Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
atmosfera, arhipelag, continent, desert, insula, ocean, clima, referat, meteo

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Romania – coordonate europene


Romania – coordonate europene



Romania – coordonate europene

A. Pozitia geografica:

-in C Europei

-la distante egale de E, V si N continentului: 2900 km

        Muntii Ural    Capul Roca     Capul Nord

-este mai aproape de S continentului: Insula Creta (1000 km)

Rezulta: predomina caracteristicile central-europene de clima si vegetatie

 

B. Pozitia matematica:

-paralela 45o lat. N: -reprezinta jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul N

                                -trece prin jumatatea S a tarii

-paralela 46o lat. N imparte tara in 2 jum egale (N,S)

-meridianul de 25o long.E imparte tara in 2 jum. egale (E,V)

 

C. Consecinte social-economice:

-teritoriul Rom a fost inclus in sferele de influenta ale unor puteri mondiale

-pe teritoriul tarii s-au aflat limitele unor imperii: -lim. NE a Imp. Otoman

                                                                               -lim. N a Imp. Bizantin si apoi Otoman

                                                                               -lim. SV a Imp. Rus

                                                                               -lim.. E a Imp. Habsburgic (Oltenia si Buco-

                                                                                                                             vina)

-perioada interbelica: Germania si-a extins sfera de interese –  la gurile Dunarii si M. Neagra

-dupa 2 RM a ajuns in sfera de interese a fostei Uniuni Sovietice

-astazi: interes major il prezinta Uniunea Europeana

-are legaturi cu: -tarile vecine

                          -alte state din apropiere

                          -Rep. Moldova

-un sistem de colaborare a tarilor din bazinul M. Negre

-axa fluviala Rotterdam-Rin-Main-Dunare-M. Neagra =  legatura cu UE

 

D. Alte coordonate:

-Rom. = spatiu geografic cu 3 elemente naturale de importanta europeana: -M. Carpati

                                                                                                                       -Dunarea

                                                                                                                       -M. Neagra

                              =  spatiu carpato-danubiano-pontic

-S= 238.391 km2

-populatia = 22 mil. Locuitori

-rezulta: este o tara de marime mijlocie atat ca suprafata, cat si ca populatie

-tarile vecine: -Ucraina in N tarii si N Dobrogei

                       -Rep. Moldova (NE)

                       -Bulgaria (S)

                       -Serbia si Muntenegru (SV)

                       -Ungaria (NV)

-localitatile extreme: -N: Horodistea

                                   -S: Zimnicea

                                   -E: Sulina

                                   -V: Beba Veche

 

Carpatii Orientali

-cea mai intinsa unitate montana: ½ din suprafata Carpatilor din Romania

Limite: -N: granita cu Ucraina

              -S: Valea Prahovei

              -E: Pod. Moldovei si Subcarpatii

              -V: D.C.a Transilvaniei, Dealurile de V si Campia de V

Caracteristici: -s-au format prin incretire cu exceptia sirului V (eruptii vulcanice)

                          -altitudinile au valori medii: peste 2000 m in muntii: Rodnei, Calimani

                          -alcat. geologica: 3 fasii paralele de roci: -V: roci vulcanice

                                                                                            -C: sisturi cristaline

                                                                                            -E si S: flis

                          -culmile sunt: -paralele pe directie NV – SE in gr. N si C

                                                 -curbate in gr. S

                          -sunt puternic fragmentati (multe depresiuni si vai)

                          -tipuri de relief: -glaciar: M: Rodnei

                                                    -vulcanic: sirul V din gr. N si C

                                                    -petrografic: Ceahlau, Ciucas

Diviziuni:

1. Grupa N = Carpatii Maramuresului si Bucovinei:

                   -de la granita cu Ucraina –  Dep. Dornelor si Campulung Moldovenesc

                   -in V muntii vulcanici: Oas, Gutai si Tibles

                   -in C (sisturi cristaline): Rodnei, Bargaului, Suhardului, Maramuresului

                                                               -vf. Pietrosu 2303 m alt.

                                                               -se aseamana cu Carp. Meridionali prin masivitate si

                                                                                                                       relief glaciar

                   -in E Obcinele Bucovinei (flis): -Mestecanis

                                                                      -Feredeu

                                                                      -Obcina Mare

                   -depresiuni: Oas, Maramuresului, Dornelor, Campulung Moldovenesc

                                                   -cea mai mare din gr. N

                   -pasuri: -Prislop: -situat la cea mai mare alt.:1416 m

                                               -face legatura intre Dep.Maramuresului si N Moldovei

                                 -Setref (legatura intre Dep.Maramuresului si Transilvania)

                                 -Tihuta (legatura intre Transilvania si Dep.Dornelor)

                                 -Mestecanis (legatura intre Dep.Dornelor si Dep.Campulung Moldove-

                                                       nesc)

2. Grupa centrala = Carpatii Moldo-Transilvani:

                              -de la Dep. Dornelor si Campulung Moldovenesc –  Valea Oituz

                              -in V muntii vulcanici: Calimani, Gurghiu, Harhgitei

                                                                           -vf. Pietrosu 2100m alt

                             -in E 3 siruri paralele formate prin incretire = Muntii Moldovei:

                                                                         -Giurgeului, Hasmasu Mare, Ciucului, Nemira

                                                                         -Bistritei, Ceahlau, Tarcau

                                                                         -Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt

                             -depresiuni: -Giurgeului (pe cursul superior al Muresului)

                                                 -Ciucului (pe cursul superior al Oltului)

                                                 -Comanesti (pe raul Trotus)

                                                 -Borsec

                                                 -Baraolt

                             -pasuri: -Bicaz (pe raul Bicaz)

                                           -Tusnad (pe V.Oltului)

                                           -Ghimes

                                           -Oituz (pe V.Oituz)

                             -Defileul Muresului Toplita-Deda (intre Calimani si Gurghiu)

3. Grupa S = Carpatii Curburii:

                   -limite: V.Oituz –  V. Prahovei

                   -se deosebeste de celelalte 2 grupe: -dispar muntii vulcanici

                                                                            -se schimba directia culmilor (se curbeaza)

                                                                            -sunt alcatuiti numai din flis

                                                                            -alt. nu depaseste 2000 m

                   -la exterior se afla muntii: Vrancei, Buzaului, Ciucas, Baiului

                                                                                                  -vf. Ciucas 1954 m alt.

                   -in interior se afla muntii: Barsei, Intorsurii

                   -in N grupei se gasesc muntii: Persani, Baraolt, Bodoc

                   -depresiuni: Brasovului, Intorsura Buzaului

                                              -cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Orientali si

                                                   din tara

                                             -are aspect neted, ca o campie, cu alt. de 500 – 600 m

                                             -are pozitie centrala in cadrul tarii si a arcului carpatic

                                             -favorizeaza legatura intre Transilvania, Moldova si Muntenia

                   -pasuri: -Oituz (pe V. Oituz)

                                 -Predeal (pe V. Prahovei)

                                 -Bratocea (pe Teleajen)

Carpatii Meridionali

-sunt situati in partea centrala a tarii, la S de D.C.a Transilvaniei

Limite: -N: D.C.a Transilvaniei

              -S: Subcarpatii si Pod. Mehedinti

              -E: V. Prahovei

              -V: Culoarul Bistra-Timis-Cerna

Caracteristici: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

                         -alcat. geologica: sisturi cristaline si calcar (la extremitati)

                         -alt. depaseste 2500m: -vf. Moldoveanu 2544 m

                                                             -vf. Negoiu 2535 m

                         -au relief glaciar

                         -sunt slab fragmentati (au 2 vai transversale: Olt si Jiu)

                         -relieful lor se aseamana cu cel al Alpilor =  Alpii Transilvaniei

                         -este cel mai inalt si mai masiv sector al M.Carpati

Diviziuni:

1. Grupa Bucegi: -de la V.Prahovei – V.Dambovitei

                             -cuprinde muntii: Bucegi, Leaota, Piatra Craiului

                                                              -vf Omu 2505 m alt.

                                                              -la 2000 m alt se afla Platoul Bucegilor

                                                              -Sfinxul si Babele

                                                              -se termina abrupt spre V. Prahovei si Cul.Rucar-Bran

                             -Culoarul Rucar-Bran

2. Grupa Fagaras: -de la V.Dambovitei –  V.Oltului

                                -in N muntii: Fagarasului orientati E – V

                                                                -cei mai inalti din tara: -vf. Moldoveanu 2544m alt.

                                                                                                     -vf. Negoiu 2535m alt.

                                -in S muntii: Cozia, Fruntii, Ghitu, Iezer (cei mai inalti)

                                -relief glaciar in muntii Fagaras, si Iezer

                                -pe V. Oltului se afla Depr. Lovistei (la varsarea Lotrului in Olt)

                                -Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia

3. Grupa Parang: -de la V.Oltului –  V. Jiului si Streiului

                              -are cea mai mare intindere

                              -culmile muntoase pornesc din Muntii Parang: vf.Parangu Mare 2519m alt.

                                                                                          -spre E muntii: Capatanii si Lotrului

                                                                                          -spre N muntii: Candrel si Sureanu

4. Grupa Retezat-Godeanu: -de la V. Jiului – Culoarul Bistra-Timis-Cerna

                                              -din M. Godeanu: -spre E: Retezat si Valcan                                                          

                                                                                             -vf. Peleaga 2509 m alt.

                                                                           -spre V: Tarcu, Cernei si Mehedinti

                                              -depresiuni: -Petrosani (pe cursul superior al Jiului)

                                                                  -Hateg (pe cursul superior al Streiului)

                                              -pasuri: -Lainici (pe Jiu)

                                                            -Merisor

                                                            -Poarta Orientala (Domasnea) in Culoarul Timis-Cerna

                                                            -Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)

Carpatii Occidentali

Limite: -S: V. Dunarii

              -N: V. Barcaului

              -E: Dep.Transilvaniei si Carpatii Meridionali

              -V: Dealurile de Vest

Caracteristici: -s-au format prin incretire in orogeneza alpina

                          -rar depasesc 1800 m alt.

                          -alcat.geologica: -sisturi cristaline si calcar in M-tii Banatului si Poiana Rusca

                                                     -„mozaic petrografic” in Muntii Apuseni

                          -sunt puternic fragmentati

                          -relief carstic

                          -Dealurile de Vest si Campia de Vest patrund de-a lungul raurilor in interiorul

                                                                                       muntilor formand depresiuni-golf

                          -au aspect discontinuu, fiind intrerupti de vaile Muresului si Timisului

Diviziuni:

1. Muntii Banatului: -intre Dunare si Timis

                                   -delimitati de Carp. Meridionali prin Culoarul Timis-Cerna

                                  -cuprind muntii: Semenic, Aninei, Almajului, Locvei, Dognecei

                                                                    -vf.Semenic 1446 m alt.

                                  -depresiuni: -Almajului (pe Raul Nera)

                                                       -Culoarul Caras-Ezeris

                                  -relief carstic: -chei: Nerei (intre M-tii Aninei si Locvei), Carasului

                                                         -pesteri: Comarnic

2. Muntii Poiana Rusca: -Culoarul Bistrei –  V.Muresului

                                         -vf. Padesu 1374 m alt.

                                         -sunt bine delimitati si izolati

                                         -resurse: minereu de Fe si marmura

3. Muntii Apuseni: -V. Muresului –  V.Barcaului si V.Somesului

                                 -mozaic petrografic

                                 -relief carstic

                                 -depresiuni-golf

                                 -culmile pornesc radiar din M.Bihor: vf.Bihor 1849 m alt. max. din Car-

                                                                                                                            patii Occidentali

                                                                                    -spre NE: Vladeasa, Gilau. Muntele Mare

                                                                                    -spre SE: Trascaului, Metaliferi

                                                                                    -spre V: Zarandului, Codru-Moma,

                                                                                                  Padurea Craiului

                                 -in N „munti ascunsi” sub strate sedimentare mai noi: Plopis si Meses

                                 -relief carstic: -pesteri: Scarisoara (ghetar subpamantean), Meziad, Ceta-

                                                                      tile  Ponorului, Ursilor, Vantului

                                                        -chei: Turzii, Rametilor

                                 -depresiuni: -Zarandului, Brad (pe Crisul Alb)

                                                     -Beius (pe Crisul Negru)

                                                     -Vad-Borod (pe Crisul Repede)

                                                     -Simleu (cea mai N din Apuseni)

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Limite: -E, S si V Muntii Carpati

             -NV are deschidere larga pe V.Somesului unde intra in contact cu Dealurile de Vest

Caracteristici: -s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimen-

                             telor aduse de raurile din Carpati (datorita ridicarii Carpatilor)

                         -alc. geologica: roci sedimentare (pietris, nisip, argile, marne, gresii)

                         -alt. medie: 500 – 600 m: -urca spre E la 1000m

                                                                  -coboara spre V la 300-400 m pe V.Muresului

                         -in partea centrala stratele sunt boltite sub forma de domuri, in care s-a acu-

                              mulat gaz metan

                         -pe margine in urma evaporarii s-a depus sarea

Diviziuni:

1. Zona marginala: -situata la contactul cu muntii din jur

                                -in E: Subcarpatii Transilvaniei

                                -in S: depresiuni submontane: -Fagarasului

                                                                                 -Sibiului

                                -in V: Culoarul Alba Iulia – Turda

                                -in N: -dealuri: Feleacului, Nadasului, Culmea Breaza

                                          -depresiuni: Huedin, Almas, Lapus

2. Podisul Transilvaniei: -in partea centrala

                                         -se imparte in 3 parti: -Podisul Tarnavelor (intre Olt si Mures)

                                                                            -Campia Transilvaniei (intre Mures si Somes)

                                                                            -Podisul Somesan (in NV)

Subcarpatii

Limite: -la exteriorul Carpatilor Orientali si Meridionali

              -V. Moldovei –   V. Motrului

Caracteristici: -s-au format prin incretire datorita ridicarii Carpatilor

                         -au strate cutate

                         -alc. geologica: roci sedimentare cutate

                         -relief de dealuri inalte cu alt. intre 600 – 1000m  si depresiuni

Diviziuni:

1. Subcarpatii Moldovei: -V. Moldovei –  V.Trotusului

                                         -cel mai simplu sector: este un sir de depresiuni si un sir de dealuri    

                                                                                                       

