Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
atmosfera, arhipelag, continent, desert, insula, ocean, clima, referat, meteo

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Relieful vulcanic


Relieful vulcanic



Relieful vulcanic

            Masivele de roci eruptive si structurile corespunzatoare acestora s-au constituit pe parcursul evolutiei geotectonice a teritoriului Romaniei in proterozoic, paleozoic, mezozoic si neozoic. Cu cat manifestarile magmato-eruptive sunt mai recente, structurile sunt mai bine pstrate iar influena lor in relief apare mai bine exprimata.

            Magmatismul vechi s-a manifestat din prepalozoic si pana in cretacic, cu structuri de roci intrusive si efuzive. Fenomenele magmatice prebaikaliene, baikaliene si hercinice au pus in loc corpuri granitoide in spatiul carpatic (Parang, Retezat, Muntele Mic, Almaj s.a.) si in Dobrogea de Nord. Fenomenele plutonice au avut loc si in mezozoic, unele corpuri vulcanice fiind acoperite cu un invelis sedimentar apoi scoase la zi prin eroziune indelungata.

            Astfel, in Muntii cristalini ai Bistritei, asa-numitul 'dyke porfiroid' dintre  Muntele Pietrosul si Masivul Giumalau a fost ferastruit de Bistrita in zona defileului de la Zugreni, iar masivul sienitic de la Ditrau domina ca o cupola uriasa intregul relief din imprejurimi. In Muntii Maramuresului, corpurile de diabaze mezozoice apar cu pregnanta in relief in varfurile Mihailec, Farcau s.a., contribuind la pastrarea pozitiei altitudinale dominante a acestora.

            In Muntii Banatului, masivele subvulcanice de banatite cretacice, dupa scoaterea lor la zi prin eroziune se pastreaza in partea de vest ca o insiruire de inaltimi cu aspect de cupole. Corpul eruptiv al Muntelui Vladeasa din Apuseni, alcatuit din riolite, dacite, si andezite, puse in loc la sfarsitul cretacicului si inceputul paleogenului, domina categoric sistemele muntoase din jur.

            In relieful Muntilor Apuseni se intalnesc si elemente morfostructurale ofiolitice sub forma de creste, muchii, trepte si abrupturi, in Trascau si alte masive.

            Un corp granitoid de mari dimensiuni a fost scos la zi prin eroziune, conturandu-se astfel profilul greoi al Muntelui Mare, dintre Aries si Somesul Rece.

            Magmatismul neogen ofera cele mai interesante si bine pastrate structuri si formatiuni vulcanice care se pastreaza in relieful carpatic din Romania. Astfel, in vestul Carpatilor Orientali a luat nastere cel mai lung lant de munti vulcanici neogeni din Europa, elementele structurale pastrandu-se din ce in ce mai bine in relief de la nord la sud; de fapt, gradul de conservare a formelor vulcanice depinde de varsta eruptiilor.

            Vulcanismul neogen din Carpati s-a manifestat in trei cicluri principale de eruptie: badenian; sarmatian-pliocen inferior; pliocen superior-cuaternar inferior.

            In timpul primului ciclu, manifestarile vulcanice au avut caracter exploziv, atat in partea nordica a Carpatilor Orientali (Oas, Gutai) cat si in Muntii Apuseni (Muntii Metaliferi). Au avut loc explozii si curgeri de lave andezitice, dacitice, riolitice, cat si proiectii piroclastitice acide. Astfel, a luat nastere un complex vulcano-sedimentar care in Gutai atinge grosimi de 50-250 m. In Muntii Apuseni, cele mai importante centre de eruptie din acest ciclu s-au localizat in perimetrele Rosia Montana, Brad-Sacaramb, Almaj-Stanija s.a. Tipul dominant de aparat vulcanic este alcatuit din alternante de lave consolidate rapid si piroclastite depuse subaerian dar si subacvatic (stratovulcani).

            In ciclul eruptiv sarmatian-pliocen inferior au predominat efuziunile de lava, alternand cu episoade explozive. Au luat nastere, astfel, numeroase edificii stratovulcanice, dar si corpuri intrusive. De remarcat ca in nordul Carpatilor Orientali vulcanismul s-a manifestat prin formarea unor corpuri subvulcanice in masivele Tibles, Rodnei si, mai ales, in Bargau. Mai la sud, respectiv in Calimani-Gurghiu-Harghita s-au format structuri stratovulcanice tipice, care au inchegat un lant de munti vulcanici propriu-zis. Principalele produse vulcanice puse in loc au fost andezitele si dacitele; in acelasi timp, spre marginile aparatelor vulcanice s-au acumulat strate imense de formatiuni vulcano-sedimentare.

