Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
SPATIUL GEOGRAFIC. ORGANIZAREA, AMENAJAREA SI DEZVOLTAREA DURABILA A SPATIULUI GEOGRAFIC. CONCEPTE


SPATIUL GEOGRAFIC. ORGANIZAREA, AMENAJAREA SI DEZVOLTAREA DURABILA A SPATIULUI GEOGRAFIC. CONCEPTE




SPATIUL GEOGRAFIC. ORGANIZAREA, AMENAJAREA SI DEZVOLTAREA DURABILA A SPATIULUI GEOGRAFIC. CONCEPTE

1. SPATIUL GEOGRAFIC

Spatiul, din punct de vedere filozofic, reprezinta forma obiectiva si univrsala a existentei materiei, care are aspectul unui intreg continu si exprima ordinea coexistentei lumii reale.

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare complexitate si dinamism, in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume functia biotica, sub toate formele si treptele ei de evolutie. El exprima o relatie obiectiva, care se reporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare (spatiul terestru, sistemul solar, spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistematica, cu o serie de subspatii.

In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie operationala cuantificabila, care inglobeaza intreg ansamblu de componente si de relatii intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i-se poate asocia o structura algebrica su un graf-usor asimilate de majoritatea domeniilor implicate in organizarea spatiului geografic.




In literatura geografica internationala si romaneasca, notiune de spatiu geografic este dat relativ recent, din anii 60, apartine unei noi etape in dezvoltarea geografiei moderne.

Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii sociale sau economice.

Spatiul geografic ca sistem global se constituie in obiect de studii pentru geografie, ca domeniu de activitate dar si ca instrument conceptual de lucru si se poate scinda in procesul cunoasterii, prin aplicarea metodei analitice in:

- spasiul geografic natural;

- spatiul geografic antropizat, umanizat;

ORGANIZAREA SPATIULUI GEOGRAFIC SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Organizarea spatiului geografic- ca tema a preocuparilor publice apartine urbanismului, a carei istorie incepe in secolul XIX. Inca din 1874, Suedia a publicat ʺLegea constructiei oraselorʺ. In 1909, Marea Britanie a promulgat primul ʺDocument de planificare a orasuluiʺ.

In Romania, abordarea fenomenului de organizare a spatiului are o traditie care o plaseaza printre pionerii domeniului in Europa. Conceptul de ʺsupraurbanismʺ, definit in 1929 de Cincinat Sfintescu, contine unele din temele majore ale problematicii teritoriale.

Termenu de organizare a spatiului geografic, de planificare a spatiului a aparut mai tarziu, introducerea lui datorandu-se necesitatii de a sublinia interdependenta intre organizarea economica, sociala si spatiala.

In prezent, in tara noastra, se utilizeaza din ce in ce mai mult motiunea de organizarea teritoriului, care reprezinta expresia spatiala a politicilor economice, sociale si culturale. Asfel, organizarea teritoriului constituie unicul mod de coordonare a elementelor spatiale cu dezvoltare preconizata, afirmandu-se ca o solutie globala de optimizare a folosirii spatiului in functie de cerintele prezente si viitoare ale societatii.

1. AMENAJAREA TERITORIULUI, SUPORT AL REALIZARII UNOR PROGRAME COERENTE DE ORGANIZARE A SPATIULUI GEOGRAFIC

Amenajarea teritoriala este o activitate esentiala a societasii umane, a carei valoare si complexitate creste pe masura dezvoltarii tehnice si a civilizatii umane. Conceptul de amenajare isi are originea in necesitatea adaptarii spatiului la problemele ridicate de cresterea demografica si dezvoltarea economica, de necesitatea de a utiliza teritoriul in favoarea necesitatii umane, de a utiliza resursele din spatiul respectiv, pentru ca ele sa satisfaca nevoile umane pe termen lung, fara a duce prejudicii mari componentei naturale.

Amenajarea teritoriului, in forma sa cea mai simpla, reprezinta ansamblul actiunilor de pregatire a unui teritoriu prin executarea unor lucrari de echipare, asanare, nivelare, etc., pentru a-l face corespunzator unor functiuni si destinatii stabilite prin studiul de sistematizare.