                                                                                            -Neamtului             -D.Plesului

                                                                                            -Cracau-Bistrita     -D.Bistritei

                                                                                            -Tazlau-Casin        -Culmea Pietricia

2. Subcarpatii Curburii: -V. Trotusului –  V. Dambovitei

                                        -cel mai complex sector datorita: -formei curbate

                                                                                             -limitei greu de stabilit

                                                                                             -stratelor puternic cutate

                                                                                             -numeroaselor depresiuni si dealuri

                                        -depresiuni: Vrancei, Valenii de Munte, Pucioasa

                                        -dealuri: Mg.Odobesti, Dealu Mare-Istrita

3. Subcarpatii Getici: -V. Dambovitei –  V. Motrului

                                    -sunt cele mai mari altitudini: Mg. Matau 1017 m

                                    -dealurile cuprinse intre Dambovita si Olt se numesc muscele

                                    -depresiuni: Targu-Jiu, Campulung

Podisul Getic

-este situat in S tarii

Limite: - V.Dambovitei –  V.Dunarii

              -in N: Subcarpatii Getici, Pod. Mehedinti

              -in S: Campia Romana

Caracteristici: -s-a format prin depunerea sedimentelor aduse de raurile din Carpati

                         -alc.geologica: roci sedimentare (nisip, pietris)

                         -alt. 500-600 m (in N) – 200-300 m (in S)

                         -relief de dealuri joase

                         -este inclinat pe directie N – S

                         -are caracter piemontan (piemont = regiune de acumulare la baza muntelui)

Diviziuni: -platforme: -Strehaiei

                                     -Jiului

                                     -Oltetului

                                     -Cotmeana

                                     -Argesului

                                     -Candesti

Podisul Mehedinti

Limite: -V.Motrului –  V.Dunarii

              -face trecerea de la Muntii Mehedinti la Podisul Getic

Caracteristici: -este o unitate de relief „unicat” deoarece are:

                                                  -alc.geologica asemanatoare muntilor (sisturi cristaline, calcar)

                                                  -are alt. de dealuri-podisuri (500-600 m)

                         -relief carstic: pesteri: Topolnita, Closani

                         -pe Dunare se afla Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier

Podisul Moldovei

Limite: -N: granita cu Ucraina

              -S: Campia Romana

              -E: raul Prut

              -V: grupa N, Subcarpatii Moldovei, Culoarul Siretului

Caracteristici: -s-a format pe un fundament foarte vechi (face parte din platf E-europeana)

                         -alc. geologica: roci sedimentare (pietris, nisip, argile, marne, gresii)

                         -relief de dealuri joase: 200-300 m – 500-600 m alt.

                         -forme de relief abrupte numite cueste

                         -unde exista argila se produc alunecari de teren, datorita: -defrisarilor

                                                                                                                     -pasunatului excesiv

Diviziuni:

1. Podisul Sucevei: -in partea de NV

                                -are cele mai mari alt deoarece intra in contact cu zona montana

                                -in N sau: Depr. Radauti

2. Campia Moldovei: -in partea de NE

                                   -se numeste si Campia Jijiei

                                   -alt joase de 200-300 m

                                   -datorita utilizarii agricole se numeste „campie”

                                   -de-a lungul raurilor au fost amenajate iazuri

3. Podisul Barladului: -in partea central-sudica

                                     -este inclinat pe directia N – S

                                     -se gasesc cueste: Coasta Iasilor

                                     -partea N este mai inalta = Podisul Central Moldovenesc

                                     -in partea S: -Colinele Tutovei

                                                          -Dealurile Falciului

                                                          -Podisul Covurlui

Podisul Dobrogei

Limite: -V si N: Dunarea

              -E: Marea Neagra

              -S: granita cu Bulgaria

              -NE: Delta Dunarii

Caracteristici: -s-a format pe un fundament foarte vechi

                          -formare: -prin incretire in N: -orogeneza caledoniana (Pod.Casimcei)

                                                                          -orogeneza hercinica (M. Macin)

                                         -prin depunerea sedimentelor in S

                          -alc. geologica: -roci foarte vechi si dure in N: -granit (M. Macin)

                                                                                                     -sisturi verzi (Pod.Casimcei)

                                                   -roci sedimentare, mai recente in S: pietris, nisip, loess

                          -alt. max. = 467 m vf. Greci M. Macin

                          -relief: -de dealuri joase in N

                                     -neted de campie in S

                          -tip de relief: litoral

Diviziuni: -o linie imaginara intre loc. Harsova si Capul Midia imparte in 2 sectoare:

1. Masivul Dobrogei de Nord: -M. Macin

                                                  -Culmea Niculitelului

                                                  -Dealurile Tulcei

                                                  -Depresiunea Nalbant

                                                  -Podisul Babadag

                                                  -Podisul Casimcei

2. Podisul Dobrogei de Sud: -Podisul Medgidiei

                                               -Podisul Oltinei

                                               -Podisul Negru-Voda

                                               -zona litorala

Dealurile de Vest

Limite: -de la V. Nerei – V. Somesului

              -fac trecerea de la Carpatii Occidentali la Campia de Vest

Caracteristici: -s-au format prin depunerea sedimentelor aduse de raurile din Carpati la poa-

                                              lele muntilor =  caracter piemontan

                         -alc.geologica: roci sedimentare, dar din loc in loc apar roci dure = maguri

                                                                                                                                 (Mg. Simleu)

                        -relief de dealuri joase intre 200 – 400 m

                        -sunt inclinate  pe directia E – V

                        -au aspect discontinuu, fiind intrerupte pe alocuri de contactul direct munte-

                                                              campie: M. Zarandului cu C. Aradului

Diviziuni:

1. Dealurile Banatului: -intre Nera – Mures

                                       -ex: Dl. Lipovei si Dl. Buziasului

2. Dealurile Crisene: -intre Mures – Barcau

3. Dealurile Silvaniei (Salajului): -intre Barcau – Somes

                                                        -aici exista „munti ascunsi”: Culmea Codrului

Campia de Vest

Limite: -N: grupa N si raul Tur

              -S: granita cu Serbia

              -E: Dealurile de Vest si Carpatii Occidentali

              -V: granita cu Ungaria si Serbia

Caracteristici: -s-a format pe locul unei foste mari in urma retragerii apelor prin depunerea

                                            sedimentelor aduse de raurile din Carpati

                         -alc.geologica: roci sedimentare: pietris, nisip si loess

                         -alt. medie = 100 m

                         -este inclinata pe directie E – V

                         -are 3 tipuri de campii: inalte, orizontale si joase

                         -patrunde impreuna cu Dealurile de Vest in interiorul muntilor formand depre-

                                         siuni-golf

                         -face parte din Campia Panonica

                         -mai este numita si Campia Banato-Crisana

Diviziuni:

1. Campii inalte: -situate in continuarea dealurilor

                             -s-au format prin eroziunea dealurilor

                             -ex: C.Vingai (143 m alt.), C. Lugojului

2. Campii orizontale (tabulare): -au aspect neted, tabular

                                                     -pe suprafata lor apar acumulari de loess si nisipuri

                                                     -ex: C. Jimboliei , C. Aradului, C. Carei

3. Campii joase: -se afla intr-un proces de coborare lenta

                           -se afla pe cursurile inferioare ale raurilor

                           -ex: C Timisului, C. Crisurilor, C. Somesului

                           -raurile -au cursuri meandrate

                                       -produc inundatii sau inmlastiniri

                                                          =  -terenurile au fost indiguite si desecate

                                                              -raurile au fost canalizate

Campia Romana

Limite: -in V, S si E: Dunarea

              -in N: Pod. Getic, Subcarpatii Curburii, Pod. Moldovei

Caracteristici: -s-a format pe locul unei foste mari in urma retragerii apelor, prin depunerea

                                            sedimentelor

                         -alc.geologica: roci sedimentare: pietris, nisip, loess

                         -alt. medie = 50-90 m

                                -urca la 300m in C. Pitestilor (N)

                                -coboara la 5-6 m in C. Siretului Inferior (NE)

                         -are dubla inclinare: N – S

                                                          V – E

                        -are 3 tipuri de campii: -inalte: -200 – 300 m alt.

                                                                          -formate la iesirea raurilor din zona de deal

                                                             -joase: -in continuarea campiilor inalte

                                                                         -se afla intr-un proces de coborare lenta

                                                                         -intre Arges si Siret

                                                             -orizontale: -sunt netede, au aspect tabular

                                                                                 -au acumulari de loess si nisipuri

                                                                                 -in loess apar adancituri = crovuri

                                                                                 -raurile au vai si lunci largi

Diviziuni:

1. Sectorul V = C.Olteniei: -este situat la V de Olt

                                            -este regiunea mai inalta si veche a C.Romane

                                            -spre Dunare, Olt si Jiu: terase cu acumulari de nisip

                                            -ex: C.Blahnitei, C.Bailestilor, C.Romanatilor

2. Sectorul C: -cuprinde: -campii inalte: Pitestilor

                                         -campii joase: Titu, Gherghitei

                                         -campii orizontale: Boianului, Gavanu-Burdea, Burnazului, Vlasiei

3. Sectorul E: -cuprinde: -campii inalte: Ramnicului

                                         -campii joase: Buzaului, Siretului Inferior

                                         -orizontale: Baraganului: -cea mai intinsa campie orizontala

                                                                                  -acoperita cu loess: 40 m grosime

                                                                                  -apar crovuri

                                                                                  -acumulari de nisip de-a lungul raurilor

                                                                                                          Ialomita, Calmatui si Buzau

 

 

Lunca Dunarii si luncile raurilor

Lunca: -este o fasie de pamant ingusta si joasa situata de-a lungul unui rau

             -este supusa frecvent inundatiilor

             -depinde de: -relief

                                 -marimea raului

Lunca Dunarii: -de la intrarea in C. Romana (Dr.Tn.Severin) – Delta

                           -latimea max. 20-25 km in sectorul Insula Mare a Brailei

                           -in trecut inundabila, cu multe lacuri

                           -azi indiguita si desecata

Delta Dunarii

Pozitie: -este cea mai noua si cea mai joasa regiune a tarii

              -este situata in E tarii, la varsarea Dunarii in M.Neagra

Caracteristici:

   -s-a format pe locul unui fost golf prin umplerea lui cu aluviuni aduse de Dunare

   -sunt 3 brate principale: -Chilia: -bratul N, granita cu Ucraina

                                                        -este cel mai lung si are cel mai mare debit

                                                        -formeaza o delta secundara (Ucraina)

                                         -Sulina: -prin mijlocul deltei, este navigabil

                                                        -a fost indreptat si adancit acum 1 secol

                                                        -este cel mai scurt

                                         -Sf. Gheorghe: -bratul S, al doilea ca lungime si debit

                                                                   -din el se desprin brate secundare si brate care fac

                                                                                                 legatura cu laguna Razim

   -suprafetele mai inalte si uscate = grinduri:

                                                            -fluviale: -de-a lungul bratelor fluviului

                                                            -fluvio-maritime: -formate de curentii circulari ai Marii

                                                                        Negre perpendiculari pe directia bratelor Dunarii

                                                                                         -ex: Letea, Caraorman, Saraturile

                                                            -continentale: -resturi de uscat in delta

                                                                                   -ex: Chilia, Stipoc

   -ostroave: -sunt insule joase de forma alungita formate prin depunerea aluviunilor de-a lun-

                              gul fluviului

   -suprafetele mai joase: -lacuri, balti, mlastini

                                        -brate secundare

                                        -garle, canale

                                        -unele au fost indiguite si desecate (in NV Deltei)

Delta Dunarii -este cea mai noua regiune a tarii: deoarece se formeaza si in prezent

                        -este cea mai joasa regiune deoarece: -se afla la gura de varsare a Dunarii in

                                                                   mare, deci de abia se ridica deasupra nivelului marii

                                                                                      -alt.max. = 12 m in grindul Letea

                                                                                      -alt.medie = 0,5 m

                                                                                      -lacurile si baltile: sub nivelul marii

                                                                                      -ad.bratelor principale: - 30 m

Factorii care au contribui la formarea deltei:

   -cantitatea foarte mare de aluviuni adusa de Dunare

   -lipsa mareelor (maree foarte slabe)

   -panta redusa a fluviului si platformei continentale

   -curentii circulari ai M. Negre

   -oscilatiile de nivel ale M. Negre din cuaternar

Platforma continentala a Marii Negre

Platforma continentala:

          -este o forma de relief a bazinelor oceanice

          -treapta de relief cu aspectul unei campii ce coboara lent de la tarm pana la 200 m ad.

          -este mai bine dezvoltata in NV Marii Negre (180 km lat) in dreptul Rom. si Ucrainei

          -in dreptul Romaniei are cea mai mare latime in zona Deltei Dunarii

          -este o campie invadata de apele marii la sfarsitul cuaternarului (acum 10.000 ani)

          -apa are: -salinitate relativ redusa 16-17 o/oo

                         -O2 si vietuitoare

Suprafata Marii Negre creste cu 1-2 mm/an

                                       -datorita cantitatii mai mari de apa pe care o primeste (pp., fluvii) fata

                                            de cea pe care  o pierde (evaporare, transfer in Marea Mediterana)

Curentii marini: -sunt provocati de vanturile din NE

                             -au traseu paralel cu tarmul: NE-SV

                             -nu sunt continui

                             -au barat: -laguna Razim-Sinoe prin grindurile Perisor si Chituc

                                             -limanele maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia

Marea teritoriala: -portiunea din mare cuprinsa de la tarm pana la 12 mile marine in larg

                               -mila marina: unitate de masurare a distantei pe apa (1852m)

                               -12 mile marine = 12x1852m = 22.224m = 22 km

Zona economica exclusiva: -este portiunea din mare cuprinsa intre 12 si 200 mile marine in

                                                   care statul riveran are dreptul exclusiv de a exploata resursele

                                                   marine

Marea libera: -suprafata marii situata dincolo de zona economica exclusiva

Litoralul romanesc al Marii Negre:

          -are 244 km

          -are 2 sectoare: -tarm jos: -in N, intre Sulina si Capul Midia

                                                    -tarmul deltei si al lagunei Razim-Sinoe

                                   -tarm inalt: -in S, intre Capul Midia si Vama Veche

                                                      -cu faleze, plaje de nisip, statiuni

Platforma continentala:

          -are resurse de hidrocarburi:

                          -platforme de foraj marin = instalatie complexa cu sustinere pe fundul marii si

                                                                       un sistem de foraj asemanator sondelor

                                                                     -5 in functiune (10% din prod de petrol a Rom.)

