Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
Principalele grupari de vegetatie din imprejurimile localitatii Amara


Principalele grupari de vegetatie din imprejurimile localitatii Amara




Principalele grupari de vegetatie din imprejurimile localitatii Amara

1.SCURT ISTORIC:

Localitatea Amara a fost atestata documentar in timpul Domnitorului Matei Basarab, care a inzestrat manastirea ridicata de el in Slobozia cu intinse terenuri in jurul lacului.

In 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, acele terenuri au fost preluate de stat. Atunci a luat fiinta primele asezari omenesti.

Amara a atras atentia lui P. Poni, caruia I se datoreaza primele analize chimice ale apei lacului in 1887. In 1896 la 4 ani dupa ce autoritatile judetene au decis sa infiinteze un serviciu al bailor, insarcinat cu exploatarea instalatiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de populatie, sezonier.



Documentele timpului retin ca bilant al unui sezon de cura:un numar de 452 de bolnavi si 3200 de bai.

Pana in 1903, Amara era un catun si apartinea de Comuna Slobozia Veche. Prima instalatie pentru bai calde a fost facuta din scanduri in anul 1905, ea fiind distrusa in timpul Razboiului Mondial. In aceeasi perioada localnicii au facut in locuintele lor instalatii primitive de bai, incalzind apa si namolul in cazane.

Dupa al Doilea Razboi Mondial au fost ridicate constructii destinate turismului balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru bai de soare.

Potrivit legii nr 83/07.04.2004, Amara a devenit oras in aprilie 2004.

2.ASEZARE:

Orasul Amara este asezat in partea centrala a Judetului Ialomita, intre comunele Grivita(N), Gheorghe Doja si Perieti(V) municipiul Slobozia( E si S).

Este strabatuta de soseaua nationala DN2C Slobozia-Buzau si se afla la 7 km fata de Municipiul Slobozia (resedinta de judet) si la 130 km fata de capitala tarii.Amara se afla amplasata intr-o zona favorabila comunicatiilor. Suprafata totala a localitatii este de 7034 ha.

3CADRUL NATURAL GEOGRAFIC:

Amara se afla in zona centrala a Campiei Baraganului .

Din punct de vedere geologic apartine platformei Valahe al carui soclu rigid este format din cristalin metamorfic si roci magmatice, iar seismologic este afectata de cutremurele cu focarul de 80-180 km adancime din Carpatii de Curbura, zona Vrancei.

Specific acestei localitati este acoperisul de loess, iar in unele locuri nisipurile , structura ce permite producerea tasarii si sufoziunii.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localitatii este pozitionat intr-o zona de interferenta intre terasa, campul si lunca Ialomitei. Cea mai mare parte din teritoriul o ocupa terasa Ialomitei cu o altitudine relativa de 8-12 m si numeroase limane fluviatile.

 

a)Clima

Campia Baraganului si implicit Amara apartine zonei temperat-continentale cu nuante de excesivitate, specifice fiind verile calduroase si iernile reci. Temperatura medie anuala este de 10,5 OC, temperatura medie minima lunara variaza intre intre 8,2 0C(decembrie) si 18,2 0 C(iulie ). Pentru localitatea Amara luna cea mai calda este iulie, iar cea mai rece februarie .

Precipitatiile sunt reduse, cantitatea medie de precipitatii este de 450-500 mm, iar umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Umezeala aerului este influentata pe de o parte de mesele de aer aflate in miscare si pe de alta parte de evaporatia apei de pe suprafata apei lacului Amara, a baltilor luncii umede si a evapotranspiratiei plantelor si solului.

Vanturile au un regim influentat de formele de relief , viteza medie anuala este de 3,1 m/s.Vanturile predominante sunt Crivatul ( directia N-E), vant uscat si rece cu frecventa cea mai mare iarna si Austrul (directia S-V).

b) Hidrografia:

Teritoriul localitatii Amara nu este strabatut de ape curgatoare importante ca debit. Apele freatice se afla la o adancime de 4-12 m si au un caracter clorurat-sulfurat.

Cel mai important element hidrografic al localitatii este Lacul Amara. Lacul Amara are forma literei "S" culcata. Are o suprafata de 132 ha, 4,2 km lungime, 0,5 km latime si un volum de 2,6 milioane m.c.

Dupa modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apa, este un lac sarat .

Lacul este situat intr-o depresiune, neavand legatura cu Raul Ialomita ,prin lipsa alimentarii cu apa dulce tot timpul anului si prin procesul de evaporare datorita climatului a crescut concentratia in saruri a apei.




Apa lacului este bogata in saruri de sulfati, bicarbonati, cloruri, ioduri, bromuri si saruri de magneziu si a dus la formarea unui namol cu caracter terapeutic apreciat.

Caracterele terapeutice ale apei si namolului lacului in comparatie cu alte statiuni balneare din tara au fost descoperite mai tarziu (1936), pana atunci populatia (1860 - 1864) din imprejurimi a folosit in boli reumatice empiric apa si namolul.
Primele cercetari stiintifice prin examenul chimic a apei lacului a fost efectuat de savantul roman Petre Poni in anul 1887 astfel prin publicatiile din aceea vreme se face cunoscut compozitia apei si namolului sapropelic negru bogat in sulf, magneziu si clorura de sodiu.

c) Soluri:

Solurile specifice acestei regiuni sunt de tip molisol si halomorf. "Geografia fizica a Romaniei" include aceasta zona in regiunea ponto-dunareana, domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor si cernoziomurilor freatic-umede asociate cu soluri nisipoase.

d)Agricultura:

Muntenia ocupa locul al treilea din punct de vedere al suprafetei agricole si al suprafetei de teren arabil, fiind devansat de judetele Teleorman si Calarasi.

Condiitile naturale ale regiunii si calitatea solului sunt favorabile dezvoltarii tuturor ramurilor din domeniul agriculturii.

Pruductia de vegetale are un rol important, fiind orientata in special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor.

Suprafata agricola reprezinta 89,67% din suprafata teritoriului localitatii Amara, din care suprafata arabila este de 93, 44%.

e)Industria:

Industria localitatii Amara este slab reprezentata.

In prezent, industria localitatii cuprinde urmatoarele ramuri: morarit si panificatie, prelucrarea carnii, marochinarie, confectii, constructii, tamplarie PVC, fabricare de mobilier, editare ziare si reviste, instalatii retele de apa.

e) Turismul:

Potentialul turismului antropic este reprezentat, in special de orasul Slobozia dar si de imprejurimi.In orasul Slobozia ca puncte de atractie putem aminti:Muzeul Judetean, Muzeul Agriculturii,Centrul Cultural "Ionel Perlea", Monumentul Eroilor din primul Razboi Mondial, Bustul domnitorului Matei Basarab, complexul "Hermes". Judetul Ialomita gazduieste o serie de edificii religioase apartinand bisericii ortodoxe: Manastirea Pitesteanu(Balaciu), Manastirea Sfintii Voievozi(Slobozia), Biserica de lemn(Poiana), Catedrala din orasul Slobozia, Manastirea de la Dridu.

f) Cai de comunicatie:

Localitatea Amara este strabatuta de soseaua nationala DN2C Slobozia-Buzau.

g)Fauna:

Fauna este cea caracteristica zonei de stepa si silvostepa. In camp pot fi intalnite specii precum popandaul, harciogul, soarecele de camp, navastuica, iepurele de camp, iar din lumea pasarilor fazanul, cioara, cotofana, vrabia, turturica, gugustiucul, randunica, privighetoarea si pupaza.

Dintre insecte pot fi amintite lacusta, greierele, cosasul, licuriciul, buburuza, coropisnita, diverse specii de fluturi.

Clasa reptilelor este reprezentata de guster, soparla de iarba, soparla cenusie de camp, foarte rar sarpele de casa.

Lacul Amara a fost declarat arie de protectie acvifaunistica prin HCJ 16/26.03.2003.

In zona lacului Amara s-au regasit : 10 specii de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si ariilor de protectie speciala avifaunistica (Ex: egreta mica, starc cenusiu, barza alba, lebada de vara, egrete de stuf, chira de balta, etc), 30 de specii de pasari care necesita o protectie stricta(EX: corcodel mare, rata mica, rata sulitar, pescarus argintiu, pescarus sur, prigoria, chira de balta, etc), 14 specii de pasari de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management (EX: cormoran mare, starc cenusiu, rata mare, nagat, lisita).






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Mediul de savana
In curmezisul Carpatilor moldovenesti
Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)
De la Brezoi la Paltinis
SUBCARPATII SI MEDIILE SUBCARPATICE
VEGETATIA LEMNOASA DIN MASIVUL BUCEGI
Delta Dunarii
" MAREA BARIERA DE CORALI"
Dobrogea
Moldova noua