Amenajarea complexa a teritoriului constituie un instrument important pentru modelarea spatiului geografic.

Amenajarea presupune transformari ce trebuie facute in corelatie cu calitatea sistemelor naturale, marimea suprafetei. Prin amenajare se creaza spatii cu o mai mare eterogenitate decat a celor initiale, efectele amenajarii constand inː

-         diferentierea regiunilor sau a spatiilor;

-         divizarea productiei si investitilor in spatii amenajate;

-         divizarea costurilor de mediu;

-         redistribuirea in spatiu a activitatilor economice in general;

-         solutionarea unor probleme sociale;

Finalitatile amenajarii sunt de ordinː

-         economic, dar se va face distincti intre politica de amenajare si politica de dezvoltare;

-         social;

-         ecologic;

Amenajarea presupune transformare, de catre om, a unui sistem natural, respectiv, inlocuirea unor componente ale acestuia. In acelas timp, amenajeare poate sa vizeze si mediul utilizat deja de catre om, fiind necesar un studiu de evaluare a capacitatii de suport.

Fundamentele amenajarii teritoriale se desprind din urmatoarele considerenteː

Amenajarile teritoriale trebuie sa se faca cu costuri pe care sa le poata suporta o economie nationala intr-un an, de la momentul aplicarii.

In majoritatea statelor, succesiunea urmata a plecat de la dezvoltarea agriculturii si in functie de performantele acesteia, legate de resursele naturale, s-au realizat investitii catre domeniile industriale valorificatoare.

O conditie de baza o reprezinta, asigurarea libertatii de miscare a fortei de munca, in funcsie de venituri.

Costurile amenajarii teritoriale trebuie sa fie cat mai mici, pentru ca populatia sa fie atrasa de ele

Legile care stau la baza amenajarii teritoriale pot fi enuntate asfelː

Intr-un anumit spatiu, amenajarea teritoriala nu regleaza direct disparitile dintre centru si periferie si nici pe cele dintre regiunile amenajate

Amenajarea teritoriala trebuie sa se bazeze pe aptitudinea spatiului in care urmeaza a se realiza, pe specializarea acestui spatiu, pe toate elementele si factorii lui, care dicteaza modul in care se va realiza amenajarea, costurile si mentinerea pe un termen cat mai lung.





Gestionarea teritoriului va fi realizata de catre autoritatea locala in favoarea celor care populeaza regiunea respectiva, urmand ca surplus rezultatul sa fie oferit regiunilor limitrofe, sau aflate la distante mai mari.

1.1. PLANUL DE AMENAJARE TERITORIALA

Planul de amenajare teritoriala se elablreaza in conformitate cu prevederile legale. In cuprinsul acestuia se abordeaza urmatoarele problemeː

cadrul natural - principalele trepte de relief, conditiile geotehnice, clima, reteaua hidrogafica, resursele solului si subsolului, terenuri degradate, bilantul uzarii teritoriului;

potentialul economic - potentialul agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor agricole si silvice, protectia terenurilor agricole si silvice etc.;

populatia si reteaua de localitati - volumul si structura potentialului uman, resursele de munca, aspectele sociale privind mobilitatea populatiei si ocuparea fortelor de munca, repartitia si structura populatiei in cadrul retelei delocalitati, ierarhizarea localitatilor, profilul dominant al acestora, locuirea si situatia locuirii, sistemele de servicii publice;

infrastuctura tehnico-edilitara a teritoriului - caile de comunicatie si transport, gospodarirea complexa a apelor, echiparea energetica, telecomunicatiile;

conservarea, protectia si reabilitarea mediului -identificarea surselor de poluare, eliminarea deseurilo, epurarea apelor uzate, protectia monumentelor istorice, protectia factorilor de mediu;

Planul va cuprinde atat parti scrise cat si desene, consituindu-se intr-un document de amenajare teritoriala. Fiecare capitol va cuprinde referiri laː

situatia existenta;

disfunctionalitati in domeniile enumerate;

proprietatile ce rezulta din analiza disfunctionalitatilor; propuneri;

1. DEZVOLTAREA DURABILA SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Dezvoltarea durabila aduce nu atat o schimbare a potentialului teoretic si a metodologiilor de de abordare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierarhiei valorice si a parametrilor functionali, o reevaluare a prioritatiilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt ʺo deplasare de accentʺ. Adoptarea principilor dezvoltarii durabile presupune o reorientare a perspectivei tehnologice catre una ecocentrice in toate aspectele de amenajare a teritoriului.

Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a trei valoriː

- estetica;

- ecologica;

- economica;

Dezvoltarea durabila acorda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia.Principalele implicatii ale conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot fi rezultate asfelː

-         o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de planificare;

-         globalitate si interdependenta, respectiv o abordare sistematica a problemelor mediului natural antropizat;

-         accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si anticipativa adegvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat;

-         abordarea interdisciplinara si consultarea publicului, derivate din modul complex de valorificare a mediului;

In conceptul de dezvoltare durabila a teritoriului, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput problemele mediului natural si al evolutiei asezarilor umane, in secvente temporale de durate scurte, cat si medii si lungi. In aceste conditii, se impune reevaluarea rolului si pozitiei documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului si a ce le elaboreaza. Trebuie insa precizate urmatoarele aspecteː

-         integrarea dezvoltarii si principilor de amenajare a teritoriului intr-o conceptie globala si unitara;

-         transformarea planurilor de amenajare a teritoriului in instrumente complexe de gestiune;

Din perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definita ca o interventie ce urmareste punerea in acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al mediului natural si construit, pe de o parte si cu nivelul tehnologic si resursele financiare, pe de alta parte, in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.

Amenajarea teritoriului intr-o maniera durabila nu opereaza cu modele sau metodologii unice, nu este normativa si nu ofera solutii pefrabicate si ideale. Se poate caracteriza, mai degraba, ca fiind adaptabila, flexibila, tendentiala, formativa.

Amenajarea teritoriului se transforma, in acest context, intr-o stinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului, ci a intregii viesi economico-sociale. Orice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.

ORGANIZAREA SPATIULUI GEOGRAFIC SI A TERITORIULU

Organizarea teritoriului este de cele mai multe ori, definita ca un ansamblu de masuri, actiuni si lucrari prin care se intervine intr-un teritoriu dat in vedere utilizarii eficiente a potentialului existent si a asigurarii unei desfasurari coordonate a activitatilor economico-sociale. Organizarea teritoriului este echivalenta, in intelesul larg al notiunii, cu sistematizarea teritoriului, dar si cu organizarea spatiului geografic, termen aparut mai tarziu, datorita necesitatii de a sublinia interdependenta dintre planificarea economica, sociala si cea spatiala.




3. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE

Coordonatele prezentului au impus o reformulare a conceptului de dezvoltare, componenta economica fiind insuficienta in justificarea masurilor de politica economica. In plus, chiar daca dezvoltarea tine, in primul rand, de economia fiecarei tari, implicatiile internationale se resimt si la nivelul tarilor cu un inalt grad de industrializare.

Dezvoltarea se va realiza prin respectarea a trei valori fundamentaleː

-         sustenanta - abilitatea dezvoltarii economice de a asigura acoperirea nevoilor de baza pentru o parte cat mai mare a populatiei unei tari.

-         autorespectul - implica autoconsiderarea de catre individ a propriei personalitati, presupunand ca acesta sa se considere el insusi o persoana.

-         libertatea - este inteleasa in sensul dat de Lewis, care subliniaza ca avantajul cresterii economice este acela al cresterii posibilitatilor oamenilor de a alege.

3.1. DEZVOLTAREA LOCALA

Dezvoltarea locala integreaza mai multe niveluri de actiune ale interventiei publice, plecand de la politicile economice locale si ajungand la politicile urbane sau politicile de amenajare a teritoriului.

In Romania, conceptul de dezvoltare economico - sociala locala isi face simtita aparitia odata cu manifestarea fenomenelor de descentralizare teritoriala si desconcentrare a servicilor publice. Aceasta nu inseamna ca inainte de 1989 nu au existat politici de dezvoltare locala, ci numai ca acestea erau elaborate intr-o alta politica.

