Relieful fluvial și litoral. Forme de valorificare turistica

Relieful fluvial i litoral. Forme de valorificare turistica

1. Relieful fluvial

Raul - agentul principal de modelare, cu curgere permanenta, semipermanenta i temporara; actiunea de eroziune, transport si acumulare a raului se realizeaza in perimetrul bazinului hidrografic, sistem geomorfologic fluvial de tip proces-raspuns cu delimitare foarte clara in spatiu, prin cumpana de apa. Intrarile in sistem (energia termica datorita Soarelui,energia potentiala si cinetica din precipitatii, energia potentiala din ridicari tectonice i activitati magmatice, energia chimica realizata din procesele de meteorizatie) i iesirile din sistem (apa, sedimente, substan e dizolvate) prin bilan ul morfogenetic realizat definesc func ionalitatea sistemelor fuviale;

Modelarea fluviala are ca proiec ie teritoriala forma de relief complexa - valea;

Elementele vai : albia minora, albia majora, lunca sau esul aluvial, terasele, versan ii. Spa iul intre vai de diferite marimi i ordine este definit ca spa iu interfluvial.

Interfluviile sunt ierarhizate in raport de vai cf. modelului Horton-Strahler. Cre terea ordinului inseamna complicarea sistemului prin multiplicarea articularilor de suprafe e i muchii sub unghiuri foarte diferite in raport cu litologia i tipul tectono-structurilor.

Albii minore i majore;

Lunci si terase;

Tipuri de interfluvii.

Tipuri de vai

Vai structurale: vai epigenetice, vai sinclinale, vai anticlinale, vai consecvente, vai obsecvente, vai resecvente,vai subsecvente, vai transversale, vai longitudinale;

Morfologia vaii: vai asimetrice, vai simetrice ,vai in trepte, vai cu fund plat, vai in V, vai cu terase,etc.

Forme morfologice de contact generate de acumularile fluviale terminale:

Conurile aluviale

Piemonturile

Fan-deltele

Deltele.

Relieful litoral

Relieful litoral definit in spa iul de interferen a a uscatului cu marea (oceanul, lacul);

Tarmul - linia de demarcatie dintre apa i uscat, cu modificari diurne, lunare, sezoniere, anuale, multianuale, in timp geologic

Morfologia litorala este dependenta de dinamica apelor marine i oceanice, de atrac ia universala cosmica, de mi carile tectonice, de adancimea platformei litorale, de impactul antropic ori gradul de antropizare a zonelor litorale,etc.

Dinamica apelor marine (valuri, maree, curen i), alaturi de eoliza ie, pluvio-denuda ie, activitatea microorganismelor i vegeta iei i faunei marine modifica in permanen a linia armurilor, prin procese de eroziune i acumulare.

Eroziunea marina sau abraziunea marina are ca rezultat faleza i platforma de abraziune marina. Procesele i mecanismele care definesc abraziunea marina sunt coroziunea, ocul mecanic, spalarea armurilor prin jetul de resaca, procese de prabu ire,surpare, alunecari,tasari,sufoziuni; procese fizico-chimice (dezagregari,alterari,dizolvari,carbonatari).

Acumularea marina are ca rezultat plaja, forma de construc ie rezultata din acumularea produselor abraziunii marine, respectiv nisipuri,pietri uri, bolovani uri, care vor imprima plajei principalele caracteristici morfometrice i morfologice (plaje cu nisip fin, plaje cu nisipuri grosiere, plaje stancoase sau in roca, plaje joase, plaje inalte, etc.

Tipuri de armuri

Multiple clasificari: Richtoffen (1886), Schlutter (1924), Johnson (1919), Shepard (1938), Valentin (1954), Emmanuel de Martonne (1932), dupa multiple criterii: structural, tectonica ( armuri de emersiune si submersiune); origine si complexitate; dinamica marina; agradare i degradare; pozi ie, geneza, raporturi cu structurile geologice.

armuri joase : - lagunar (G.Mexic, G.Bengalez, NV-estul M.Adriatice);

de tip Watt (alternan a de sectoare aluviale, por iuni mla tinoase, bancuri de nisip i cordoane litorale: armurile Olandei,Danemarcei, Germaniei);

de tip skjars sau de tip filandez, rezultat in urma scufundarii unor regiuni acoperite de ghetarii de calota pleistoceni, care au lasat in urma exhara iei i polisajului glaciar, depresiuni acoperite de lacuri i morene pastrate sub forma de insule;

cu mangrove, mla tinos (atlantic, guinez, pen.Florida).

armuri inalte

armuri cu rias (nord-vestul Spaniei, litoralul atlantic american intre New York - Capul Hatteras, Pen.Bretagne (golfuri alungite dezv. pe vai fluviale, cu promotorii prelungi);

armuri cu fiorduri (coastele norvegiene, coastele pacifice ale Canadei, vestul Groelandei, estul N. Zeelande)

armul de tip dalmatic ( iruri paralele de insule, desfa urate in prelungirea peninsulelor (estul Adriaticii, vestul Californiei, coasta atlantica a Braziliei)

armul de tip cadrilat (regiuni fracturate i faliate M.Egee

Tarmul de tip arcuit (pe tarmurile cu miscari tectonice active: V Pacific , M.Caraibe );

Tarmurile coraligene cu franjuri, bariere, insule si praguri (coastele Australiei de Est, Coastele Marii Ro ii