          -petrolul este transportat cu vase petroliere la Constanta si Midia-Navodari

          -in perspectiva: conducte submarine (zone de exploatare – rafinaria Petromidia)

          -alte resurse exploatabile: resurse piscicole, saruri minerale, nisip

          -adancimea redusa a platformei continentale in apropierea tarmului =  dificultatea dezv-

                                voltarii porturilor = amenajari speciale: diguri si incinte de mare adancime

                                                              -ex: portul nou Constanta Sud-Agigea

Clima

 

Factori determinanti:

-vremea = starea atmosferei (to, pp, vanturi) intr-un anumit loc la un moment dat

-clima = starea medie a atmosferei pe o suprafata mare intr-o perioada lunga de timp

Factorii care influenteaza clima tarii noastre:

     -pozitia geografica pe glob (zona temperata)

     -pozitia geografica pe continent (centrul Europei =  influente din mai multe directii)

     -relieful: -prin altitudine: to scade, iar pp. cresc cu alt. =  etajare climatica

                    -prin orientarea culmilor

     -diferenta de latitudine intre N si S tarii de cca. 5o =  diferenta de tom.a. intre S si N de cca.

                                                                                           2-2,5oC

     -Marea Neagra: influenta redusa pana la 20-25 km de tarm

Romania are clima temperat continentala moderata cu nuante de treanzitie:

     -temperata: -datorita pozitiei in zona temperata (paralela de 45o lat. N)

                         -sunt 4 anotimpuri

                         -tom.a. = 10oC

     -continentala: -datorita pozitiei in C continentului (meridianul de 25olong. E)

                             -sunt diferente mari de temperatura intre vara si iarna (cca. 23-24oC)

     -moderata: -sunt diferente mari de to intre vara si iarna, dar nu atat de mari ca in E Euro-

                          pei unde este clima continentala excesiva

     -de tranzitie: - datorita pozitiei in C continentului sunt influente din mai multe parti:

                                             -oceanice din V: pp. bogate, ierni blande

                                             -de ariditate din E: ierni geroase, veri secetoase

                                             -mediteraneene din SV: ierni ploioase, veri secetoase

 

Caracteristicile principalelor elemente climatice:

1. Repartitia si regimul temperaturii aerului:

     -tom.a. : -scade cu altitudinea cu cca 6oC la1000 m alt.

                   -scade de la S – N

       11oC in lunca Dunarii            8,5oC in N

                   -exista 3 etaje termice: -cald: peste 10oC

                                                        -mediu: 6-10oC

                                                        -rece: sub 6oC

                                                        -sub 0oC la peste 2000 m alt.

     -temperaturile extreme: -to minima absoluta = -38,5oC la Bod langa Brasov

                                            -to maxima absoluta = 44,5oC la Ion Sion langa Braila

2. Precipitatiile atmosferice:

     -cantitatea medie anuala = 640 mm/an

     -cresc cu altitudinea: -500 – 700 mm/an in campii si dealuri joase

                                       -700 – 1000 mm/an in dealuri inalte

                                       -1000 – 1200 mm/an in munti

                                       -peste 1200 mm/an in muntii foarte inlti si Muntii Apuseni

     -cele mai lungi si mai frecvente secete in SE tarii: -Baragan, Dobrogea si S Moldovei

                                                                                     -400 – 500 mm/an

     -scad V – E: deoarece in V sunt influente oceanice (vanturile de vest), iar in E sunt

                          influente de ariditate

     -izohiete = linii care unesc punctele cu aceeasi cantitate de pp.

3. Regimul eolian (vanturile):

     -vanturile de vest:-aduc pp. mai bogate in V si C tarii

     -crivatul: -bate dinspre NE iarna in jumatatea E a tarii

                    -provoaca ger si viscoleste zapada

     -foehn: -vant caldut care bate primavara la poalele muntilor

                 -provoca topirea brusca a zapezii

                 -in Depr. Fagarasului se numeste vantul mare

     -brizele: -marine: ziua bat dinspre mare spre uscat, iar noaptea invers

                   -monatne: ziua aerul urca, iar seara coboara

     -austrul: -bate iarna in S tarii si provoaca ceata

     -cosava: -bate iarna in S Banatului

 

Nuantele climatice:

     -climat alpin: -in muntii care depasesc 2000 m alt.

                           -temperaturi negative

                           -vanturi puternice

     -climat montan: -pp. bogate

                               -inversiuni termice in depresiuni

     -climat de dealuri inalte: in Subcarpati

     -climat de dealuri joase:

     -climat de campie:

     -climat de delta si litoral:

 

Influentele climatice:

     -oceanice: in V si C tarii

     -de ariditate: in E tarii

     -submediteraneene: in SV tarii

     -scandinavo-baltice: in N tarii

     -pontice: pe tarm

     -de tranzitie: in partea central-sudica a tarii

HIDROGRAFIA

Factorii care determina si influenteaza hidrografia:

-hidrografia cuprinde: -ape continentale: rauri, fluvii, lacuri, ape subterane

                                    -Marea Neagra

-factorii care influenteaza hidrografia: -clima (pp.)

                                                              -relieful (prin dispunerea treptelor de relief)

                                                              -alcatuirea geologica

                                                              -circuitul apei in natura

Dunarea

-L= 2860 km , din care 1075 km in Romania (38%)

-al doilea fluviu din Europa ca lungime si debit

-debit = volumul de apa dintr-un rau intr-o anumita portiune a sa, intr-o perioada de timp

            -se exprima in m3/sec

-cel mai important fluviu international

-strabate Europa de la V la E

-izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania)

-strabate 10 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria,

                           Republica Moldova, Ucraina

-trece prin 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

-aduna aproape toate raurile din tara

-intra in tara in dreptul localitatii Bazias

-in Romania are 4 sectoare:

a) Sectorul Bazias – Portile de Fier = Defileul Dunarii:

     -a fost construit Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier

     -inainte, valea era ingusta, cu numeroase stanci in albie – viteza mare a apei – vartejuri = 

                navigatie dificila

     -zona ingustata din dreptul Muntilor Almajului = „Cazane”

     -azi: Lacul de acumulare Portile de Fier

b) Sectorul Portile de Fier – Calarasi = Lunca Dunarii:

     -in S Campiei Romane

     -fluviul are latime mai mare datorita luncii largi

     -au existat lacuri legate de Dunare prin canale secundare (unele au fost desecate)

c) Sectorul Calarasi – Braila = Baltile Dunarii:

     -la S de Calarasi se desparte in 2 brate: -Dunarea

                                                                    -Borcea

       care se unesc la Giurgeni-Vadu Oii si se desparte din nou in 2 brate: -Dunarea Veche

                                                                                                                     -Cremenea

       care se unesc la Braila

     -intre cele doua despletiri se afla: -Balta Ialomitei

                                                           -Balta Brailei = Insula Mare a Brailei

     -s-au efectuat lucrari de indiguire si desecare

d) Sectorul Braila – Sulina = Dunarea maritima:

     -pana la Braila pot patrunde navele maritime, care au tonaj mare  (Dunarea avand adanci-

          mea suficient de mare)

     -in dreptul satului Patlageanca Dunarea se desparte in 2 brate: -Chilia

                                                                                                         -Tulcea; la E de orasul 

          Tulcea se desparte in bratele: -Sulina (este navigabil)

                                                         -Sfantu Gheorghe

Dunarea:

-are variatii de debit si nivel: -cel mai mare debit: mai (ploi+zapezi)

                                              -cele mai mici debite: toamna, iarna

-transporta cca. 60 mil. tone aluviuni/an

-potentialul hidroenergetic = ¼ din potentialul hidroenergetic al tarii

-deversarea substantelor industriale poluante =  -a crescut mineralizarea apei

                                                                             -s-a redus fenomenul de inghet

-indiguiri si desecari in lunca si baltile Dunarii =  reducerea inundatiilor produse

Raurile

Caracteristicile retelei hidrografice:

    -are forma: -radiara (ca spitele unei roti)

                -divergenta (de la centru spre exterior)

    -se impart in 4 grupe: -grupa de V (se varsa in Tisa)

                     -grupa de S (Dunarea)

                     -grupa de E (Prut+Siret)

                     -grupa raurilor dobrogene (se varsa in lacurile de pe tarmul marii)

    -cele mai lungi cursuri de apa: -Mures = 761 km

                                               -Prut = 742 km

                                               -Olt = 615 km                                                             

                                               -Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu

    -cele mai mari debite: -Siret (222 m3/s)

                                  -Olt

                                  -Mures

                                  -Jiu

                                  -Prut

                                   -Arges

    -factorii care influenteaza hidrografia: -relieful

                                                             -alcatuirea geologica

                                                             -clima

                                                             -marimea bazinului hidrografic

                                                             -omul

GRUPA DE VEST:

Tisa: -formeaza granita cu Ucraina pe 62 km, in N

          -izvoraste din Carpatii Padurosi (Ucraina)

          -se varsa in Dunare in Serbia

          -afluenti: Iza, Viseu, Vaser si raurile din V tarii

      Somes: -format din: -Somesul Mic: -izvoraste din Muntii Apuseni

                                                          -trece prin Cluj-Napoca

                                                          -format din Somesul Cald si Somesul Rece

                                 -Somesul Mare: -izvoraste din Muntii Rodnei

Crasna: -afluent Zalau (trece prin Zalau)

Barcau:

Crisurile: -Crisul Repede (trece prin Oradea)

                  -Crisul Negru (Depr.Vad-Borod)

                  -Crisul Alb (Depr. Zarandului)

Mures: -izvoraste din M-tii Hasmasu Mare

              -traseu: Depr.Giurgeului, Defileul Toplita-Deda, D.C.aTransilvaniei, S Muntilor

                           Apuseni, Dealurile de Vest, Campia de Vest

              -trece prin: Toplita, Reghin, Tg. Mures, Aiud, Alba-Iulia, Orastie, Deva, Arad

              -pe o portiune formeaza granita cu Ungaria

              -afluenti: -Aries si Ampoi din M-tii Apuseni

                             -Sebes si Strei (cu afluentul Raul Mare) din grupa Parang

GRUPA DE SV:

Bega: -izvoraste din M-tii Poiana Rusca

     -este canalizat in campie

     -trece prin Timisoara

Timis: -izvoraste din M-tii Semenic

      -trece prin Lugoj

      -se varsa in Dunare in apropiere de Belgrad

      -afluenti: Bistra, Poganis, Barzava (trece prin Resita)

Caras:

Nera: -strabate Depr.Almajului/Bozovici

Cerna: -se varsa in Dunare la Orsova

       -trece prin Baile Herculane

GRUPA DE SUD:

Jiu: -format din: -Jiul de Est (grupa parang)

                           -Jiul de Vest (grupa Retezat-Godeanu)

  -traseu: Depr. Petrosani, Defileul Jiului, Subcarpatii Getici, Podisul Getic, C. Romana

  -afluenti: Motru, Tismana, Gilort, Amaradia

  -orase: Petrosani, Tg. Jiu, Craiova

Olt: -izvoraste din M-tii Hasmasu Mare

  -traseu: Depr.Ciucului, Depr.Brasovului, Depr.Fagarasului, Defileul Turnu Rosu-Cozia,

               Subcarpatii Getici, Podisul Getic, Campia Romana

  -formeaza defilee: Tusnad, Racos, Turnu Rosu-Cozia

  -se varsa in Dunare langa Turnu Magurele

        -afluenti: Raul Negru, Barsa, Cibin, Lotru, Topolog, Oltet

  -are numeroase lacuri de acumulare

  -orase: Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea, Slatina

Vedea: -cu afluentul Teleorman

Arges: -izvoraste din M-tii Fagaras

      -afluenti: -Dambovita cu afluentul Colentina (trec prin Bucuresti)

                     -Raul Doamnei, Raul Targului, Valsan, Argesel

                     -Neajlov

      -orase: Campulung (Muscel), Curtea de Arges, Pitesti

            -lacul de acumulare Vidraru

Ialomita: -afluenti: Prahova: -trece prin Campina

                                                -afluent:Teleajen

           -orase: Targoviste, Slobozia

Mostistea:

Calmatui:

GRUPA DE EST:

Siret: -izvoraste din M-tii Carpati din Ucraina

           -are cel mai mare debit

           -afluenti: -Suceava (Sucevita)

                          -Moldova + Moldovita

                          -Bistrita: -izvoraste din M-tii Rodnei

                                         -afluenti: Dorna, Bicaz, Cracau

                                         -orase: Piatra Neamt, Bacau

                          -Trotus: cu afluentii Tazlau, Casin, Oituz

                          -Putna

                          -Ramnicu Sarat

                          -Buzau

                          -Barlad: -principalul afluent de stanga al Siretului

                                        -trece prin Barlad

                          -Vaslui (trece prin Vaslui)

                          -orase: Pascani, Roman, Bacau

Prut: -izvoraste din M-tii Carpati din Ucraina

          -formeaza granita cu Rep. Moldova

          -afluenti: Baseu, Jijia (cu afluentul Bahlui ce trece prin Iasi), Elan, Covurlui

          -lac de acumulare: Stanca Costesti

GRUPA RAURILOR DOBROGENE:

Telita:

Taita:

Slava:

Casimcea: -se varsa in lacul Tasaul (liman maritim)

Bazin hidrografic = suprafata de pe care un rau isi aduna apele

Lacurile

-pot fi: -naturale

            -artificiale (antropice)

1. Zona montana:

-glaciare: -formate in circuri glaciare

               -Retezat: Bucura, Zanoaga

               -Parang: Galcescu

               -Fagaras: Balea, Capra, Avrig, Urlea, Podragu

               -Rodnei: Lala, Buhaescu

-vulcanice: L. Sf. Ana in craterul Muntelui Ciomatu

-de baraj natural: L. Rosu pe raul Bicaz format prin prabusirea unei parti dintr-un munte in

                             1837

-de baraj artificial: -sau de acumulare

                                -Portile de Fier pe Dunare

                                -Vidraru pe Arges

                                -Vidra pe Lotru

                                -Izvorul Munteluie pe Bistrita

                                -Tarnita, Gilau, Fantanele pe Somesul Cald

                                -Scropoasa, Bolboci pe Ialomita

                                -Siriu pe Buzau

                                -Gura Apei pe Raul Mare (afluent al Streiului)

                                -Secu, Valiug, Breazova pe Barzava

                                -Trei Ape pe Timis

-in masive de sare: Costiui, Ocna Sugatag in Depres. Maramuresului

-in tinuturi calcaroase: -in adancituri in calcare numite doline

                                       -Ighiu, Varasoaia

2. Zona de deal si podis:

-lacuri in masive de sare: -Subcarpati: Slanic, Telega, Ocnele Mari                                   

                                        -D.C.a Transilvaniei: Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Praid,

                                                                           L. Ursu (Sovata)

-iazuri si helestee: -Campia Moldovei: Dracsani

                               -Campia Transilvaniei: Catina, Geaca, Taga, Zau de Campie

-in tinuturi calcaroase: -Zatonul (Podisul Mehedinti)