Ea este rezultatul deciziilor interne, respectiv al actiunii inteprinderilor existente, dar si al unor decizii externe inteprinderilor, implementate de administratia locala si de alti actori locali pentru simularea economiei locale, prin actiuni ce se refera laː crearea de incubatoare de afaceri si parcuri de activitati pentru sprijinirea inteprinzatorilor locali si straini in infiintarea de inteprinderi mici si mijlocii, avand in vedere rolul lor in dinamizarea economiei, dezvoltarea infrastucturii, etc.

Dezvoltarea locala se inscrie in logica descentralizarii, care trebuie conceputa nu numai ca o reforma politica si juridica, ci si ca o politica economica, fiind necesara o mai buna adaptare a serviciilor publice la nivelul utilizatoriilor, la diversitatea situatiilor, concomitent cu luarea in considerare a riscului de accentuare a inegalitatiilor dintre diferite zone ale tarii si cu mentinerea viziunii de ansamblu asupra teritoriului national.

Dezvoltarea economiei locale, ca actiune destinata eliminarii disparitilor intraregionale, trebuie sa respecte urmatoarele principiiː

Principiul politic al autonomiei teritoriale, pentru a asigura urmarirea scopurilor precedente cu respectul diversitatii culturale, al dreptului la diferenta si al teritorialitatii.

Principiul geografic al echitatii teritoriale, pentru a ameliora disparitile dintre centru si periferie si a asigura fiecarui, acolo unde se afla, aceleasi seanse de a-si satisface nevoile fundamentale.

Principiul economic al cresterii endogene, pentru valorificarea resurselor locale.

Principiul sociologic al echitasii sociale pentru a ameliora inegalitasile sociale si a asigura satisfacerea nevoilor fundamentale ale grupurilor sociale celor defavorizate.

Principiul ecologic al proiectiei ecosistemului, pentru a asigura reproducerea resurselor naturale pe termen lung.

3. OBIECTIVELE STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE REGINALA IN ROMANIA

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare a teritoriului national vizeaza, printre alteleː

-         dezvoltarea social-economica echilibrata a regiunilor si a zonelor tarii;

-         ameliorarea cadrului de viata a locuitorilor;

-         gestionarea resurselor locale si protejarea mediului;

-         utilizarea rationala a terenurilor;

-         corelarea selectiva a planurilor de dezvoltare sectoriala in cadrul planurilor de amenajare a teritoriului, in functie de impactul dezvoltariilor sectoriale asupra conditiilor de viata ale populatiei;

Pornind de la principalele dezechilibre regionale, a caror atenuare necesita o abordare la nivel national, pbiectivele prioritare ale unei strategii de dezvoltare teritoriala pe termen mediu si lung ar trebui sa visezeː

-         dezvoltarea sistemului de transport si telecomunicatii, integraea acestuia in sistemele europene, pentru valorificarea avantajelor decurgand din pozitia Romaniei la intersectia unor axe majore de comunicatii nord-sud si euro-asiatice;

-         gospodarirea rationala a resurselor de apa;



-         protectia mediului, a zonelor naturale de valoare deosebita, redresarea ecologica a regiunilor cu probleme acute de poluare si degradare a mediului, promovarea conceptului dezvoltarii durabile;

-         protejarea patrimoniului cultural si istoric;

-         protectia populatiei si a localitatilor impotriva dezastrelor naturale;

-         atenuarea dezechilibrelor pe piata muncii;

-         coordonarea cerintelor de dezvoltare a teritoriului si localizarea activitatilor cu necesitatile de aparare nationala;

-         adoptarea reglementarilor pentru punerea in aplicare a Legii privind dezvoltarea regionala;

-         constituirea ʺRegiunilor de dezvoltareʺ, Comisiilor pentru Dezvoltare Reginala

constituirea Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala si a Agentiilor pentru Dezvoltarea Regionala, recrutarea si formarea personalului acestora;

CAPITOLUL III

REGIONALIZAREA CA ABORDARE TERITORIALA A CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE SI CA MODALITATEA DE ORGANIZARE A SPATIULUI

3.1. CONCEPTUL DEZVOLTARII REGIONALE ECHILIBRATE SI DURABILE IN RELATIE CU TERITORIU

Premisa ca orice activitate umana are un sport teritorial dat in care se dezvolta, un anume spatiu cu care interfereaza, influentandu-se reciproc, permite ca teritoriul sa fie conceput ca un agent al dezvoltarii si inteles totodata ca materialul tuturor tipurilor de interese ale comunitatii teritoriale

ʺSpatiul economic trebuie inteles in relatie cu deosebirile spatiale pe care le-au introdus intr-o anumita zona fiecare din sistemele productive succesive si asfel in relatia cuschimbarile din interiorul structurii zonei si al relatiilor socialeʺ.

