Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica


Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica




Relieful fluvial i litoral. Forme de valorificare turistica

1. Relieful fluvial

Raul – agentul principal de modelare, cu curgere permanenta, semipermanenta i temporara; actiunea de eroziune, transport si acumulare a raului se realizeaza in perimetrul bazinului hidrografic, sistem geomorfologic fluvial de tip proces-raspuns cu delimitare foarte clara in spatiu, prin cumpana de apa. Intrarile in sistem (energia termica datorita Soarelui,energia potentiala si cinetica din precipitatii, energia potentiala din ridicari tectonice i activitati magmatice, energia chimica realizata din procesele de meteorizatie) i iesirile din sistem (apa, sedimente, substan e dizolvate) prin bilan ul morfogenetic realizat definesc func ionalitatea sistemelor fuviale;




Modelarea fluviala are ca proiec ie teritoriala forma de relief complexa – valea;

Elementele vai : albia minora, albia majora, lunca sau esul aluvial, terasele, versan ii. Spa iul intre vai de diferite marimi i ordine este definit ca spa iu interfluvial.

Interfluviile sunt ierarhizate in raport de vai cf. modelului Horton-Strahler. Cre terea ordinului inseamna complicarea sistemului prin multiplicarea articularilor de suprafe e i muchii sub unghiuri foarte diferite in raport cu litologia i tipul tectono-structurilor.

Albii minore i majore;

Lunci si terase;

Tipuri de interfluvii.

Tipuri de vai

Vai structurale: vai epigenetice, vai sinclinale, vai anticlinale, vai consecvente, vai obsecvente, vai resecvente,vai subsecvente, vai transversale, vai longitudinale;

Morfologia vaii: vai asimetrice, vai simetrice ,vai in trepte, vai cu fund plat, vai in V, vai cu terase,etc.

Forme morfologice de contact generate de acumularile fluviale terminale:

Conurile aluviale

Piemonturile

Fan-deltele

Deltele.

Relieful litoral

Relieful litoral definit in spa iul de interferen a a uscatului cu marea (oceanul, lacul);

Tarmul – linia de demarcatie dintre apa i uscat, cu modificari diurne, lunare, sezoniere, anuale, multianuale, in timp geologic

Morfologia litorala este dependenta de dinamica apelor marine i oceanice, de atrac ia universala cosmica, de mi carile tectonice, de adancimea platformei litorale, de impactul antropic ori gradul de antropizare a zonelor litorale,etc.

Dinamica apelor marine (valuri, maree, curen i), alaturi de eoliza ie, pluvio-denuda ie, activitatea microorganismelor i vegeta iei i faunei marine modifica in permanen a linia armurilor, prin procese de eroziune i acumulare.




Eroziunea marina sau abraziunea marina are ca rezultat faleza i platforma de abraziune marina. Procesele i mecanismele care definesc abraziunea marina sunt coroziunea, ocul mecanic, spalarea armurilor prin jetul de resaca, procese de prabu ire,surpare, alunecari,tasari,sufoziuni; procese fizico-chimice (dezagregari,alterari,dizolvari,carbonatari).

Acumularea marina are ca rezultat plaja, forma de construc ie rezultata din acumularea produselor abraziunii marine, respectiv nisipuri,pietri uri, bolovani uri, care vor imprima plajei principalele caracteristici morfometrice i morfologice (plaje cu nisip fin, plaje cu nisipuri grosiere, plaje stancoase sau in roca, plaje joase, plaje inalte, etc.

Tipuri de armuri

Multiple clasificari: Richtoffen (1886), Schlutter (1924), Johnson (1919), Shepard (1938), Valentin (1954), Emmanuel de Martonne (1932), dupa multiple criterii: structural, tectonica ( armuri de emersiune si submersiune); origine si complexitate; dinamica marina; agradare i degradare; pozi ie, geneza, raporturi cu structurile geologice.

armuri joase : - lagunar (G.Mexic, G.Bengalez, NV-estul M.Adriatice);

de tip Watt (alternan a de sectoare aluviale, por iuni mla tinoase, bancuri de nisip i cordoane litorale: armurile Olandei,Danemarcei, Germaniei);

de tip skjars sau de tip filandez, rezultat in urma scufundarii unor regiuni acoperite de ghetarii de calota pleistoceni, care au lasat in urma exhara iei i polisajului glaciar, depresiuni acoperite de lacuri i morene pastrate sub forma de insule;

cu mangrove, mla tinos (atlantic, guinez, pen.Florida).

armuri inalte

armuri cu rias (nord-vestul Spaniei, litoralul atlantic american intre New York – Capul Hatteras, Pen.Bretagne (golfuri alungite dezv. pe vai fluviale, cu promotorii prelungi);

armuri cu fiorduri (coastele norvegiene, coastele pacifice ale Canadei, vestul Groelandei, estul N. Zeelande)

armul de tip dalmatic ( iruri paralele de insule, desfa urate in prelungirea peninsulelor (estul Adriaticii, vestul Californiei, coasta atlantica a Braziliei)

armul de tip cadrilat (regiuni fracturate i faliate M.Egee

Tarmul de tip arcuit (pe tarmurile cu miscari tectonice active: V Pacific , M.Caraibe );

Tarmurile coraligene cu franjuri, bariere, insule si praguri (coastele Australiei de Est, Coastele Marii Ro ii



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Vegetatia Americii
Relieful modelat pe loess și depozite loessoide
RISCURI LA FENOMENE CLIMATICE
Tari si capitale
Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane
Hazarde naturale din Insulele Hawai
Tara Vrancei - Geografie Culturala
PODISURILE SI MEDIILE DE PODIS
SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI
Bucegii



loading...