RESURSELE NATURALE

ALE EUROPEI SI ROMANIEI

Resurse naturale totalitatea formelor de existenta a materiei si energiei raspandite in toate geosferele, care sunt utile societatii umane intr-un anumit stadiu al dezvoltarii sale

Resursele fundamentale sunt cele care intretin viata, iar resursele de baza sunt cele utilizate de om in diverse scopuri.

In functie de geosfera in care se afla, se impart in:

resurse ale scoartei terestre: resursele energetice (carbuni, hidrocarburi, combustibilii nucleari) resurse minerale (minereuri    de fier, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere)

resurse ale hidrosferei: apele subterane, apele de suprafata, marile si oceanele

resurse ale atmosferei: gazele atmosferice, energia eoliana, energia solara, conditiile climatice

resurse ale biosferei: vegetatia, fauna

resurse ale pedosferei: fondul funciar

RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI

Resursele de subsol sunt strans legate de structurile geologice si varsta lor. Cele mai bogate zacaminte apartin Europei Nordice (hercinice):

a.       Platforma Rusa- formata in precambrian- suprapusa unor regiuni de campie si podisuri dtine importante zacaminte de :

min. de FeÞKRIVOI ROG, KURSK, (Ucraina)

carbuniÞ baz. DONETK (Ucraina), baz. PECIORA (Rusia)

petrol, bauxita, mangan

b.       Peninsula Scandinavica- unitate montana si de podis precambrian si caledoniana- detine:

min. de FeÞKIRUNA (Suedia)

min. de Cu, Ni, Zn

c.       Unitatea hercinica include:

M. UralÞcu zacaminte de min. de Fe, bauxita, aur, platina, diamante,carbune, petrol, sare gema etc

Europa de MijlocÞ min. de Fe si carbune in ÞBaz, RUHR, Pod. Boemiei, Baz. SAAR, Baz. SILEZIEI, insulele Britanice

ÞPb, Zn, Cu

Meseta SpaniolaÞmin de Fe, carbuni, Hg

d.       Orogenul alpino-carpaticÞAu, Ag, Cu, Fe, mangan, bauxita, sare, petrol, gaze naturale, marmura, sulf, izvoare minerale carbogazoase

e.       M. NorduluiÞ hidrocarburi

Resursele de suprafata includ:

a.       resursele de apaÞ neuniform distribuite- insugficiente in E si S

b.       resurse vegetaleÞpadurile, pasunile si fanetele naturale

c.       resursele de solÞ din soluri sunt fertile (de tip molisol-cernoziom)

RESURSELE NATURALE ALE ROMANIEI

Romania dispune, in general, de putine resurse naturale de baza, o mare parte dintre acestea fiind importate.

RESURSELE ENERGETICE

Romania dispune de resurse energetice pe tot cuprinsul tarii, dispuse insa inegal

a.    Petrolul

Este cea mai importanta resursa energetica, in actualul stadiu de dezvoltare al societatii umane. Romania a fost cel mai mare producator de petrol pana la cel de al II-lea Razboi Mondial, de altfel fiind si prima tara din lume care a rafinat petrolul la Rafov 1857-Ploiesti , Brasov-1849.

Petrolul este utilizat ca si combustibil sau ca materie prima in industria petrochimica. Detinem inca zacaminte de petrol ( se presupune ca ar exista la mari adancimi) insa, unele sunt pe cale de epuizare, fapt ce determina importul unor mari cantitati pentru acoperirea necesarului si pentru a proteja zacamintele existente.

Principalele regiuni de exploatare sunt:

Campia Romana- in subunitatile

C. Brailei C. Ploiesti, C. Targoviste, C. Pitesti,C. Gavanu-Burdea, C. Boianului C. Romanatilor

Subcarpati - aici au fost descoperite si exploatate primele zacaminte de petrol in Subcarpatii Curburii

-in prezent principalele exploatari se concentreaza in:

Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Getici

Podisul Getic

cu exploatari in regiunea dintre Dambovita si Olt

cu exploatari in regiunea dintre Olt si Jiu

Campia de Vest

zona Arad-Timisoara

zona de la N de Oradea

Dealurile de Vest

Depresiunea Brasov

Platforma continentala a Marii Negre- exploatari cu ajutorul platformelor de foraj marin