Teritoriul nu mai este vazut ca o scena in care se intalnesc intamplator relatii economice si functionale, ci mai degraba ca un agent al schimbarii socio-economice. Dezvoltarea teritoriala poate fi definita ca un proces de crestere in interiorul comunitatilor regionale si locale. In interiorul procesului pot fi identificate dimensiunile economice si social-culturale.

Reducerea inegalitatii capata, prin urmare, multiple dimensiuniː economice, sociale, teritoriale. Asadar, scopul politicilor regionale este de a realiza in mod direct schimbari in structura spatiala si economica, asfel incat sa poata asigura o adaptare, o ajustare armonioasa a acesteia la nevoile sociale, economice ale societatii. Asfel, obiectivul traditional al politicilor de dezvoltare regionala il constituie reducerea disparitilor teritoriale, realizarea unu relativ echilibru intre nivelurile de dezvoltare economica si sociala a diferitelor zone dintr-un teritoriu national.

3. ABORDAREA REGIONALA A CONCEPTULUI DE DEZVOLTARE LA NIVEL EUROPEAN

Amenajarea teritorial-spatiala isi afirma dimensiunea sa europeana prin contributia pe care o are la o mai buna organizare spatiala in Europa si la gasirea solutiilor pentru problemele care depasesc cadrul national si tinde asfel la crearea simtamantului de identitate comuna, avand in vedere relatiile Nord-Sud si Est-Vest.

Dupa definitia pe care o da Raportul Bruntdand al Natiunilor Unite, dezvoltarea durabila cuprinde nu numai o dezvoltare economica care sa respecte mediul si sa protejeze resursele actuale pentru generatiile viitoare, ci si o dezvoltare spatala echilibrata. Uniunea Europeana va evalua treptat de la o Uniune Economica spre o Uniune de Mediu, iar in viitor spre o Uniune care sa integreze dimensiunea sociala, salvand totodata diversitatea reginala.

In Europa, atentia tot mai mare acordata dezvoltarii echilibrate si durabile se datoreaza mentinerii, uneori chiar agravarii unor dezechilibre aparute in perioadele anterioare, sau noii perceptii asupra acestora in actualul context social, economic si politic. Abordarea la nivelul structurilor europene, a problemei politicilor reginale porneste de la aprecierea ca amenajarea spatiului constituie un instrument important in cristalizarea identitatii europene. Politica regionala a devenit o politica cheie a Uniuni Europene in actualul context de extindere a constructiei europene. O uniune economica si monetara de succes impune dezvoltarea fiecarui Stat Mrmbru, altfel exista riscul sa fie favorizate economiile mai puternice, sau chiar sa esueze aceasta constructie. Politica regionala a UE are, de aceea, ca scop realizarea coeziunii economice si sociale a tuturor Statelo Membre.

Politica regonala comunitara, sprijinita pe fonduri structurale, avand ca obiectiv realizarea coeziunii economice si sociale, a avut o influenta decisiva asupra promovarii ideii reginale in Europa. Prin politica reginala a devenit cunoscuta ideea regionalizarii la nivelul colectivitatiilor teritoriale a Statelor Membre, iar instituirea acestui nivel teritorial de putere le-a permis accesul la noi resurse de finantare. In Statele Membre UE s-a raspandit tot mai mult ideeacrearii de regiuni, ca spatiu sau nivel teritorial de punere in practica a politicilor regionale si a programelor corespunzatoare acestora si deci ca o conditie a accesului la resurse.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


MUNICIPIUL RESITA
Clisura Dunarii
Carpatii Moldo-Transilvani
CAMPIILE
Prin Muntii Apuseni
JUDETUL CARAS-SEVERIN
Piatra Craiului
Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)
Mediul temperat - continental (silvostepa si stepa)
GEOGRAFIA RESURSELOR SI ECONOMIA MEDIULUI