-de acumulare: -Stanca-Costesti pe Prut

                          -Ceauru pe Jiu

3. Zona de campie:

-in crovuri: in Baragan

-cu apa sarata sau amara: L. Sarat, L. Amara

-limane fluviatile: Snagov, Caldarusani (in bazinul Ialomitei)

-intre dune de nisip: C. Olteniei si C. Carei

-de acumulare: Ostrovu Mare pe Dunare

-iazuri /helestee: L. Cefa (C. Crisurilor)

-de agrement: Herastrau, Tei, Fundeni, Floreasca, Pantelimon (pe Colentina-Bucuresti)

4. Lacuri din lunca si Delta Dunarii:

-limane fluviatile: -formate prin inchiderea totala a gurii de varsare a unui rau in alt rau

                               -Mostistea, Oltina, Vederoasa, Bugeac, Crapina, Brates

-lacuri din delta: Matita, Merhei, Gorgova, Fortuna, Lumina, Rosu, Puiu, Puiulet

5. Lacurile de pe tarmul marii:

-lagune: -lac format pe locul unui fost golf al marii, prin inchiderea lui cu aluviuni aduse de

                  curentii marini, dar care comunica cu marea printr-o deschizatura numita portita

               -Razim, Golovita, Zmeica, Sinoe, Siutghiol

-limane maritime: -lac format pe tarmul marii prin inchiderea totala a gurii de varsare cu alu-

                                  viuni aduse de curentii marini

                               -nu comunica cu marea

                               -Techirghiol, Mangalia, Tasaul

Apele subterane si izvoarele

Apele subterane:

     -sunt apele situate in interiorul scoartei

     -pot fi: -ape freatice (aproape de suprafata)

                 -ape de adancime (la adancimi mari)

     -locul in care apar la suprafata se numeste izvor

     -pot fi extrase prin foraje

     -care au anumite concentratii de substante minerale dizolvate = ape minerale

     -cele mai multe si mai bogate in saruri: Carpati, Subcarpati

a) apele freatice: -sunt situate aproape de suprafata

                             -sunt continui

                             -sunt influentate de: pp., relief, alcatuire geologica

                             -la munte sunt discontinue in unele locuri

b) apele de adancime: -sunt la adancimi mari

                                     -se acumuleaza si se recicleaza la intervale mari de timp

                                     -in V tarii au to ridicate = ape termale (geotermale)

                                                                                 -folosite terapeutic, la incalzirea serelor si

                                                                                      locuintelor

-borvizuri: -ape puternic mineralizate in zonele cu activitate vulcanica (Carpatii Orientali)

Marea Neagra

-situata in SE Europei = mare intercontinentala (intre Europa si Asia)

-este o mare de tip continental: inconjurata in toate partile de continent

-comunica cu M. Mediterana prin stramtorile Bosfor si Dardanele, intre care se afla Marea

      Marmara

-comunica cu Marea Azov prin Str. Kerci

-in N este strabatuta de paralela de 45o lat.N

-tarile pontice: Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina

-tarmurile sunt slab crestate: -peninsule: Crimeea

                                                -insule: Serpilor

                                                -golfuri: Odessa, Varna, Burgas

                                                -capuri: Midia, Kaliakra

-relieful: -platforma continentala (0-200m ad.); mai bine dezvoltata in NV

               -abruptul continental (200-2000 m ad.)

               -bazinul Marii Negre

-adancimea maxima = 2211 m in partea central-sudica

1. Bilantul apelor Marii Negre este pozitiv:

   -cantitatea de apa pe care o primeste este mai mare dacat cantitatea pe care o pierde

                                                   

                                                   -pp.                                                    -evaporare

                                                   -rauri, fluvii                                      -transfer in M. Mediterana

   -suprafata creste cu 1-2 mm/an = transgresiune marina

2. Dubla stratificare a apelor Marii Negre: are doua strate de apa cu salinitate diferita:

     -la suprafata un strat mai dulce: -salinitate 17-18o/oo (datorita apelor dulci continentale)

                                                         -pana la 200 m ad.

                                                         -este O2 =  exista viata

     -in adancime un strat mai sarat: -salinitate 21-22o/oo

                                                         -acumulari de H2S =  nu exista viata

                                                         -la adancimi mai mari de 200m

3. Miscarile apelor Marii Negre:

     -valuri

     -curenti de suprafata: -datorita vanturilor de NE

                                         -au sens invers acelor de ceasornic

                                         -1 circuit mare si 2 circuite mici

     -curenti de adancime:

     -in zona Str. Bosfor are loc un schimb de ape intre M. Neagra si M. Mediterana:

               -curenti de descarcare: la suprafata (M. Neagra – M. Mediterana)

               -curenti de compensare: in adancime (M. Mediterana – M. Neagra)

                            =  acestia se numesc si curenti complementari

     ! -lipsesc curentii verticali (datorita dublei stratificari)

VEGETATIA, FAUNA SI SOLURILE

Vegetatia:

 

Factorii care influenteaza vegetatia: -pozitia geografica in latitudine

                                                          -clima

                                                          -relieful

                                                          -alte conditii: apa, solul, alcatuirea geologica, omul

1. Zona de stepa: -vegetatie de ierburi marunte caracteristica campiilor

                              -Baragan, S Pod. Moldovei, partea C si S a Dobrogei

                              -pajisti cu ierburi xerofile, graminee: paiusul, negara, colilia

                              -din loc in loc apar arbusti: maces, porumbar

                              -silvostepa: -face trecerea de la stepa la padure

                                                  -ierburi +palcuri de padure (specii de stejar: pufos, brumariu)

                                                  -C. de Vest, S C. Romane, C. Moldovei

2. Zona de padure: -intre 200-1800 m alt.

                                 -are 3 etaje: stejarului, fagului, coniferelor

            a) etajul stejarului: -200-500 m alt.

                                            -in campii inalte, dealuri si podisuri

                                            -stejar pedunculat, cer, garnita, gorun

            b) etajul fagului: -500-1200 m alt.

                                         -in dealuri inalte si munti josi

                                         -reprezinta peste 1/3 din suprafata forestiera a tarii

            c) etajul coniferelor: -1200-1800 m alt.

                                               -molid, brad, pin, larice, zada, tisa

3. Zona alpina: -la altitudini peste 1800 m

                          -are 2 etaje: subalpin, alpin propriu-zis

            a) etajul subalpin: -1800-2000 m alt.

                                           -face trecerea de la etajul coniferelor la etajul alpin propriu-zis

                                           -conifere taratoare: jneapan, ienupar, afin, merisor

            b) etajul alpin propriu-zis: -peste 2000 m alt.

                                                        -pajisti alpine

Vegetatia azonala: -veg. de lunca: -salcie, plop, anin =  paduri de lunca = zavoaie

                                                          -stuf, papura, rogoz

                                 -veg. submediteraneeana: mojdrean carpinita, liliacul salb, alunul turcesc

                                 -veg. pe terenuri nisipoase: in C.Olteniei si C. Carei

                                 -veg. pe ternuri saraturoase: Baragan

                                 -mlastini si turbarii: -in depresiunile din Carpatii Orientali

                                                                  -muschi si licheni

Importanta vegetatiei: -fabrica de oxigen

                                       -functie estetica

                                       -materie prima in industrie (lemn)

                                       -adapost si hrana pentru animale

                                       -impaduriri impotriva eroziunii solului si alunecarilor de teren

Fauna:

 

-este variata

-depinde de zonele de vegetatie

1. Zona stepei si silvostepei: -rozatoare: harciogul, popandaul, soarecele de camp, iepurele

                                                -pasari: prepelita, dropia, potarnichea

2. Zona padurilor: -pad de foioase: -lupul, vulpea, mistretul, jderul, pisica salbatica

                                                           -cucul, pupaza, mierla, privighetoarea, sticletele, cotofa-

                                                              na, grangurul

                                -pad de conifere: -ursul, rasul, cerbul

                                                            -cocosul de munte, gainusa de padure, pajura, ierunca,

                                                               vulturi

3. Zona alpina: -capra neagra, acvila de munte, vulturul

4. Delta Dunarii: -gaste si rate salbatice, lebede, pelicani, cormorani, berze, egrete

                              -„paradis al pasarilor”

                              -mamifere: vidra si nurca

5. Animale de origine submediteraneeana: -scorpion, broasca testoasa, vipera cu corn, serpi

6. Fauna acvatica: -la munte: pastravul

                                -la deal si podis: cleanul si mreana

                                -la campie: crap, caras, stiuca, somn, salau

                                -M. Neagra: scrumbii albastre, sturioni, calcan, guvizi, hamsii

                                -in perioada depunerii icrelor patrund din mare in Dunare sturionii       

                                                                                       

                                                                                              -morunul, nisetrul, pastruga, cega

                                                                                              -„pesti fara oase” (Herodot)

Importanta faunei: -valoare economica

                                  -valoare stiintifica

Solurile:

 

Solul = stratul subtire si afanat de la suprafata pamantului in care plantele isi infig radacina

           -este format dintr-un amestec de: -substante minerale

                                                                 -substante organice

                                                                 -apa

                                                                 -aer

           -principala insusire este fertilitatea

Factorii care influenteaza solul: -relieful

                                                       -roca

                                                       -clima

                                                       -vegetatia

                                                       -omul

1. Zona de stepa: -cele mai fertile soluri

                              -cernoziomuri: -negru propriu-zis

                                                        -castaniu

                                                        -ciocolatiu

                              -soluri balane dobrogene

                              -toate tipurile de cernoziomuri formeaza clasa molisoluri (soluri moi)

                              -in silvostepa: cernoziomuri levigate (spalate)

2. Zona de padure: -pad. de foioase: argiluvisoluri: -soluri brune

                                                                                     -soluri brun-roscate

                                 -pad. de conifere: cambisoluri: -soluri brune

                                                                                   -soluri brun-acide

3. Zona alpina: spodosoluri: -soluri alpine brun-acide

                                               -soluri podzolice

Soluri azonale: -soluri aluvionare de lunca

                          -soluri nisipoase: C.Olteniei, C.Carei

                          -soluri saraturoase: in Baragan

Mediul natural – protectia si conservarea acestuia

Mediu natural = caracteristicile unui anumit teritoriu, fara interventia activitatii omului

                          -cuprinde elemente legate de: relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, sol

                          -termenul este mai mult istoric si teoretic

                          -a fost transformat mult de catre om

                          -activitatile omului au transformat mediul natural = degradare =  dezerchilibre

Degradarea mediului natural cuprinde: -poluarea aerului si apelor

                                                                -despaduriri (defrisari)

                                                                -eroziunea terenurilor

                                                                -modificarea vegetatiei si faunei (- pana la disparitie)

                                                                -transformarea si degradarea peisajului

Protectia si conservarea mediului natural = pastrarea, pe cat posibil, a caracteristicilor natura-le ale mediului in ansamblu, dar si a unor componente ale sale (aer, apa, sol, plante, animale)

Rezervatii: -paleontologice

                    -geologice

                    -speologice

                    -floristice

                    -faunistice

                    -forestiere

Parcuri nationale: -P.N.Retezat (1935; Emil Racovita)

                                -Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

                            

POPULATIA

Vechimea si continuitatea populatiei in spatiul carpato-danubiano-pontic

-incalzirea climei dupa ultima perioada glaciara (acum 10.000 de ani) a determinat popularea

      acestui teritoriu (urme din epoca bronzului si epoca fierului)

-populatii indo-europene = popultii venite in Europa si care s-au diversificat aici in mai multe

                                               grupuri

                                          -ex: -tracii (Pen. Balcanica)

                                                 -geto-dacii = ramura N a tracilor care au populat spatiul carpa-

                                                                      to-danubiano-pontic

-dacii au ajuns la un inalt grad de dezvoltare a culturii materiale =  asezarile-cetati din M-tii

      Orastiei (Sureanu)

-legaturi cu alte civilizatii: -cuviliz greaca =  orase-cetati pe tarmul M. Negre (Tomis, Callatis,

                                                                                                                           Histria)

                                           -Imp. Roman =  -dezvltarea oraselor

                                                                      -ridicarea nivelului de civilizatie

                                                                      -efectul principal: romanizarea

                                                                      -din simbioza populatiei autohtone cu romanii = 

                                                                          pop. noua: romanii (cu o limba neolatina)

                                           -Imp. Bizantin =  predominarea religiei crestin-ortodoxe

-romanitate orientala = partea E a culturii si civilizatiei care isi are originea in Imp. Roman

                                      si utilizeaza o limba neolatina

-slavii: -s-au instalat in Pen. Balcanica

            -pop. romanizata situata la S de Dunare a fost slavizata

            -la N de Dunare influenta slava a fost redusa

-maghiarii: -au patruns in ultimul secol al mileniului I

                   -au determinat realizarea unei diferentieri mai mari (lingvistic, teritorial)

-germanii: -colonizati in sec. XII-XIII in S Transilvaniei = sasi

                  -colonizati in sec. XVII-XVIII in Banat = svabi

-in perioada marilor migratii, populatia autohtona s-a concentrat in regiuni aparate natural =  tari: T.Oasului, T.Motilor, T.Barsei, T.Maramuresului, T.Fagarasului, T.Vrancei

-in sec. XIV-XIX: -au venit: rromii, evreii, etc

                             -romanii au trait in 3 mari principate: T.Romaneasca, Moldova,Transilvania

-oficializarea numelui Romania: 1862 (dupa ce Imperiul Otoman recunoaste Unirea Principa

                                                              -telor Romane)

-etnogeneza = procesul de formare al unui popor

-etnic = referitor la apartenenta la un popor

-autohton = care s-a format si s-a dezvoltat pe teritoriul in care traieste si in prezent

Numarul populatiei si evolutia numerica

 

-pop = 21,7 mil loc. =  tara de marime mijlocie

-tari cu populatie apropiata numeric: Taiwan, Irak, Malazsia, Uganda

-evolutia numerica: -1930: 14 mil. loc

                                -1970: 20 mil. loc

                                -1988: 23 mil. loc

                                -per. 1988-1991: peste 23 mil. loc

                                -in ultimele decenii pop a crescut cu peste 1/3

                                -din 1990: scaderea populatiei

-natalitatea = numarul de persoane care se nasc intr-un an raportat la 1000 loc.

-mortalitatea = numarul de persoane decedate intr-un an raportat la 1000 loc.

-sporul natural = difernta dintre natalitate si mortalitate

                            -ridicat =  cresteri numerice mari de populatie: ex: 1950-1955

                                                                                                              1967-1970

                            -negativ dupa 1990 + plecarea definitiva /temporara din tara a unor persoane

                                                           =  scaderea numerica a populatiei

-contingent = numarul de persoane care s-au nascut in acelasi an

                     -cel mai numeros in 1967 (peste 0,5 mil nascuti)

-demografic = referitor la populatie

Densitatea populatiei si repartitia ei demografica

 

-densitatea populatiei = nr. de persoane raportat la suprafata (nr.loc/km2)

                                     -densitatea medie in Romania = 91 loc./km2

-harta densitatii populatiei = harta care exprima repartitia populatiei pe un teritoriu

-cauze care influenteaza densitatea: -relieful

                                                         -clima

                                                         -conditiile social-economice

-zone cu densitate mare: -regiunile cu industrie dezvoltata si agricultura intensiva

                                        -judetele cu spor natural mare

                                        -zonele de campie, deal si podis cu resurse bogate si variate

                                        -depresiuni

                                        -cea mai mare are jud. Prahova

-zone cu densitate mica: -regiunile montane (sub 25 loc/km2)

                                       -judetele cu spor natural mic

                                       -Delta Dunarii

                                       -Dobrogea

                                       -cea mai mica are jud. Tulcea

-politica demografica = masuri adopate de un stat pentru a influenta in scopul dorit evolutia

                                      populatiei

-potentialul demografic = posibilitalile oferite de populatia unei tari ca urmare a marimii nu

                                         -merice a acesteia

-dinamica populatiei = totalitatea schimbarilor cantitative inregistrate de o populatie

Structura populatiei

 

a) structura pe grupe de varsta:

          -sunt 3 mari grupe de varsta: -pop. tanara (0-20 ani)

                                                        -pop. adulta (20-60 ani)

                                                        -pop. varstnica (peste 60 ani)

          -piramida varstelor = reprezentare grafica pe care sunt reprezentate comparativ, pe cele

                                             doua sexe grupele de varsta

          -se remarca: -scaderea populatiei tinere

                              -crestere populatiei varstnice

                                                   =  fenomenul de imbatranire demografica

                                                                                       -cauze: -reducerea S.N.

                                                                                                   -cresterea duratei medii de viata

b) Structura nationala (etnica):

          -aproape 90% romani =  stat national unitar roman

          -maghiari: -secui (majoritari in judetele Covasna si Harghita)

                           -unguri (judetele: MS, CJ, BH, SJ, AR, TM, BV)

          -germani: -sasi (colonizati in sec. XII-XIII in S Transilvaniei)

                          -svabi (colonizati in sec. XVII-XVIII in Banat)

          -slavii: -sarbi+croati: in Banat

                      -ucraineni, rusi-lipoveni: N tarii si Delta Dunarii

                      -slovaci: in Crisana

                      -bulgari

          -turci si tatari: in Dobrogea

          -evrei: -in Moldova si marile orase

                     -in scadere numerica

          -greci, armeni

c) Structura confesionala (pe religii):

          -predomina religia crestin-ortodoxa (88%)

          -romano-catolici

          -greco-catolici

          -reformati

          -baptisti

          -penticostali

          -cultele: mozaic, islamic

d) Structura pe medii:

          -sunt 2 categorii: -pop. urbana (traieste in orase)

                                      -pop. rurala (traieste la sate)

          -la inceputul sec. XX 80% pop. urbana

          -in 1998: -55% pop.urbana

                         -45% pop. rurala

          -cauzele cresterii populatiei urbane: -migratia de la sat la oras (datorita mecanizarii

                                                                                      agriculturii si dezvoltarii industriei)

                                                                    -trecerea unor comune in categoria oraselor

Populatia activa

 

-populatia activa = acea parte a populatiei care poate desfasura o activitate ec. si sociala

                              -cuprinde: -pop. ocupata = acea parte a populatiei care desfasoara o activi-

                                                             tate social-economica si obtine venituri in urma acesteia

                                               -pop. care nu desfasoara o activitate social-ec. continua (somerii)

                             -nu cuprinde: -grupa tanara

                                                   -grupa varstnica

                             -este aproximativ ½ din pop.tarii

                             -a scazut in ultimii ani datorita cresterii populatiei varstnice

-grupele de pop. ocupata: -sectorul primar (agricultura) 37%

                                           -sectorul secundar (industria) 27%

                                           -sectorul tertiar (servicii) 36%

-in ultimii ani acrescut populatia ocupata din sectorul tertiar

-structura populatiei active dupa forma de proprietate: -privata 60%

                                                                                       -de stat 30%

                                                                                       -mixta (cooperatista) 10%

-fenomen negativ: scaderea continua a populatiei active =  -cresterea nr. de someri

                                                                                              -efecte sociale negative

Romanii din afara granitelor

 

-legatura cu romanii din afara granitelor: -leg. nationala (sunt la origine romani)

                                                                  -leg. de limba (vorbesc sau au vorbit lb. romana)

                                                                  -leg.ca loc de nastere (s-au nascut in Romania)

-la E si N de Prut: -Republica moldova si Ucraina

                             -cei mai numerosi romani 3,5-4 mil.

                             -regiuni rupte din teritoriul Romaniei prin Pactul Ribbentrop-Molotov (Ba-

                                sarabia, N Bucovinei, tinutul Herta)

-la S de Dunare: -in Pen. Balcanica

                           -peste 1 mil.

                           -mai multe grupe: -aromani (macedo-romani)

                                                        -istro-romani

                                                        -megleno-romani

-la V de granita tarii: intre Dunare-Tisa-Carpati

-in V si C Europei: Germania, Franta, Austria

-in S.U.A., Canada, Australia, America Latina

-in Israel peste 400.000 evrei originari din Romania

Vechimea si evolutia asezarilor umane

-asezare umana = comunitate umana (sat/oras), care cuprinde: -teritoriu (intravilan)

                                                                                                     -populatie

                                                                                                     -constructii

                                                                                                     -activitati economice

                             -poate fi: -rurala (sat)

                                            -urbana (oras)

A. Timpurile istorice:

-cele mai vechi urme de locuire: la incep paleoliticului (acum 1 mil. de ani)

-paleoliticul superior (35.000 – 10.000ani i.Hr.): -comunitati umane

                                                                               -asezari individualizate

-neolitic: diferite tipuri de culturi: -Hamangia

                                                       -Cucuteni

-epoca bronzului: instalarea pop. indo-europene (cu 2.000 ani i.Hr.)

-epoca Fe: -predominarea pop. indo-europene (tracii)

                  -apar asezari intarite de forma circulara

B. Antichitate:

-colonii grecesti: -sec VII i.Hr. orasul-port Histria (I localitate urbana din tara)

                            -sec VI i.Hr. orasele-porturi: -Tomis (Constanta)

                                                                          -Callatis (Mangalia)

-perioada statului dac: -sec I i.Hr. – sec I d.Hr.

                                     -asezari preponderent rurale

                                     -centre urbane: -Sarmizegetusa Regia

                                                              -Ziridava

                                                              -Argedava

                                                              -Petrodava

                                                              -Cumidava

-perioada romana: -Drobeta (D.T.Severin)

                               -Apullum (Alba Iulia)

                               -Napoca (Cluj Napoca)

                               -Potaissa (Turda)

                               -Dierna (Orsova)

                               -Porolissum (linga Zalau)

-plecarea administratiei romane (270 – 275 d.Hr.) =  -fenomenul urban scade

                                                                                     -predomina asez. rurale

C. Evul mediu:

-sec VII – X: -patrund slavii si alte popoare

                      -se pastreza caracterul rural

                      -asezari fortificate cu aspect urban: -Biharia (linga Oradea)

                                                                               -Morisena (la iesirea Muresului din tara)

                                                                               -Manastur (Cluj)

                                                                               -Carsium (Harsova)

-sec XI – XIII: -patrund maghiarii si sasii in Transilvania

                         -apar forme noi de organizare a asezarilor

-sec XIV – XV: -orase de tip feudal: -Timisoara, Arad, Oradea

                                                           -Brasov, Sibiu, Medias, Tg. Mures, Sighisoara

                                                           -Campulung, Curtea de Arges, Targoviste, Craiova, Bu-

                                                                 curesti

                                                           -Suceava, Siret, Iasi, Roman, Bacau

                          -orase de tip feudal care au devenit apoi asezari rurale: Baia, Cotnari, Crasna

                          -sunt mentionate documentar peste 10.000 localitati (majoritatea rurale)

D. Epoca moderna si contemporana:

-apar orase noi: -in zone miniere: Petrosani

                         -industriale: Resita

                         -in zone agricole: Alexandria, Calarasi

-perioada 1950 – 1990: -foarte multe asezari rurale au fost declarate orase

                                     -influenta negativa pentru asezarile -rurale: -depopularea lor

                                                                                              -urbane: -industrializarea fortata

                                                                                                            -cartiere cu arhitectura

                                                                                                                               uniforma

In prezent: -263 orase

                  -2.700 comune

                  -peste 11.000 sate

Asezarile rurale si tipologia lor

-asezarile rurale = comunitati umane caracterizate prin: -nr. mic de oameni

                                                                                          -gospodarii individuale

                                                                                          -activ. pred. agricole

                             -componente: -populatia

                                                   -vatra

                                                   -mosia

Clasificarea satelor:

a) dupa nr. de locuitori: -mici (sub 500 loc.)

                                      -mijlocii (500 – 1.500 loc.)

                                      -mari (1.500 – 3.000 loc.)

                                      -foarte mari (peste 3.000 loc.)

b) dupa forma: -forma perimetrului construit (vatra satului)

                        -forma neregulata: -fara un plan al dezvoltarii

                                                       -evolutia are u n caracter spontan

                        -forma liniara: de-a lungul unei vai, al unui drum

                        -forma geometrica: -unde oamenii au terenuri parcelate

                                                        -sate supuse procesului de sistematizare

                                                        -ex: dreptunghi, poligon

c) dupa structura: -modul de grupare al gospodariilor

                             -satul risipit: -gospodariile sunt la distante mari (pina la 1 km)

                                                  -vatra si mosia se suprapun

                                                  -se valorifica pasunile si padurile

                                                  -in M.Apuseni se numesc cranguri (exista un grad de rudenie)

                             -satul rasfirat: -specific zonelor de dealuri

                                                     -gospodarii insirate de-a lungul vailor si drumurilor

                                                     -are forma digitata

                                                     -pomicultura, viticultura, cresterea animalelor

                             -satul adunat: -la campie

                                                    -vatra este bine delimitata de mosie

                                                    -poate fi: -compact: case stans grupate (S Transilvaniei - sasi)

                                                                   -liniar: Pod. Getic, Pod. Barladului

                                                                   -geometrizat: in campii

d) dupa functii economice: -predomina functiile agricole: -cultura plantelor

                                                                                            -cresterea animalelor

                                           -functii comlementare agriculturii: -piscicola

                                                                                                   -forestiera

                                           -alte functii: -miniera

                                                               -activ. balneoclimaterice

                                                               -industriala

                                                               -transporturi

                                                               -servicii

                                                               -agroturistica

                                                               -functii mixte

Asezarile urbane. Clasificarea oraselor

-orasele = comunitati umane caracterizate prin: -pozitie si localizare

                                                                            -teritoriu construit = intravilan

                                                                            -populatie

                                                                            -activitati economice

                                                                            -spatiu inconjurator = suburban

                -au influenta asupra unor teritorii intinse si chiar asupra altor orase

                -intre orasele tarii exista legaturi reciproce =  sistemul urban national

                -sunt adevarate noduri =  o retea urbana

                -pozitia se stabileste -cu ajutorul coordonatelor geografice

                                                 -prin raportare la elemente fixe (alt oras, rau)

                -localizarea se face in raport cu suprafata pe care se afla (unit de relief)

                -ex:orasul Roman: -situat in Pod. Moldovei la confluenta Moldovei cu Siretul

                                              -se afla la contactul dintre Pod. Sucevei, Subc. Moldovei si Pod.

                                                                                         Barladului

-orasul = -concentrare umana de dimensiune mai mare decat satul

               -are dezv pe verticala

               -activitatea locuitorilor este predominant neagricola

               -are influenta mare asupra teritoriului din jur

-rang = locul ocupat de un oras intr-o retea de orase in functie de importanta pe care o are in

               raport cu celelalte

Clasificarea oraselor:

a) dupa marime: -foarte mici: sub 20.000 loc.

                           -mici: 20.000 – 50.000 loc.

                           -mijlocii: 50.000 – 100.000 loc.

                           -mari:100.000 – 350.000 loc.

                           -foarte mari: peste 2 mil. loc.

b) dupa pozitie si localizare: -dupa pozitie: in raport cu diferite parti ale tarii

                                              -dupa localizare: in raport cu elemente fixe

c) dupa geneza: -din antichitate: -orase cetati elene: Constanta, Mangalia

                                                    -orase dacice:

                                                    -orase din perioada romana: Cluj Napoca, Alba Iulia, Drobeta

                                                                                                 Turnu Severin, Orsova, Turda

                         -din evul mediu

                         -din epoca moderna si contemporana: Resita, Petrosani

d) dupa forma si structura: -struct complexa: -sistematizate si geometrizate

                                                                        -retea de strazi: -semicirculara: Braila

                                                                                                 -radiara si circulara: Buc, Ploiesti

                                                                                                 -dreptunghiulara: D.T.Severin

                                           -struct simpla: -orasele mici

                                                                   -sunt liniare sau digitate

e) dupa rangul in sistemul de asezari: -1 oras de importanta nationala: Bucuresti

                                                            -8 orase de importanta regionala: Craiova, Timisoara,

                                                                 Cluj-Napoca, Brasov, Iasi, Galati, Constanta, Ploiesti

                                                            -orase cu importanta semnificativa la nivel regional:

                                                                 Arad, Oradea, Tg. Mures, Sibiu, Bacau

                                                            -orase cu influenta locala

f) dupa activitatile economice:

                    -orase cu caracter complex: toate cu pop peste 100.000 loc.

                   -orase industriale: -mari: Hunedoara

                                                -mici: Resita

                   -orase cu activitati de servicii: -noduri feroviare: Pascani, Adjud, Simeria, Rosiori

                                                                                                 de Vede

                                                                   -porturi -maritime: Constanta, Mangalia, Sulina

                                                                                -dunarene: D.T.Severin, Giurgiu, Oltenita,

                                                                                                  Calarasi, Braila, Galati, Tulcea

                                                                   -statiuni balneoclimaterice: B.Herculane, Vatra Dor-

                                                                                                                nei, Predeal, Sinaia

                   -orase cu activ agricole imp: orasele mici din zona de campie si deal

Caracterizarea geografica a orasului Bucuresti

-peste 2 mil. loc.