Petrolul este prelucrat in rafinariile de la: Ploiesti, Brazi, Campina, Midia-Navodari, Borzesti, Suplacul de Barcau, Timisoara

b.    Gazele naturale

Se impart in :

gaz metan- ce apare in domurile gazeifere din Pod. Transilvaniei fiind cel mai pur din lume 99,99%

gaze asociate- se gasesc alaturi de petrol in zacamantÞ se mai numesc si "cap de gaz"

sunt utilizate ca si combustibil, in ind. chimica etc.

sunt transportate ca si petrolul din zonele de exploatare in cele de consum sau prelucrare prin conducte

pentru acoperirea necesarului se importa o mare cantitate de gaze din Fed. Rusa

Gazul metan se exploateaza in Pod. Transilvaniei in regiunile:

C. Transilvaniei , Pod. Tarnavelor , Subcarpatii Tarnavelor

Gazul asociat ( de sonda)

Se gasesc in acelasi zone de exploatare ca si petrolul, alaturi de care mai apar ca centre distincte:

o        Pod. Moldovei, C. Romana

c.    Combustibilii nucleari

In tara noastra se exploateaza doar uraniul in :Crapatii Orientali, M. Apuseni, M. Aninei

Este utilizat impreuna cu apa grea obtinuta la Halanga, la centrala nucleara de la Cernavoda pentru obtinerea energiei electrice ce reprezinta 8% din productia tarii.

d.    Hidroenergia

Utilizeaza energia apelor pentru obtinerea energiei electrice. Prezinta multiple avantaje: energie ieftina, lacurile de acumulare pot fi utilizate pentru alimentarea cu apa a populatiei, agrement, irigatii etc. Prezinta dezavantajul fluctuatiei de productie datorita regimului de scurgere neregulat al raurilor.

Puterea instalata a hidrocentralelor este de 5 700 MW, la un potential hidroenergetic de 8000 MW (din care 5 900 pe raurile interioare, din care 80% in zonele montane), iar prin amenajari complexe chiar de 13 000 MW.

Principalele hidrocentrale

pe Dunare: Portile de Fier I si II

pe Prut: Stanca- Costesti

pe Siret: Racaciuni+2 in aval

pe Bistrita: Stejaru-Bicaz si alte 12 in aval, mai mici

pe Buzau: Siriu

pe Doftana: Paltinu

pe Ialomita: Moroieni

pe Arges: Vidraru, si alte 15 in aval

pe Olt: Fagaras, Avrig, Calimanesti, Ipotesti Dragasani, Slatina, Izbiceni

pe Lotru: Lotru-Ciunget

pe Sadu: Sadu V

pe Barzava: Valiug

pe Sebes: Sugag,    Galceag, Sascior, Petresti

pe Raul Mare: Raul Mare-Retezat

pe Somesul Mic: Fantanele, Gilau, Marisel, Tarnita

e.    Carbunii

sunt exploatati inca din secolul XVII-lea in M-tii Banat

sunt utilizati ca materie prima in metalurgie (cocs metalurgic)-carbunii superiori, sau ca sursa de energie in ind. energetica (in termocentrale)-carbunii inferiori

rezervele sunt limitate ( mai ales de carbuni superiori) mari cantitati fiind importate

dupa puterea calorica se impart:

carbuni superiori: antracitul si huila

carbuni inferiori: carbunele brun, lignit, turba

Antracitul:

- un zacamant mic se regaseste la Schela -Gorj (M. Valcan)

Huila:

a determinat aparitia unor concentrari urbane- Microregiunea urbana Petrosani

este utilizata pentru obtinerea cocsului metalurgic sau in termocentrale

la Resita si Hunedoara-cocserii, Calan si Petrila- semicocserii

unele mine au fost in prezent inchise, iar altele modernizate

zacamintele se cantoneaza in zona montana in doua bazine huilifere:

Bazinul Petrosani

Bazinul Aninei (M. Banatului)

Carbunele brun

este utilizat in termocentrale

se exploateaza in bazinele carbonifere:

Bazinul Comanesti (Gr. Centrala a Carp. Or.)

Bazinul din Dep. Almas-Agrij (M. Meses)

Bazinul Brad cu (M. Apuseni)

Bazinul Sinersig ( Dealurile Banatului)

Lignitul

numit si "carbune energetic" este utilizat in termocentrale pentru obtinerea energiei electrice

reprezinta cele mai mari rezerve de carbune

se exploateaza la suprafata in cariere sau in subteran, fiind subventionat datorita costurilor de productie mari

principalele bazine carbonifere sunt:

Motru-Rovinari (Pod. Getic), Pod. Mehedinti Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Dep. Baraolt, Crasna- Barcau (Dealurile de Vest)

Turba

prezinta puterea calorica cea mai mica- Dep. Dornelor

Alte surse de energie

sunt utilizate foarte putin inca in prezent fata de potentialul existent

energia geotermica se utilizeaza in C. de Vest

energia solara se poate utiliza in C. Romana si zona litoralului

energia eoliana utilizabila in zona de Dobrogei, C. Romana si zona montana

Termocentrale- identificati termocentralele pe harta din Atlas in functie de unitatea majora de relief din care face parte

RESURSELE MINERALE

au determinat aparitia unor orase importante

se gasesc cu precadere in zona montana si subcarpatica

se impart in:

metalifere feroase ( minereurile de fier, manganul, crom, nichel) si neferoase (cupru, argint, aur, bauxita, wolfram, etc.)

nemetalifere ( sarea gema, baritina, nisipuri cuartoase, caolin)

roci de constructie

A.  Resursele minerale metalifere

FEROASE

Minereul de fier

detinem putine rezerve, cantitati mari fiind importate

este utilizat ca materie prima in ind. siderurgica

principalele exploatari se localizeaza:

in zonele cu roci metamorfice:

M. Poiana Rusca- 50% din productia tarii , M. Dognecea, M. Gilau

In zonele cu roci eruptive:

M. Harghita, Pod. Niculitel

Manganul

este utilizat alaturi de alte minereuri pentru imbunatatirea calitatii otelului

se exploateaza:

Carpatii Orientali, M. Banatului

Centre siderurgice: Galati (SIDEX), Calarasi (SIDERCA), Hunedoara, Calan, Resita (cel mai vechi 1784), Otelul Rosu, Vlahita, Targoviste; Campia Turzii, Nadrag, Iasi, Roman, Bucuresti, Buzau, Braila, Tulcea

Se produc: oteluri, fonta, laminate, tabla, tevi, sarma etc.

NEFEROASE

Se impart dupa modul de utilizare si proprietatile fizice in :

a.       metale colorate

b.       metale auro-argintifere

c.       metale rare

a.    Metale colorate

Cuprind cuprul, plumbul, zincul, aluminiul. Acestea in zacamant formeaza minereuri complexe (exceptie aluminiul.

1. Minereurile complexe- se exploateaza :

Carpatii Orientali, Muntii Apuseni, M. Poiana Rusca, M. Banatului

2. Cuprul   

- se poate gasi si singur in zacamant in stare nativa, se exploateaza

Carpatii Orientali, M. Apuseni, M. Poiana Rusca, M. Banatului, Pod. Dobrogei

Centre de prelucrare: Baia Mare, Zlatna, Rosia Poieni

Plumbul

se extrage din minereurile complexe, prezentand utilizari multiple

se prelucreaza la: Baia Mare (ind. de prelucrare este extrem de poluanta)

Zincul

se extrage din minereurile complexe

se prelucreaza la Copsa Mica (ind. de prelucrare este extrem de poluanta)

Aluminiul

se obtine din alumina prin electroliza la Slatina (ALROSLATINA)

alumina se obtine prin calcinarea bauxitei la Oradea ( pe baza resurselor interne) si la Tulcea ( pe baza bauxitei importate)

bauxita este un oxid de aluminiu hidratat, format prin alterarea calcarului intr-un climat tropical umed

bauxita se exploateaza in

M-tii Padurea Craiului, M-tii Sureanu

b.    Metale auro-argintifere

se exploateaza din timpul daco-romanilor in M-tii Apuseni

principala zona de extractie este "patrulaterul aurifer" din Muntii Metaliferi cu exploatari la :

a doua zona de exploatare se regaseste in M-tii Guta

metalul este rafinat la: Baia Mare si Zlatna

c.    Metale rare

Mercur

- detine putine rezerve ( jud. Alba)

Molibden si Wolfram

- detine putine rezerve ( jud. Bihor)

Uraniul

Vezi combustibilii nucleari

B.  Resursele minerale nemetalifere

Sarea gema

detinem mari rezerve in Depresiunea colinara a Transilvaniei, Subcarpati Moldovei, Curburii, Getici si Pod. Sucevei

puritatea unor zacaminte poate ajunge la 96,97% NaCl

este utilizata in alimentatie sau ca materie prima in industria chimica (produse clorosodice: detergenti, HCl) la Borzesti, Govora, Ramnicu Valcea

Baritina

- se exploateaza M. Rarau, Dep. Nalbant

Grafit, mica alba, gips, diatomit, bentonit

se gasesc in cantitati foarte mici

C.  Rocile de constructie

se gasesc in cantitati destul de mari

prezinta utilizari multiple, constructii, materii prime in diverse ramuri ale ind. materialelor de constructie

Granitul

se exploateaza: M-tii Macinului, valea Muresului

Bazaltul

se exploateaza la Carpatii Orientali,M. Apuseni, ealurile de Vest

Calcarele

se utilizeaza la fabricarea liantilor

se exploateaza : Pod. Dobrogei,Carp. Orientali, M. Apuseni, Subcarpatii Curburii,Subcarpatii Getici

Travertinul

se utilizeaza pentru pavarea cladirilor Dep. Borsec

Gresiile

- se exploateaza- Carpatii Orientali

Marmura

este utilizata pentru ornamente si monumente

se exploateaza :. Apuseni,M. Poiana Rusca, M. Fagaras

Argilele

se utilizeaza ca materie prima in industria ceramicii pentru producerea de caramizi, tigle etc.

se gaseste mai ales in regiunile extracarpatice

Caolinul

este un tip de argila utilizat pentru producerea obiectelor de ceramica fina

se exploateaza : Dep. Transilvaniei

Nisipuri cuartoase

sunt utilizate in industria sticlei, se exploateaza - C. Moldovei (jud. Botosani)

RESURSELE HIDROSFEREI

Potentialul economic la este determinat de caracteristicile hidrografice ale raurilor si lacurilor, repartitia geografica a apelor subterane si particularitatile apelor Marii Negre.

Apele de suprafata

Resursele de apa din rauri sunt modeste, fiind inegal raspandite: 66% in regiunile montane si doar 10% in regiunile de podis si dealuri joase si regiunile de campie, care necesita irigatii, alimentarea cu apa a populatiei, ramurilor industriale, hidroenergie etc.

Resursele de apa ale lacurilor sunt utilizate pentru alimentarea cu apa, piscicultura, turism balnear etc.

Apele subterane

Cele mai importante rezerve se regasesc in regiunile de campie, podis si dealuri. Apele subterane dulci sunt utilizate mai ales pentru alimentarea cu apa a populatiei si ramurilor industriale

Apele subterane minerale si termale inca sunt putin valorificate, in special sunt utilizate in balneoterapie.

Au determinat aparitia unor statiuni balneare:

apele minerale:

Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, Dealurile de Vest: , Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Getici, Pod. Moldovei, Pod. Dobrogei, C. Romana

apele termale:

Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, C. de Vest

RESURSELE BIOSFEREI

Aceasta categorie de resurse includ : fondul funciar ( totalitatea terenurilor incluse intre granitele unei tari inclusiv cele de sub apa), solurile, fauna si ariile protejate

Fondul funciar

Cuprinde:

Fondul forestier

Reprezinta terenurile acoperite de paduri-26, 4% din suprafata tarii. Sunt inegal raspandite:

65% zonele de munte

28% zonele de deal

7% zonele de campie

Foioasele detin o pondere de 69,5% iar rasinoasele 30,5%

Regiunile cu cele mai reduse suprafete forestiere sunt : C. de Vest-3,2%, C. Baraganului- 3,5%, C. Moldovei-5%, Pod. Moldovei si Dobrogei-12%

Capacitatea de regenerare a padurilor existente este de 28 mil. m³/an mult sub cantitatea care se exploateaza anual necesitand masuri urgente pentru rationalizarea acestora si reimpadurirea suprafetelor defrisate

Fondul agricol

Cuprinde: terenurile arabile, viile si livezile, pajistile (pasunile si fanetele naturale).

Toate aceste terenuri sunt afectate de secete ( 7,1 mil ha din care sunt irigabile doar 200 000 ha datorita devalizarii celorlalte sisteme de irigatii existente inainte de 1990-3,2 mil. ha), eroziune, poluare, alunecari de teren, exces de umiditate, saraturate.

Pajistile prezinta o mare importanta economica pentru sectorul zootehnic, detin:

in zonele montane 80% din terenurile agricole

40% in zonele de deal si podis

Alte resurse importante ale biosferei sunt: plantele melifere (200 specii) si cele medicinale (300 specii) precum si elementele faunistice care formeaza fondul cinegetic si cel piscicol.

Fondul apelor

Fondul constructiilor, drumurilor etc