            In timpul acestui ciclu de manifestare vulcanica au luat nastere cele mai reprezentative elemente structurale consecvente, pastrate in relieful actual: cosuri, caldeire, cratere, platouri vulcanice. Cele mai importante cratere de eruptie si prabusire se pastreaza in Calimani, avand forma unei imense caldere cu diametrul de 10,5 km. Caldera Calimani a fost sparta si drenata spre Depresiunea Neagra Sarului, dar in interiorul ei s-au format si alte conuri, cratere, platouri principale si secundare. In celelalte masive se pastreza, mai mult sau mai putin „deteriorate” prin eroziune, cratere, conuri si platouri, asa cum sunt cele din Gurghiu si Harghita (craterele Madaras, Fancel, Batrana, Cucu, Saca, Ostoros, Piatra Talaborului s.a).

            In ciclul pliocen superior-cuaternar se reiau manifestarile vulcanice cu caracter mai restrans, locale, in aceleasi perimetre ale ciclurilor anterioare. Manifestarile explozive sunt reduse ca numar si ca arie, intalnindu-se cu dezvoltare punctuala in gruparile Calimani-Gurghiu-Harghita, Oas-Gutai, Metaliferi, Persani, produsele vulcanice expulzate constand din andezite bazaltoide, bazalte. Se pare ca, aparitia muntelui Ciomatu, cu craterul Sfanta Ana, apartine acestei etape de eruptie.

            Incepand din pleistocenul mediu, in regiunea vulcanitelor neogene din Carpati se manifesta doar fenomene post-vulcanice: gheizere, fumarole, solfatare, mofete (ele formeaza si in prezent asa-numita aureola mofetica).

            Aparatele si rocile vulcanice au fost preluate de modelarea subaeriana si s-a construit un tip de morfologie vulcanica in care principalele forme sunt: cratere stirbite si drenate; varfuri columnare rezultate prin eroziunea selectiva din zonele centrelor de eruptie principale sau secundare (neckuri); fragmente de platouri structurale conservate de stratatele de lava consolidate; suprafete triunghiulare interbazinale, pe partea exterioara a conurilor de tip strato-vulcani (planeze); vai cu aspect de canion, uneori miniaturale („barrancos-uri”); forme reziduale cu aspect ruiniform (12 Apostoli din Muntii Calimani); maguri flancate de abrupturi (pe bazalte); chei si defilee; goluri subterane formate prin dizolvarea unor minerale la suprafata sau in masa lavelor (vulcanocarst) s.a. La marginea unor aparate vulcanice sau la contactul dintre conuri nesectionate si depozite de flis, au luat nastere mici depresiuni: Colibita, Nistru, Cavnic, Chiuzbaia, Firiza s.a. Principalele defilee sculptate in roci vulcanice sunt: Toplita-Deda (dintre Calimani si Gurghiu); Tusnad; Racos; sectoare de defilee din Muntii Metaliferi.

            Lantul eruptiv neogen din Carpatii Orientali ofera cea mai complexa imagine a reliefului vulcanic din tara noastra, cu aspecte care releva o mare diversitate a modului de actiune a proceselor morfogenetice pe tot parcursul pliocenului si cuaternarului. La est de acest lant muntos se pastreaza culoarul depresionar tectonic si de baraj vulcanic Bilbor-Borsec-Giurgeu-Ciuc, adevarat areal de discontinuitate dintre doua fasii carpatice cu relief foarte diferit, datorita influentelor lito-structurale care le-a conturat modelarea o lunga perioada de timp.



Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Clisura Dunarii
Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane
MEDIILE DIN ZONA RECE
MOCANITA
GEOGRAFIE - Geopolitica Dunarii, Marii Negre si Marii Mediterane test grila
BAILE HERCULANE
Podisul Dobrogei
Carpatii Occidentali: Muntii Banatului si Poiana Rusca
SPATIUL FINO-UGRIC - FINLANDA, ESTONIA, LETONIA, LITUANIA
Carpatii Moldo-Transilvani





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate