligatorii

G = valori orientative

O = conditii climatice si geografice exceptionale

*) – Vezi art. 7 alin. (2) lit. d)

FRECVENTA MINIMA ANUALA

De prelevare si analiza pentru fiecare parametru din anexa nr. 1b)

Populatie deservita

A1*)

A2*)

A3*)

I**)

II**)

III**)

I**)

II**)

III**)

I**)

II**)

III**)

De la 10.001 la

De la 30.001 la

> 100.000

Calitatea apei de suprafata, conform anexei nr. 1a) (NTPA – 013)

Clasificarea parametrilor corespunzator frecventei.

Frecventa se stabileste de catre autoritatile nationale competente in domeniul gospodaririi apelor

In cazul apelor de suprafata de categoria A3, pentru fiecare parametru autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor poate mari frecventa de prelevare si analiza in functie de necesitati (zilnic sau saptamanal).

In cazul apelor de suprafata de categoria A3, autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor poate mari frecventa de prelevare si analiza de pana la 12 ori pe an pentru fiecare parametru, pe bazinele hidrografice cu probleme.

Nota:

atentie, totul costa foarte mult; trebuie facut cu grija;

se poate face prin comanda la laboratoare specializate sau cu eforturi proprii (o determinare poate costa 1 mil. lei)

SPECIFICAREA PARAMETRILOR

care se determina pe categorii de apa de suprafata destinata potabilizarii

I

II

III

Parametrul

Parametrul

Parametrul

PH

Fier dizolvat

Fluoruri

Culoare

Mangan

Bor

Total suspensii solide

Cupru

Arsen

Temperatura

Zinc

Cadmiu

Conductivitate

Sulfati

Crom total

Miros

Surfactanti

Plumb

Azotati

Fenoli

Seleniu

Cloruri

Azot prin metoda Kjeldahl

Mercur

Fosfati

Coliformi totali

Bariu

Consum chimic de oxigen (CCO)

Coliformi fecali

Cianuri

Gradul de saturatie in oxigen

Hidrocarburi dizolvate sau emulsionate

Consum biochimic de oxigen (CBO5)

Hidrocarburi policiclice aromatice

Amoniu

Total pesticide

Substante extractibile cu cloroform

Streptococi fecali

Salmonella

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 130 din 19 februarie 2002.

Realizarea cerintelor de integrare in Europa pentru apa va costa 20 – 30 mld. EURO si vor trebui realizate in max. 20 de ani (probabil).




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Ecologie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie
















loading...