-concentreza 1/10 din pop tarii

Pozitia geografica: in S tarii

Localizare: -in partea centrala a C.Romane: C.Vlasiei

                    -pe raurile Dambovita si Colentina

Evolutia istorica a orasului:

              -atestat documentar in sec XV (V.Tepes), cand a fost mutata capitala de la Targo-

                                                                                  viste in „cetatea Bucuresti”

              -devine capitala tarii dupa unirea principatelor romane

              -in per interbelica: -amenajarea raului Colentina

                                            -lacurile din N capitalei: Herastrau, Floreasca, Tei

                                            -avantul industriei

              -dupa 2RM: -industrializare fortata

                                  -urbanizare de tip socialist

Activitati economice:

              -industria se afla intr-un proces de restructurare  pe criterii de eficienta economica

              -are zone industriale = spatii din perimetrul urban in care exista o concentrare mare

                                                    de fabrici

              -toate ramurile industriale

              -bogata activitate comerciala

              -principalul centru de transport: -8 magistrale feroviare

                                                                 -sosele internationale

                                                                 -2 aeroporturi

                    -centru cultural si universitar

Aspectul urban:

                    -intre cele 2 RM era numit micul Paris

                    -azi are in jurul sau o zona periurbana = numita judetul Ilfov

                                                                                    -este zona situata in jurul unui oras, asu-

                                           pra careia acesta are o influenta puternica si de care este legat prin

                                           deplasarea zilnica a populatiei si activ ec.

Caracterizarea geografica a altor orase mari:

Iasi: -in S C. Moldovei pe raul Bahlui

        -din evul mediu

        -al 2 lea oras al tarii

        -in sec XIV era targ

        -a fost capitala Moldovei aprox. 300 ani

        -este asezat pe coline

        -centru universitar si cultural

        -industrie: chimica, metalurgica

Timisoara: -in Campia de Vest pe raul Bega

                   -din evul mediu

                   -cel mai important oras din V tarii

                   -in sec. XVI – XVII a fost centrul unui pasalac turcesc

                   -in sec. XVIII: colonizarea svabilor

                   -reteaua de strazi are forma inelara si concentrica (datorita sistematizarii din tim-

                                               pul dominatiei habsburgice)

                   -primul oras european cu iluminat public electric

                   -primul oras din tara cu tramvai electric

                   -industrie: constructii de masini, chimica, alimentara

Cluj Napoca: -pe Somesul Mic, pe marginea D.C.a Transilvaniei

                       -perioada romana: Napoca

                       -ingustarea Somesului Mic creeaza impresia de stramtoare (clus) =  denumirea

                                                                   Clusium

                      -o perioada a fost resedinta voievodatului Transilvaniei

                      -primul Institut de Speologie din lume

                      -cea mai mare gradina botanica din tara

                      -industrie: metalurgica, lemnului, chimica

Craiova: -pe raul Jiu, la contactul dintre Pod. Getic si Campia Romana

                -din evul mediu

                -la sf. Sec XV resedinta banilor adusa de la Strehaia (pana la sf sec XIX)

                -banie = forma traditionala de administrare in Oltenia

                              -resedinta banului (un fel de guvernator local)

                -industrie: constructii de masini (autovehicole, locomotive, utilaje agricole),

                                 chimica

Constanta: -pe tarmul Marii Negre =  poarta maritima a tarii

                    -colonistii greci au intemeiat orasul Tomis

                    -se dezvolta sub Imperiul Bizantin

                    -decade sub Imperiul Otoman

                    -in 1878 Dobrogea revine in componenta tarii

                    -se dezvolta continuu din perioada interbelica

                   -noul port Constanta Sud – Agigea

                   -centru turistic si balneoclimateric

                   -industrie: santier naval, chimica, alimentara, textila

Organizarea administrativ-teritoriala

-judetele: -sunt unitati administrativ-teritoriale care cuprind localitati, populati si  activitati

                         economice

                -sunt 41 judete (inclusiv Ilfov)

                -organizare pe judete din 1968

-municipiile: -orase de importanta mare, cu -numar mare de locuitori

                                                                       -cu organizare de un rang mai inalt decat a celor-

                                                                              lalte orase

                      -din 163 orase: 67 sunt municipii

-comunele: -forme elementare de organizare teritoriala

                    -cuprind un teritoriu cu mai multe sate

                    -au populatie rurala

                    -aprox 2.700 comune

Impartirea pe unitati teritoriale are traditii istorice: -in E si S tarii: judete

                                                                                  -in V si C: comitate

Clasificarea judetelor: -dupa suprafata: TM, SV, CS

                                       -dupa nr. de locuitori: PH, IS, BC

                                       -dupa caracteristicile fizico-geografice: -montane: BV, CV

                                                                                                      -de podis: VS,

                                                                                                      -de campie: TL, GI, CL, IL,

                                                                                                      -cu toate formele de relief:

AGRICULTURA

-cuprinde: -cultura plantelor: cereale, plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pt boabe,

                                               pomicultura, viticultura (60% din productia agricola)

                 -cresterea animalelor (40% din productia agricola)

Premisele naturale ale activitatilor agricole

-fondul funciar = totalitatea suprafetelor si modul de utilizare

-teren agricol = orice suprafata de teren pe care se poate practica o activitate agricola

-teren arabil = suprafata de teren pe care se pot cultiva plante, iar terenul este arat

Structura fondului funciar: -teren agricol: -arabil

                                                                   -pasuni si fanete

                                                                   -vii si livezi

                                            -paduri

                                            -ape

                                            -alte suprafete

Regiunile de campie: -relief neted =  mecanizare

                                   -cele mai fertile soluri: cernoziomuri

                                   -in zone cu secete frecvente: irigatii (Baragan, Dobrogea)

                                   -in zone cu exces de umezeala: indiguiri si desecari (Lunca Dunarii,

                                        Delta Dunarii, Campia de Vest)

                                   -sunt dezvoltate toate ramurile agriculturii

Regiunile de deal si podis: -relieful mai accidentat =  -alunecari de teren

                                                                                       -eroziunea solului

                                            -sunt cele mai favorabile pentru pomicultura si viticultura

                                            -se practica cresterea animalelor si cultura plantelor

Regiunile de munte: -nu sunt favorabile culturii plantelor

                                  -relief mai accidentat si clima rece

                                  -terenuri agricole in depresiuni

                                  -pasuni si fanete naturale pe suprafete mari =  cresterea animalelor

Factorii naturali care influenteaza agricultura: -relieful

                                                                          -clima

                                                                          -apa

                                                                          -solul

Imbunatatiri funciare: -combaterea eroziunii solului: -terasari

                                                                                     -plantatii pomicole si viticole

                                                                                     -impaduriri

                                   -fixarea terenurilor nisipoase: -plantatii pomicole si viticole

                                                                                    -plantatii de salcami

                                                                                    -ex: C.Olteniei, C.Carei

                                   -prevenirea inundatiilor: -indiguiri si desecari

                                                                            -ex: Balta Brailei =  Insula Mare a Brailei

                                   -combaterea secetei: -cele mai lungi si mai frecvente in SE tarii (Bara-

                                                                              gan Dobrogea si S Moldovei)

                                                                     -sisteme de irigatii

Cultura plantelor si utilizarea lor economica

1). Cultura cerealelor: -cele mai importante plante de cultura

                                      -importanta: -alimentatie

                                                          -nutret pentru animale

                                                          -materie prima in industrie

                                                          -export

                                     -depozitarea se face in magazii si silozuri

                                     -ex: grau, porumb, orz, ovaz, secara, orez, sorg

          -grau: -atestat arheologic de aprox. 6 milenii

                     -in campii (cernoziomuri)

                     -materie prima in ind. moraritului si panificatiei

          -porumb: -se cultiva de cca.300 ani

                          -originar din America Centrala (introdus in tara in sec. XVII)

                          -are extindere mai mare decat graul

          -orz: -utilizat in industria berii (Bucuresti, Sibiu, Craiova, Reghin, Azuga, Solca)

2). Cultura plantelor tehnice (industriale):

               -nu pot fi utilizate decat prin prelucrare industriala

               -cuprind: -plante uleioase: floarea-soarelui, soia, rapita, ricinul, inul pentru ulei

                              -plante textile: inul, canepa

                              -sfecla de zahar, tutunul

               -floarea-soarelui: -se cultiva in SE tarii si Campia de Vest

               -soia: -originara din Extremul Orient (Japonia, China)

                         -a fost adusa in tara in perioada interbelica

                         -se cultiva in campii

               -inul pentru ulei: -se obtine ulei pentru pictura si ulei pentru ind.vopselelor

                                           -Campia Romana

               -inul pentru fibra: -in zonele cu clima umeda si racoroasa: -Pod. Sucevei

                                                                                                            -depres. din Carp Orientali

                                                                                                            -Pod. Transilvaniei

               -canepa: -se cultiva in: -Pod. Sucevei

                                                    -Pod. Transilvaniei

                                                    -Campia de Vest

               -bumbac: -se importa din Asia Centrala, Sudan, Egipt, India, China

               -sfecla de zahar: -originara din campiile nord-europene

                                          -a fost adusa odata cu floarea-soarelui (1870)

                                          -Pod. Moldovei, Culoarul Siretului

                                          -D.C. a Transilvaniei, Depres. Brasov

                                          -Campia de Vest, Campia Romana si Dobrogea

                                          -planta perisabila =  fabrici in zonele de cultura

3). Cultura cartofului: -originar din America de Sud

                                      -se cultiva in: -N Moldovei si Culoarul Siretului

                                                            -SE Transilvaniei: depres.Brasov, Giurgeu, Ciuc

                                                            -NV tarii: Satu Mare, Bistrita Nasaud

                                      -se obtin amidon, glucoza si spirt

4). Legumele si leguminoasele pentru boabe:

          -leguminoase pentru boabe: -mazare, fasole

                                                       -Campia de Vest, Campia Romana, Dobrogea

          -legume: -ceapa, usturoi, tomate, ardei, varza, conopida, radacinoase

                         -se cultiva in luncile raurilor si in apropierea marilor orase

                         -zone legumicole: -Lunca Argesului si Dambovitei (Bucuresti)

                                                       -Lunca Dunarii (Braila, Galati)

                                                       -Lunca Siretului

                                                       -Lunca Jiului

                         -au fost construite sere si solarii

                         -cele mai mari sere: Bucuresti, Codlea, Arad, Oradea

                         -conserve de legume: Vadeni (BR), Valea Rosie, Calafat, Buftea

5). Viticultura:

         -se practica din antichitate

         -in 1882 a avut loc atacul filoxerei (insecta ajunsa accidental in Europa)

         -conditii prielnice: -terenuri in panta (dealuri) orientate spre S

                                       -veri calduroase si toamne lungi

                                       -in campii pe terenuri nisipoase

         -zone viticole: -Subcarpatii Curburii: -cea mai intinsa zona viticola

                                                                     -podgorii: Panciu, Odeobesti, Dealu Mare, Valea

                                                                                      Calugareasca

         -Pod. Moldovei: Cotnari, Iasi, Husi

         -Pod. Transilvaniei: Tarnavelor, Alba-Iulia, Lechinta

         -Dobrogea: Murfatlar, Niculitel, Ostrov

         -Campia si Dealurile de Vest: Aradului, Siria, Recas, Buzias, Teremia Mare, Valea lui

                                                          Mihai

         -Campia Olteniei: Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita

         -centre de vinificatie: Murfatlar, Cotnari, Panciu, Odobesti, Focsani, Jidvei

6). Pomicultura:

         -indeletnicire foarte veche

         -fructele se folosesc: -proaspete

                                           -ca materie prima in ind.conservelor si bauturilor

         -predomina: pruni, meri, peri, ciresi, visini, piersici, nuci

         -zone pomicole: -dealurile subcarpatice: -din Vrancea pana in Valcea

                                                                          -predomina prunul

                                    -N Transilvaniei: -predomina marul

                                    -S si SV Transilvaniei

                                    -Dealurile Banatului

                                    -Dobrogea: piersicul

                                    -N Moldovei: Pod.Sucevei predomina marul

         -soiuri romanesti de fructe: -mere domnesti

                                                     -mere cretesti

                                                     -pere busuioace

         -conserve de fructe: Raureni (VL), Baiculesti,Topoloveni (AG), Hateg, Baia Mare,

                                         Valenii de Munte

Cresterea animalelor

-ocupatie din timpuri stravechi

-furnizeaza: -produse alimentare: lapte, carne, oua

                    -materii prime in industrie: piei, lana, blanuri

-animalele sprijina omul

-baza furajera = totalitatea plantelor care asigura hrana animalelor

                        -este formata din: -pasuni si fanete naturale

                                                     -plante furajere: lucerna, trifoi, sfecla furajera, porumb siloz

1). Bovinele: -pentru carne si lapte

                      -pe tot cuprinsul tarii, dar mai ales in regiunile montane si periurbane

                      -cele mai mari efective de vaci pt. lapte: N Moldovei

                      -bivoli: Dep.Transilvaniei

                      -rase: baltata romaneasca, rasa bruna, rasa friza

2). Porcinele: -pentru carne si grasime

                       -in zona de campie, unde exista ferme de tip industrial

                       -cresterea lor este legata de cultura porumbului si cartofului

                       -rase: porcul de carne romanesc, Landrace, Mangalita, Bazna

3). Ovinele: -mai ales in zonele montane si submontane: zona Sibiului, Oltenia Subcarpatica

                     -in ultimele decenii in zonele joase: Dobrogea, C. Romana, C.de Vest

                     -rase: merinos, tigaie, turcana, karakul

                     -transhumanta = deplasarea sezoniera a pastorilor cu turmele de oi, in cautarea

                                                hranei

4). Cabaline: -Baragan, Dobrogea, Campia de Vest, N Moldovei

                      -rase: calul arab, lipitan, nonius

                      -se cresc in herghelii

5). Avicultura: -se cresc in gospodarii rurale si combinate avicole de tip industrial

                         -crescatorii: Titu, Crevedia

6). Apicultura: -ocupatie straveche

                         -Campia Romana, N Dobrogei, Delta Dunarii

                         -mierea = aliment hranitor

                         -albinele ajuta la polenizarea florilor

7). Sericicultura: -introdusa de turci in sec. XVIII

                             -este legata de prezenta duzilor

                             -Banat, S tarii

Prelucrarea industriala a produselor animaliere:

-produse lactate: -unt, branzeturi, lapte conservat

                            -Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Sibiu, Sighisoara

-conserve si preparate din carne: Bucuresti, Brasov, Sibiu, Salonta

-industria lanii: Brasov, Sibiu si imprejurimi, Bacau, Buhusi

-industria matasii: -naturale: Bucuresti, Lugoj, Timisoara

                               -artificiale: Popesti-Leordeni, Lupeni, Chiscani

-ind.pielariei: -piei naturale si artificiale

                       -marochinarie: manusi, curele, posete, valize, geamantane

                       -blanarii si cojocarii: Oradea, Orastie

-confectii si tricotaje

INDUSTRIA

Istoric si caracteristici generale

-la mijlocul sec. trecut: -primele intreprinderi

                                      -exploatarea carbunelui: 1840 la Petrosani

                                      -exploatarea si prelucrarea petrolului: 1857 langa Ploiesti

                                      -instalatii siderurguce: Otelu Rosu, Resita, Cugir

                                      -exploatarea sarii si a lemnului

-la sf.sec.XIX. apar activitati noi: -producerea energiei electrice

                                                      -siderurgia: Hunedoara, Calan

                                                      -producerea cimentului

-in primele doua decenii ale sec.XX.: -exploatarea industriala a gazului metan

                                                            -ramuri noi ale ind. chimice (produse clorosodice)

                                                            -se produc motoare industriale, automobile, avioane,

                                                              utilaje agricole

-in perioada interbelica industria s-a dezvoltat foarte mult =  la sfarsitul perioadei interbelice Romania a fost situata printre primele 10 tari din lume

-in timpul celui de-al doilea razboi mondal: un usor declin

-industrializarea socialista: -in perioada 1945-1949

                                            -11 iunie 1948: nationalizarea principalelor mijloace de productie

                                            -30 decembrie 1948: declararea Republicii Populare Romania

                                            -a urmarit dupa 1960: -dezvoltarea  ramurilor producatoare de

                                                                                    mijloace de productie

                                                                               -industrializarea unor regiuni mai slab dezv:

                                                                                    Moldova, Oltenia, Dobrogea

                                                                               -cresterea numerica a clasei muncitoare

                                                                               -atragerea oamenilor din agricultura in ind.

=  in ultima parte a perioadei comuniste (1980-1989): industrie supradimensionata

-dupa 1990: procesul de restructurare si privatizare

Structura industriei:

1. Industria energetica: -extractia si prelucrarea combustibililor minerali

                                      -ind. energiei electrice

2. Industria metalurgica: -siderurgia (metalurgia feroasa)

                                        -metalurgia neferoasa

                                        -industria constructiilor de masini

3. Industria chimica

4. Industria lemnului

5. Industria materialelor de constructie

6. Industria usoara

7. Industria alimentara

Industria energetica si a energiei electrice

A. Industria energetica: -exploatarea resurselor de energie: petrol, carbuni, gaze naturale

1) Petrolul: -din 1857 se exploateaza industrial

                   -langa Ploiesti una din primele instalatii de rafinare a petrolului din lume

                   -perioada interbelica locul 5 pe glob

                   -zone de exploatare: Subcarpatii, Podisul Getic, Campia Romana, Campia de Vest

                                                    platforma continentala a Marii Negre

                   -se prelucreaza in rafinarii =  produse derivate -Ploiesti, Brazi

                                                                                               -Borzesti, Onesti,

                                                                                               -Midia-Navodari

                                                                                               -Timisoara, Suplacu de Barcau

                  -anual se importa 1/2 din cantitatea de petrol prelucrata

                  -sursa de energie si materie prima in industria chimica si petrochimica

2) Carbunii: -se extrag si se prelucreaza de peste 2 secole

                    -folosire: combustibil, materie prima in industria chimica, termocentrale

                    -clasificare: -carbuni superiori: huila si antracit

                                        -carbuni inferiori: carbunele brun, lignit si turba

                    -se exploateaza: - in subteran = mina

                                              - la suprafata = cariera

         -huila: -baz. Petrosani (V. Jiului; jud. Hunedoara)

                     -Muntii Banatului: Anina

                    -se utilizeaza si pentru fabricarea cocsului siderurgic =  fonta

        -lignit: -baz. Motru-Rovinari (Podisul Getic; jud. Gorj)

                     -baz. Barcaului

        -carbune brun: baz. Comanesti

        -antracit: Schela (jud. Gorj)

        -turba: depresiunile din Carpatii Orientali

3) Gazele naturale: -sub forma de: -gaz metan (singur in zacamant): Dep.Transilvaniei

                                                       -gaze asociate = gaze de sonda (impreuna cu petrolul):

                                                                                  zonele de exploatare a petrolului

                              -folosire: ca materie prima in industria chimica, termocentrale

                              -se transporta prin gazoducte

B. Industria energiei electrice:

1) termocentrale: -folosesc combustibili minerali: petrol, carbuni, gaze naturale

                               -Bucuresti, Brazi

                               -Paroseni, Rogojelu, Turceni, Isalnita

                               -Mintia-Deva, Ludus-Iernut

                               -Borzesti, Chiscani

2) hidrocentrale: -folosesc energia apelor curgatoare

                                -Portile de Fier I si Portilr de Fier II (pe Dunare)

                                -Lotru-Ciunget (pe Lotru)

                                -Vidraru (pe Arges)

                                -Stejaru (pe Bistrita)

                           -cele mai multe pe raurile Olt, Arges si Bistrita

3) atomocentrala: -foloseste substante radioactive

                             -Cernavoda

4) energia geotermala: -energia apelor fierbinti din interiorul scoartei terestre

                                     -prima centrala geotermica la Oradea

Transportul energiei electrice se face prin linii de inalta tensiune =  S.E.N.          

Industria metalurgica

A. Industria siderurgica (metalurgia feroasa)

-produce fonta si otel –  produse semifabricate: tabla, tevi, sarma, bare, cuie

-foloseste materii prime -de baza: min.de Fe, Mn, Vn, Cr

                                       -ajutatoare: cocsul

-minereurile de Fe: -M. Poiana Rusca: Ghelari, Teliuc

                               -M. Apuseni: Baisoara

                               -M. Dognecei: Ocna de Fier

-mangan: pentru oteluri speciale: Iacobeni si Saru Dornei

-cocseriile folosesc huila din - V. Jiului si Banat

                                               -import: Galati

-centre siderurgice: Galati (Sidex – cel mai mare din tara), Hunedoara, Calan, Resita, Otelu

                                Rosu, Campia Turzii, Calarasi, Bucuresti, Targoviste

B. Metalurgia feroasa:

-metale neferoase: -Au, Ag, Cu, Pb, Zn

                              -se gasesc sub forma unor minereuri complexe (polimetale)

                              -se extrag din M. Metaliferi si M Gutai

                              -prelucrarea se face la Baia Mare si Zlatna

-    bauxita                                     alumina                              aluminiu(Al)

M. Padurea Craiului                     Oradea

        import                                   Tulcea

-metale rare: M. Metaliferi: -Hg: Izvorul Ampoiului

                                             -Mb: Baita

C. Industria constructiilor de masini (I.C.M.) si a prelucrarii metalelor:

-utilaj petrolier: Ploiesti, Campina, Targoviste

-utilaj minier: Petrosani, Targu Jiu, Baia Mare

-utilaje si agregate tehnologice pentru dotarea altor industrii:

-masini-unelte: -strunguri: Bucuresti, Arad

                         -rulmenti: Brasov, Barlad, Alexandria

-ind. electronica si electrotehnica: cele mai mari orase

-mijloace de transport: -feroviar: -locomotive: Bucuresti, Craiova, Resita

                                                     -vagoane:Bucuresti, Arad

                                     -auto: -autoturisme: Pitesti (Mioveni)

                                               -autoturisme de teren (ARO): Campulung

                                               -autocamioane: Brasov

                                               -autobuze: Bucuresti

                                     -santiere navale: -fluviale: Dr.Tn.Severin, Braila, Galati

                                                                 -maritime: Constanta, Mangalia

                                     -aparate de zbor: Bacau, Brasov, Craiova

-tractoare si masini agricole: Craiova, Brasov, Miercurea-Ciuc

-masini si obiecte pentru uz gospodaresc: -frigidere si congelatoare: Gaesti

                                                                   -masini de spalat si de gatit: Cugir

                                                                   -masini de gatit: Satu Mare

                                                                   -vase emailate: Medias

Industria chimica

-materii prime din tara: -sare, sulf, petrol, geze naturale, pirite cuprifere, lemn, paie, stuf

                                      -din import: cauciuc natural, apatite, fosforite

1. Ind. produselor clorosodice: -Cl, HCl, soda caustica, soda calcinata

                                                  -materie prima: sarea

                                                  -centre: Ocna Mures, Govora

2. Ind. H2SO4: -materie prima: pirite cuprifere: Altan-Tepe

                        -Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica

3. Ind. petrochimica: -materie prima petrol, g.n.=  produse chimice noi: -cauciuc sintetic

                                                                                                                   -anvelope

                                                                                                                   -mase plastice

                                                                                                                   -fire si fibre sintetice

                                  -combinate petrochimice: Brazi, Pitesti, Borzesti, Midia-Navodari,

                                                                             Victoria

4. Ind. ingrasamintelor: -azotoase: gaz metan si azot atmosferic

                                      -fosforice: apatite si fosforite

                                      -potasice

                                      -centre: Navodari, Tn.Magurele, Tg. Mures, Fagaras, Craiova

5. Ind. produselor farmaceutice: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara, Tg. Mures

                                                                                             -cea mai mare fabrica de antibiotice

6. Ind. celulozei si hartiei: -1768 la Prundu Bargaului (BN)

                                           -materie prima: lemn, stuf, paie

                                           -celuloza: Zarnesti, Calarasi, Chiscani, Constanta

                                           -hartie: Bacau, Piatra Neamt, Busteni

                                           -fire si fibre sintetice: Bucuresti (Popesti-Leordeni), Lupeni,

                                                                              Chiscani

7. Ind. vopselelor si colorantilor: Codlea, Oradea

8. Ind. poligrafica

Industria lemnului

-padurile ocupa peste ¼ din suprafata tarii

-produse: cherestea, furnire, placaje, mobila, PAL, PFL

-principala zona forestiera: Carpatii Orientali

-cherestea: -scanduri, grinzi

                  -cherestea de fag si de rasinoase

-furnire, placaje, PAL, PFL in combinate de prelucrare a lemnului

-ind. mobilei: Arad, Tg. Jiu, Cluj Napoca, Tg. Mures, Iasi, Sighetu Marmatiei

-produse speciale: -instrumente muzicale si ambarcatiuni: Reghin

                              -rechizite scolare si de birou: Sibiu, Timisoara

                              -chibrituri: Bucuresti, Braila, Gherla, Timisoara

Industria materialelor de constructie

-rocile pot fi: -magmatice (eruptive): granit (M-tii Macin), bazalt, andezit

                      -sedimentare: -calcar: Pod. Dobrogei, Carp. Orientali, Carp. Occidentali

                                            -travertin, gresii, argile, pietris, nisip

                      -metamorfice: sisturi cristaline, sisturi verzi, marmura (M-tii Poiana Rusca)

SECTORUL TERTIAR

-cuprinde acele activitati economice numite servicii: comett, turism, transporturi, telecomunicatii, educatie, cultura, sanatate

Comertul

= reprezinta totalitatea schimburilor economice realizate pe teritoriul unei tari

-se desfasoara prin unitati comerciale; care pot fi: -private

                                                                                -de stat

                                                                                -mixte

-in cadrul vanzarilor de marfuripredomina: -bunurile de consum alimentar

                                                                      -carburantii

Turismul

= ansambul activitatilor prin care omul isi petrece timpul liber calatorind intr-o alta localitate sau tara

-este o activitate privita sub doua aspecte: -activitate economica

                                                                    -activitate individuala sau de grup

-sejur = intervalul de timp in care are loc deplasarea in scop turistic

-Romania are potential turistic: -natural

                                                  -antropic

-tipuri de turism: -balneoclimateric: -pentru refacerea organismului

                                                            -Baile Herculane, Baile Felix, Calimanesti

                               -hibernal si al sporturilor de iarna: Sinaia, Predeal, Poiana Brasov, Baia

                                                                                       Borsa

                               -litoral: Mamaia, Eforie, Neptun, Mangalia

                               -cultural: -obiective arhitecturale, istorice, etnografice

                                               -N Bucovinei, Maramures, Sibiu, Sighisoara

                               -drumetiile: -vizitarea unor obiective mai greu accesibile

                                                   -Retezat, Fagaras

Obiective turistice naturale:

     -masivele montane: Bucegi, Fagaras, Retezat, Parang, Hasmasu Mare, Ceahlau, Rarau,

                                     Rodnei, Ciucas, Apuseni

    -pesteri: -Scarisoara, Ursilor, Vantului (M-tii Apuseni)

                 -Tausoarelor (M-tii Rodnei)

                 -Comarnic (M-tii Banatului)

                 -Pestera de la Movile (Dobrogea)

     -cheile: Bicazului, Nerei, Turzii

     -defilee: Dunarii, Oltului (Tusnad, Racos, Turnu Rosu-Cozia), Muresului (Toplita-Deda)

     -„vulcanii noroiosi” Paclele Mari si Paclele Mici din Subcarpatii Buzaului

     -„focurile vii”

Obiective turistice antropice:

     -cetati: elene, dacice, romane, medievale

     -castele si palate: Bran, Mogosoaia, Peles, Hunedoara

     -biserici si manastiri

     -muzee si case memoriale

     -arhitectura populara

     -statiuni

Transporturile

Caile de comunicatie si transporturile pot fi: -terestre: feroviare, rutiere

                                                                       -pe apa: fluviale, maritime

                                                                       -aeriene

                                                                       -speciale: conducte, linii de inalta tensiune

Transporturile feroviare:

-retea radiara si concentrica

-8 magistrale feroviare: -Bucuresti – Timisoara – Moravita / Jimbolia

                                      -Bucuresti – Arad – Curtici

                                      -Bucuresti – Oradea – Episcopia Bihorului

                                      -Bucuresti – Satu Mare – Halmeu

                                      -Bucuresti – Suceava – Vicsani

                                      -Bucuresti – Iasi – Ungheni

                                      -Bucuresti – Galati

                                      -Bucuresti – Constanta – Mangalia

-noduri feroviare = locuri de intersectie a mai multor cai ferate

-poduri feroviare: -Giurgiu-Ruse (spre Bulgaria)

                             -Fetesti-Cernavoda

                             -Ungheni (spre Rep. Moldova)

-puncte de frontiera: Moravita, Curtici, Episcopia Bihorului, Vicsani, Ungheni, Negru Voda,

                                 Giurgiu

-modernizarea cailor ferate: Intercity, Eurocity

Transporturile rutiere:

-magistrale rutiere: -E60: Hamburg – Oradea – Bucuresti – Constanta

                               -E70: Stamora Moravita – Timisoara – Bucuresti – Giurgiu – Bulgaria

                               -E85: Polonia (Lvov) – Suceava – Bucuresti – Giurgiu

-puncte de frontiera: Moravita, Nadlac, Varsand, Bors, Siret, Albita, Vama Veche, Negru

                                 Voda, Giurgiu

-poduri rutiere: -pe Dunare: -Giurgiu-Ruse

                                             -Fetesti-Cernavoda

                                             -Giurgeni-Vadu Oii

                         -pe Prut: Albita

Transporturile fluviale:

-pe Dunare: -porturi fluviale: D.T.Severin, Tn.Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cerna-

                                               voda

                   -porturi fluvio-maritime: Braila, Galati, Tulcea, Sulina

-Can. Dunare-Marea Neagra: -64 km lungime (1984); scurteaza distanta cu cca.400 km

                                                -intre Cernavoda si Constanta

                                                -ramificatie de la Poarta Alba – Midia-Navodari

                                                -Can. Dunare-Main-Rin face legatura cu Marea Nordului

-pe Prut: pana la Albita

-pe Bega

Transporturile maritime: -pe Marea Neagra

                                            -porturi maritime: Constanta, Mangalia, Midia-Navodari, Sulina

                                            -navele  maritime patrund pe Dunare pana la Braila

Transporturile aeriene: -interne: Bucuresti-Banesa, Timisoara, Arad, Oradea, Constanta (M.

                                                        Kogalniceanu), Satu Mare, Cluj Napoca, Tg. Mures

                                         -internationale: Bucuresti-Otopeni

Transporturile speciale: -prin conducte (oleoducte, gazoducte), linii de inalta tensiune

Telecomunicatiile

-reprezinta un sistem de transmitere a informatiilor la distante mari intr-un interval de timp foarte scurt

-telefonie, televiziune, radio, prin satelit, telegrafie, fax, internet, e-mail

Romania in organisme si organizatii internationale

A. Romania si relatiile ei internationale:

-membra a ONU care cuprinde: -UNESCO = Organizatia Natiunilor pt. Invatamant, Stiinta si

                                                                         Cultura 

                                                   -FAO = Organizatia Natiunilor pt. Agricultura si Alimentatie

                                                   -OMC = Organizatia Mondiala a Comertului

                                                   -OMS = Organizatia Mondiala a Sanatatii

                                                   -OMM = Organizatia Metrologica Mondiala

-membra a unor organisme financiare si economice internationale:

                                                   -FMI = Fondul Monetar International
                                                   -BM = Banca Mondiala

                                                   -BIRD = Banca Internationala pt. Reconstructie si Dezvoltare

                                                   -OCDE = Organizatia pt. Cooperare si Dezvoltare Economica

B. Relatiile comerciale, de cooperare economica si tehnico-stiintifica cu alte tari:

-comertul exterior: -s-a diminuat in ultimii ani

                                -a crescut la nivelul agentilor economici si a persoanelor particulare

                                -importurile depasesc exporturile

-importa: petrol, minereu de Fe, apatite, utilaje, bumbac, produse agroalimentare

-exporta: masini si utilaje, tractoare, nave, produse petroliere, ingrasaminte, ciment, mobila,

                produse textile

-principalii parteneri comerciali externi: -la import: Rusia, Germania, Italia, SUA

                                                                 -la export: Germania, Italia, Franta, Rusia

-relatii de cooperare economica si tehnico-stiintifica: -autoturisme: Franta, Coreea de Sud

                                                                                      -ciment: Germania

                                                                                      -petrol: Rusia

                                                                                      -ind. textila: Italia

                                                                                      -energie nucleara

                                                                                      -protectia mediului

Locul Romaniei in economia europeana si mondiala

A. Specificul economico-geografical Romaniei:

-fond funciar de calitate: terernurile arabile = 40%

-deficit de resurse energetice: -modeste sau in curs de diminuare

                                                -slabe calitativ

-insuficiente resurse de minereuri

-insemnate resurse nemetalifere: sare, fond forestier

-productii agricole suficiente

-infrastructura cailor de comunicatie relativ modesta

-potential turistic ridicat, dar insuficient valorificat

B. Locul Romaniei in lume:

-S = 238.391km2 =  locul 80/glob

-pop. = 21,7 mil.loc. =  locul 46/glob

-densitatea populatiei = 95 loc/km2 = valoare dubla fata de media mondiala (45 loc/km2)

              =  Romania este o tara relativ mica, dar bine populata

-locuri la productii industriale si agricole: -vin: locul 8

                                                                   -porumb: locul 10

                                                                   -grau: locul 18

                                                                   -otel: locul 21

                                                                   -aluminiu, gaze naturale: locul 22

                                                                   -energie electrica: locul 26

                                                                   -capacitate de rafinare: locul 30

                                                                   -petrol: locul 38

-ponderea Romaniei in comertul mondial: 0,2 %

C. Locul Romaniei in Europa:

-din punct de vedere politic se remarca o tendinta neta de integrare in structurile europene

-Romania face parte din: -CE = Consiliul Europei

                                        -OSCE = Organizatia Statelor Central Europene

-invitata la tratativele de aderare in UE

-la nivel european se remarca prin: -marime demografica

                                                        -intindere mare a terenurilor arabile

                                                        -resurse naturale: paduri, gaze naturale, sare

                                                        -produse industriale: otel, Al, utilaj petrolier, produse clo-

                                                                                          rosodice

                                                        -produse agricole: grau, porumb, floarea-soarelui, struguri

Caracteristici ale mediului inconjurator

A. Ce este mediul inconjurator ?

-totalitatea elementelor, proceselor si fenomenelor naturale si introduse de om de pe un anumit teritoriu si in care omul isi desfasoara activitatea

-cuprinde elemente, procese si fenomene: -naturale: -relief

                                                                                    -clima

                                                                                    -hidrografie

                                                                                    -vegetatie, fauna, sol

                                                                   -introduse de om: -asezari omenesti

                                                                                                -obiective si activitati economice

                                                                                                -transporturi

                                                                                                -fenomene datorate poluarii

-se suprapune cu mediul geografic, dar are in plus fenomene indirecte legate de activitatea umana

-cuprinde 2 parti: -o parte vizibila, spatiala: peisajul geografic

                            -o parte calitativa, functionala

    =  peisajul geografic = cum arata un teritoriu

    =  mediu = caracteristicile unui teritoriu

B. Transformarea mediului si a peisajelor:

-importanta mare in aprecierea caracteristicilor mediului si a peisajelor il are gradul de inter-

      ventie umana (antropica)

-antropic = elemente, fenomene sau procese datorate actiunii omului

-mediul actual este rezultatul unei evolutii indelungate in timp

-cele mai mari modificari au avut loc in ultimele decenii

-in antichitate si evul mediu, mediul inconjurator si-a pastrat calitatile naturale

-epoca moderna si contemporana –  cresterea populatiei –  exploatarea intensa a mediului in-

                                                    conjurator: -extinderea suprafetelor agricole

                                                                      -dezvoltarea asezarilor urbane

                                                                      -defrisari

-dupa 1950 se accentueaza transformarea mediului datorita: -industrializarii

                                                                                                -urbanizarii

                                                                                                -agriculturii intensive

                                                                                                -extinderii sistemului de transport

Analiza sintetica si regionala a mediului

-factorii care determina caracteristicile mediului inconjurator in Romania:

             -pozitia geografica pe glob si continent

             -relieful (etajarea)

             -gradul de transformare al mediului si peisajelor

             -pozitia in cadrul tarii a diferitelor medii

-sunt trei etaje principale ale mediului: -montan

                                                              -de dealuri

                                                              -de campie

1) mediul montan: -mediul aplin:-la peste 1800m alt.

                                                       -in Meridionali si Rodnei

                                                       -datorita frigului =  lipsa padurii si sezon de vegetatie redus

                                                       -pp. peste 1200 mm/an, zapada 6-7 luni/an

                                                       -varfuri, creste, stanci, abrupturi, relief glaciar

                                                       -influenta redusa a omului: pastorit, turism

                                   -mediul muntilor inalti: -in muntii cu altitudini intre 1200-1800m

                                                                         -predomina padurile de molid

                                                                         -tom.a. = 2-6oC; pp. = 1000-1200mm/an

                                                                         -defrisari, exploatari in cariera, baraje

                                   -mediul muntilor josi: -in muntii cu altitudini intre 800-1200m

                                                                       -paduri de fag si amestec

                                                                       -tom.a. = 6-9oC; pp. = 800-1000mm/an

                                  -mediul depresiunilor intramontane: -relief mai neted

                                                                                             -peisaj umanizat

                                                                                             -inversiuni termice

                                                                                             -poluare

2) mediul regiunilor deluroase: -mediul Subcarpatilor: -climat de adapost in depresiuni

                                                                                            -peisaj umanizat

                                                                                            -defrisari =  degradarea terenurilor

                                                      -mediul D.C.aTransilvaniei: -influente oceanice

                                                                                                    -pp. mai bogate, tom.a = 8-10oC

                                                                                                    -peisaj umanizat

                                                      -mediul Pod. Moldovei: -influente aride

3) mediul regiunilor joase: -mediul campiilor: -C. Romana, C. de Vest

                                                                             -suprafete orizontale

                                                                             -pp. mai bogate, tom.a. = 10-11oC

                                                                             -stepa si silvostepa

                                                                             -soluri fertile

                                               -mediul dealurilor joase: -Pod.Getic, Dealurile de V, Pod. Dobr.

                                                                                        -altitudini intre 200-400m

                                               -mediul luncii si Deltei Dunarii: -exces de apa = veg.specifica

                                                                                                   -climat mai bland

                                                                                                   -pescuitul, vanatoarea

                                               -mediul zonei litorale: -influente pontice

                                                                                    -zona turistica

Degradarea mediului inconjurator

= procesul prin care se modifica unele caracteristici ale componentelor sale, influentand ca-

                 litatea conditiilor de viata si activitatea omului

-se produce datorita unor factori: -naturali: cutremure, ploi torentiale

                                                     -antropici: poluare, eroziune

Domeniile degradarii mediului:

1) poluarea aerului: -eliberarea in atmosfera a unor noxe (produse chimice)

                                  -este fenomenul cel mai usor de sesizat

                                  -surse de poluare: -activitati industriale

                                                               -transporturi

                                                               -accidente tehnologice

                                                               -arderea substantelor organice

2) poluarea apelor: -deversarea unor substante poluante in rauri, lacuri

                                -influenteaza: -direct calitatea apei

                                                       -indirect flora si fauna acvatica

                                -surse de poluare: -produse petroliere

                                                             -ind.chimica

                                                             -zootehnia

3) eroziunea terenurilor: -numita si eroziune accelerata

                                          -cauze: -exploatare agrotehnica nerationala

                                                      -despaduriri

                                                      -pasunat excesiv

                                                      -drumuri perpendiculare pe versanti

                                          -efecte: -alunecari de teren

                                                       -torenti

                                                       -eroziunea solului

                                          -ex: Subcarpati, D.C.a Transilvaniei, Pod. Moldovei, Pod. Getic

4) defrisarile: -au implicatii: -directe asupra peisajului

                                               -indirecte: favorizeaza unele fenomene

                       -cele mai mari efecte negative in zonele de deal si podis

5)  poluarea sonora: -se manifesta prin zgomot

                                -in marile orase

6)  poluarea radioactiva: -cu substante sau deseuri radioactive

                                         -ex: Cernavoda

7) poluarea solului: -introducerea unor substante care modifica fertilitatea

8) degradarea peisajului: cariere, mine, termocentrale, centre siderurgice

Combaterea degradarii mediului inconjurator:

1) reducerea cantitatii de poluanti

-echipamente speciale (filtre): Baia Mare, Copsa Mica

-modernizarea proceselor de productie

-conservarea unor unitati foarte poluante

-realizarea unor unitati industriale cu poluare minima

2) conservarea caracteristicilor actuale ale mediului

-identificarea si protejarea unor arii de interes stiintific, peisagistic, ecologic

              Ex: 3 rezervatii ale biosferei: Delta Dunarii, Retezat, Pietrosu Rodnei

                    14 parcuri nationale

                     rezervatii stiintifice, monumente ale anturii

-exploatarea rationala a unor elemente ale mediului: paduri, sol

- exploatarea rationala a resurselor naturale de baza

3) reconstructia ecologica a unor teritorii cu o degradare accentuata

-terenurile indiguite si desecate din lunca si Delta Dunarii

-zonele de exploatari miniere (haldele de steril)

-areale afectate de poluare intensiva: -metalurgia neferoasa: Zlatna, Copsa Mica

                                                           -ind.cimentului: Turda, Hoghiz

4) realizarea unei educatii corespunzatoare privind mediul inconjurator

-extinderea informarii prin mass-media

-amplificarea actiunilor voluntare de interventie in zonele degradate

-stimularea cercetarilor elevilor

5) adoptarea unei legislatii corespunzatoare

Show Recent Messages (F3)

darry_borlea94 is currently not in your Messenger List.

 Add to your Messenger List (Ctrl+Shift+A)     Report as Spam (Alt+Shift+R)

darry_borlea94: 7 minuni din Romania in perioada ceausista: 1. Toata lumea avea de lucru; 2. Desi toata lumea avea de lucru, nimeni nu muncea. 3. Desi nimeni nu muncea, planul se facea 1oo %. 4. Desi planul se facea peste 1oo %, nu puteai cumpara nimic. 5. Desi nu gaseai nimic de cumparat, toata lumea avea de toate. 6. Desi toata lumea avea de toate, toti furau. 7. Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic



Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Carpatii Occidentali: Muntii Apuseni
Mont Blanc - Ruta Franceza clasica
Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane
REFERAT PRACTICA GEOGRAFIE Descrierea satului natal Dobriceni „Un sat de poveste”
PROIECT DIDACTIC - Marile descoperiri geografice si consecintele lor
Comuna Arbore
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD –VEST OLTENIA
Republica Moldova
Resursele Oceanului Planetar
Morfologia loessului











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate