Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica


Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica




Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica

•        1. Relieful  fluvial

•        Raul – agentul principal de modelare, cu curgere permanenta, semipermanenta și temporara; actiunea de eroziune, transport si acumulare a raului se realizeaza in perimetrul bazinului hidrografic,  sistem geomorfologic fluvial  de tip proces-raspuns cu delimitare foarte clara in spatiu, prin cumpana de apa. Intrarile in sistem (energia termica datorita Soarelui,energia potentiala si cinetica din precipitatii, energia potentiala din ridicari tectonice și activitati magmatice, energia chimica realizata din procesele de meteorizatie) și iesirile din sistem (apa, sedimente, substanțe dizolvate) prin bilanțul morfogenetic realizat definesc funcționalitatea sistemelor fuviale;



•        Modelarea fluviala  are ca proiecție teritoriala  forma de relief complexa – valea;

•        Elementele vai : albia minora, albia majora, lunca sau șesul aluvial, terasele, versanții. Spațiul intre vai de diferite marimi și ordine este definit ca spațiu interfluvial.

•        Interfluviile sunt ierarhizate in raport de vai cf. modelului Horton-Strahler. Creșterea ordinului inseamna complicarea sistemului prin multiplicarea articularilor de suprafețe și muchii sub unghiuri foarte diferite in raport cu litologia și tipul tectono-structurilor.

•        Albii minore și majore;

•        Lunci si terase;

•        Tipuri de interfluvii.

Tipuri de vai

•        Vai  structurale: vai epigenetice, vai sinclinale, vai anticlinale, vai consecvente, vai obsecvente, vai resecvente,vai subsecvente, vai transversale, vai longitudinale;

•        Morfologia vaii: vai asimetrice, vai simetrice ,vai in trepte, vai cu fund plat, vai in V, vai cu terase,etc.

•        Forme morfologice de contact generate de acumularile fluviale terminale:

•        Conurile aluviale

•        Piemonturile

•        Fan-deltele

•        Deltele.

Relieful litoral

•        Relieful litoral definit in spațiul de interferența a uscatului cu marea (oceanul, lacul);

•        Tarmul – linia de demarcatie dintre apa și uscat, cu modificari diurne, lunare, sezoniere, anuale, multianuale,  in timp geologic;

•        Morfologia litorala este dependenta de dinamica apelor marine și oceanice, de atracția universala cosmica, de mișcarile tectonice, de adancimea platformei litorale, de impactul antropic ori gradul de antropizare a zonelor litorale,etc.

•        Dinamica apelor marine (valuri, maree, curenți), alaturi de eolizație, pluvio-denudație, activitatea microorganismelor și vegetației și faunei marine modifica in permanența linia țarmurilor, prin procese de eroziune și acumulare.




•        Eroziunea marina sau abraziunea marina are ca rezultat faleza și platforma de abraziune marina. Procesele și mecanismele care definesc abraziunea marina sunt coroziunea, șocul mecanic, spalarea țarmurilor prin jetul de resaca, procese de prabușire,surpare, alunecari,tasari,sufoziuni;  procese fizico-chimice (dezagregari,alterari,dizolvari,carbonatari).

•        Acumularea marina are ca rezultat plaja, forma de construcție rezultata din acumularea produselor abraziunii marine, respectiv nisipuri,pietrișuri, bolovanișuri, care vor imprima plajei principalele caracteristici morfometrice și morfologice (plaje cu nisip fin, plaje cu nisipuri grosiere, plaje stancoase  sau in roca, plaje joase, plaje inalte, etc.

•       

Tipuri de țarmuri

•        Multiple clasificari: Richtoffen (1886), Schlutter (1924), Johnson (1919), Shepard (1938), Valentin (1954), Emmanuel de Martonne (1932), dupa multiple criterii: structural, tectonica ( țarmuri de emersiune si submersiune); origine si complexitate; dinamica marina; agradare și degradare; poziție, geneza, raporturi cu structurile geologice.

•        Țarmuri joase : - lagunar (G.Mexic, G.Bengalez, NV-estul M.Adriatice);

–         de tip Watt (alternanța de sectoare aluviale, porțiuni mlaștinoase, bancuri de nisip și cordoane litorale: țarmurile Olandei,Danemarcei, Germaniei);

–       de tip skjars sau de tip filandez, rezultat in urma scufundarii unor regiuni acoperite de ghetarii de calota pleistoceni, care au lasat in urma exharației și polisajului glaciar, depresiuni acoperite de lacuri și morene pastrate sub forma de insule;

–       cu mangrove, mlaștinos (atlantic, guinez, pen.Florida).

Țarmuri inalte

•        Țarmuri cu rias (nord-vestul Spaniei, litoralul atlantic american intre New York – Capul Hatteras, Pen.Bretagne (golfuri alungite dezv. pe vai fluviale, cu promotorii prelungi);

•        Țarmuri cu fiorduri (coastele norvegiene, coastele pacifice ale Canadei, vestul Groelandei, estul N. Zeelande);

•        Țarmul  de tip dalmatic (șiruri paralele de insule, desfașurate in prelungirea peninsulelor (estul Adriaticii, vestul Californiei, coasta atlantica a Braziliei);

•        Țarmul de tip cadrilat (regiuni fracturate și faliate : M.Egee);

•        Tarmul de tip arcuit (pe tarmurile cu miscari tectonice active: V Pacific , M.Caraibe );

•        Tarmurile coraligene cu franjuri, bariere, insule si praguri (coastele Australiei de Est, Coastele Marii Roșii).






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Vegetatia Americii
Relieful modelat pe loess și depozite loessoide
RISCURI LA FENOMENE CLIMATICE
Tari si capitale
Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane
Hazarde naturale din Insulele Hawai
Tara Vrancei - Geografie Culturala
PODISURILE SI MEDIILE DE PODIS
SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI
Bucegii