Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
PROIECT GEOGRAFIE - Potentialul turistic al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti


PROIECT GEOGRAFIE - Potentialul turistic al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti




UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE




Potentialul turistic al Sectorului 2

al Municipiului Bucuresti

Cuprins

Lista figurilor

Capitolul I - Istoricul orasului Bucuresti si al Sectorului 2

Capitolul II - Caracteristici generale. Incadrare in teritoriu

Capitolul III - Etapele formarii teritoriului si evolutie geologica

Relief

Clima

Ape

Invelisul biopedogeografic

Capitolul IV - Potentialul turistic natural

Potentialul turistic al reliefului

Potentialul turistic al climei

Potentialul turistic al apelor

Potentialul turistic biopedogeografic (paduri, rezervatii naturale)

Capitolul V - Potentialul turistic antropic

Obiective turistice religioase

Obiective turistice istorice

Obiective turistice culturale

Obiective turistice cu functie sportiva

Obiective turistice monumente de arta plastica si comemorativa

Muzee

Manifestari umane de interes turistic

Analiza SWOT

Capitolul VI - Baza tehnico-materiala

Unitati de cazare

Unitati de alimentatie publica

Unitati de agrement

Servicii turistice complementare

caile de comunicatie si transport

Capitolul VII - Tipuri si forme de turism

Forme de turism

Tipuri de turism

Capitolul VIII - Circulatia turistica

Volum si provenienta

Progresele turistice

Capitolul IX - Perspectivele dezvoltarii turistice

Capitolul X - Protectia mediului inconjurator si a resurselor turistice

Poluarea aerului

Poluarea apei

Poluarea sonora

Peisajul

Capitolul X - Concluzii

Bibliografie

Fig. 1 - Pozitia Sectorului 2 in cadrul municipiului

Capitolul I - Istoricul orasului Bucuresti si al Sectorului 2

Legenda spune ca orasul Bucuresti a fost fondat de un cioban pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabila, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV.

Pe malurile Dambovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in 1800 i.Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii - Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana in anul 100 i.Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti - Leordeni si Popesti - Novaci sunt populate de geto-daci[1].

Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d.Hr. sunt atestate in secolele III - XIII, pana in Evul Mediu.

In timpul Evului Mediu, Bucurestiul a devenit un important centru comercial, destul de important pentru a permite voievozilor secolului XIV sa ridice Curtea Princiara - cunoscuta sub numele de 'Curtea Veche' - care a constituit nucleul dezvoltarii orasului medieval.

Prima mentionare a numelui 'Bucuresti' dateaza din 20 septembrie 1459: apare intr-un document emis din cancelaria voievodului Vlad Tepes. Prima atestare insa, o constituie hrisovul voievodului Radu cel Frumos dat in Cetatea de Scaun a Bucurestilor, 14 octombrie 1465 (Pappasoglu, 1891).

In secolul XVII, voievozii Radu Serban (1602-1611) si Radu Mihnea (1611-1616; 1620-1623) au depus eforturi intense in reinnoirea orasului.

Matei Basarab (1632-1654) a renovat Curtea Veche, si a ctitorit bisericile 'Sfintilor Apostoli', Sarindar si Plumbuita.[2]

In 1640, deoarece relatiile domnitorului cu turcii s-au inrautatit, Matei Basarab si-a mutat capitala inapoi la Targoviste. Bucurestiul a ramas in continuare cetate de scaun.[3]

In mai 1654, domnitorul Constantin Serban Basarab (1654-1658), succesorul lui Matei Basarab, a stat in Bucuresti o scurta perioada de timp, deoarece, dupa razvratirea trupelor sale de mercenari in februarie 1655, a plecat la Targoviste, ordonand ca Bucurestiul si curtea sa fie arse.

In Decembrie 1659, Gheorghe Ghica si-a stabilit resedinta inapoi la Bucuresti. In 1688, sediul bisericii Metropolitane este mutat de la Targoviste la Bucuresti.

Prima lucrare tiparita in Bucuresti este 'Cheia Cunoasterii', cuprinzand predici ale lui Ioanidie Galitowski, arhimandritul Cernigovului.

In timpul domniei lui Serban Cantacuzino (1678-1688) au fost construite in Bucuresti cateva cladiri importante: casele domnesti din cartierul Zlatari (demolata in 1977), bisericile: Magureanu, Doamnei, Cotroceni, marele han 'Serban Voda' (Giurescu, 1979).

Domnia lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) este caracterizata de stabilitate politica, crestere economica si inflorirea culturii. In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au construit cladiri cu decoratii de o suplete rafinata; cladiri in stil brancovenesc, cu arcade sustinute de coloane imbogatite cu motive ornamentale florale, de inspiratie folclorica romaneasca, cu balcon sub forma de foisor si cu binecunoscutele si splendidele acoperisuri de tigla rosie.

De-a lungul Caii Victoriei s-au construit, cladiri si biserici pentru micii comercianti: bisericile 'Icoanei', 'Coltea', 'Fundeni', hanul 'Constantin Voda', hanul 'Sf. Gheorghe' etc. In oras se constata cresterea numarului de mestesugari.

Conform datelor oficiale, in Bucuresti existau 80 districte , 6006 case si 30.030 locuitori. (Giurescu, 1979)

In secolul al XIX-lea elemente capitaliste se dezvolta in economia bucuresteana. Numarul si varietatea manufacturilor creste. O noua structura administrativa se formeaza intre 1806-1812. Strazile sunt reparate. Se construiesc hanul 'Manuc' (1808), spitalul 'Filantropia' (1812), primul teatru bucurestean 'Cismeaua Rosie' (Parusi, 2005).

In 1807, incepe alt razboi Ruso-Turc, in timpul caruia Bucurestiul este sub autoritatea trupelor tariste. In 1813, se declanseaza Ciuma lui Caragea, dupa numele domnitorului de atunci. In 1821, la 21 martie, Tudor Vladimirescu - conducatorul miscarii populare antiotomane sustinut de Rusia si de organizatia greaca 'Eteria' - intra in Bucuresti. Tudor Vladimirescu 'a domnit' in Bucuresti timp de 56 zile. Aflandu-se in conflict cu 'Eteria' greceasca si pierzand ajutorul Tarului, Tudor Vladimirescu a fost obligat sa paraseasca Bucurestiul, pentru a evita o confruntare deschisa cu turcii. Trupele turcesti intra in Bucuresti, devastand orasul. (Giurescu, 1979)

Dupa Pacea de la Adrianopol (1829), Bucurestiul este ocupat de rusi. Generalul Pavel Kisseleff acorda o mare atentie problemelor edilitare.

In 1847 izbucneste un mare incendiu, distrugand partea comerciala si mestesugareasca a orasului (cam 2000 de case). Zona este refacuta dupa un plan urbanistic. (Parusi, 2005)

In 1848 au loc miscari revolutionare mai ales in Bucuresti. Un comitet revolutionar a elaborat o noua constitutie, semnata fortat de catre domnitorul Gheorghe Bibescu, sub presiunea maselor de mestesugari, negutatori si chiar tarani din zonele invecinate. Armata otomana a intervenit pentru a inabusi miscarea. Trupele turcesti au invadat Bucurestiul in septembrie. Barbu Stirbei a fost numit domnitor.

In mai 1857 Bucurestiul a fost primul oras din lume care a folosit lampile cu petrol pentru iluminare.

In 8 Februarie 1859 Bucurestenii intampina pe Alexandru Ioan Cuza, noul domnitor ales al Moldovei si Tarii Romanesti. Bucurestiul devine Capitala unei tari unite.

Bucurestii anilor 1870 se intindeau de la dealul si manastirea Mihai Voda, Curtea Domneasca si manastirea Vacaresti, strada Lipscani si 'ulitele' invecinate (ulita Franceza, ulite care purtau numele breslelor - Bacani, Selari, Covaci), strada Coltii, si Podul Mogosoaia, pana la Casa Golescu (Palatul Regal, actualul Muzeul de arta al Romaniei). In rest, de la Casa Golescu pana in actuala Piata Victoriei, Podul Mogosoaia era numai padure si gradina, avand din cand in cand cate o casa boiereasca.

Restul orasului de atunci cuprindea 'mahalalele' cu locuinte construite din materiale improprii, adevarate focare de mizerie. Asa erau mahalalele Podului de Pamant (actuala Calea Plevnei), Podului Calicilor (actuala Calea Rahovei), Podului Beilicului (actuala Calea Serban Voda), Podului Targovistei (actuala Calea Grivitei), Podului de Afara (actuala Calea Mosilor), ulita Herastraului (actuala Calea Dorobantilor). (Giurescu, 1979)

In Octombrie 1878 - Armata Romana, victorioasa in razboiul impotriva turcilor, intra triumfator in Bucuresti. In cinstea ostasilor care au luptat in razboiul de independenta, sunt redenumite vechile 'poduri': Podul de Pamant devine Calea Plevnei, Podul Calicilor devine Calea Rahovei, Podul Targovistei devine Calea Grivitei, ulita Herastraului devine Calea Dorobantilor, Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei, Capul Podului Mogosoaiei devine Piata Victoriei iar splaiul Dambovitei devine splaiul Independentii. Podul de Afara este denumit Calea Mosilor, Podul Beilicului devine Calea Serban Voda.

Ultimele decenii ale veacului al XIX-lea si inceputul sec. XX, completeaza zestrea urbanistica a Bucurestiului cu alte cladiri monumentale datorate unor arhitecti straini sau putinilor arhitecti romani instruiti in scolile din strainatate, in special Franta.

Bucurestiul devine un important centru economic; sunt inființate noi banci, sunt construite importante palate publice. Calea Victoriei, in zona centrului istoric al capitalei dominat de bisericile si hanurile specifice evului mediu, a suferit transformari care nu mai amintesc de acea perioada, si anume au aparut constructii impunatoare cum ar fi cladirea CEC (arhitectul elvetian Paul Gottereau), societatea Agricola, hotel de France, Posta Centrala. (Giurescu, 1979)

Cladiri in stilul arhitectural al renasterii italiene existau deja din secolul XVII; la mijlocul secolului XIX incepe sa predomine stilul arhitectural specific renasterii franceze; spre sfarsitul secolului XIX sunt deja construite, nu numai in Bucuresti ci in toate orasele tarii, principale cladiri, gratioase, rafinate, in stilul arhitectural al renasterii franceze sau italiene. Prezenta cladirilor de inspiratie franceza precum si a atmosferei din cafenelele ca si viata literar-artistica, ii dau o tenta specifica Bucurestiul inceputului de veac XX fiind numit 'Micul Paris'.

Omul in general si romanul in special trebuie sa traiasca intr-o comunitate. Aceasta comunitate nu este doar un grup de oameni ci are insusiri mai inalte. Comunitatea inseamna norme de viata, credinte si aspiratii comune membrilor ei. Din pacate perioada comunista a afectat comunitatile care s-au dezintegrat.

Timp de 45 de ani comunismul a dus o politica de distrugere a comunitatii. Era singura cale prin care se putea ajunge la control total. Un om izolat, suspicios fata de orice alta persoana, fara intimitate si fara proprietate este usor de manipulat. Este omul nou, comunist.

Satele au fost dezintegrate prin sistematizari, colectivizari si industrializari. Comunitatile rurale au fost astfel distruse. Normele de viata vechi de sute de ani au fost pierdute.

Orasul Bucuresti a fost transformat, amestecat, umflat fortat cu locuitori si industrie. Comunitatile orasului s-au topit. Capitala s-a transformat intr-o monstruozitate de beton, centrul a fost distrus si parasit, umilit; mahalalele distruse complet si inundate de locuitori noi, smulsi din propriile comunitati si amestecati aici.

Nu e de mirare ca dupa Revolutie oamenii n-au stiut ce inseamna proprietate, comunitate, norme morale. Cu un comportament social afectat, cu interesul personal ca scop suprem, comunitatea continua sa fie distrusa. Se construiesc cladiri disproportionate si se distruge peisajul cultural.

Actualul teritoriu al sectorului 2 era odinioara parte din codrii Vlasiei, traversat de raul Colentina. Cu un relief plat, teren mlastinos si plin de tina (de unde si denumirea Colentinei - colea-n tina), sectorul 2 are cateva lacuri naturale precum: Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon care ii dau un specific aparte.

Istoria sectorului 2 este legata de vatra veche a Bucurestilor, cu recente descoperiri arheologice care atesta existenta asezarilor umane din paleolitic, in zone ca Fundeni, Pantelimon, Tei.

Urmele cuceririlor romane au scos la iveala tezaure de monede romane (din epoca Republicii romane si a Imperiului) in zona Pantelimon.

Sectorul 2 a fost, la inceput de secol XIX, loc de intalnire al negustorilor de cereale si al mestesugarilor.

Strazi cu nume care ne duc cu gandul la breslele de altadata care amintesc meserii vechi : Olari, Fainari, Matasari, Carausilor etc.

Astazi Capitala tarii este cel mai mare oras si principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educational, stiintific si cultural din Romania. Prin prisma spectrului functional, de capitala a Romaniei, Bucurestiul este un centru urban foarte important sub toate aspectele: potentialul populatiei, functiile administrativ-politice, rolul jucat in transport, insemnatatea industriala, culturala, stiintifica si mediatica.

Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din Romania, populatia sa de peste 2 milioane locuitori reprezentand cca. 88% din populatia regiunii, peste 16% din populatia urbana a tarii, respectiv cca. 9 % din populatia totala a Romaniei.

Caracterizat ca fiind un teritoriu de sustinere si influenta - "zona metropolitana", orasul Bucuresti are o localizare geografica avantajoasa, fiind situat la confluenta principalelor coridoare de transport pan-european:

Coridorul 4 - directia Vest - Est: Berlin - Viena - Budapesta - Bucuresti - Constanta cu

ramificatia sudica, Bucuresti - Giurgiu - Istambul - Thessaloniki;

Coridorul 9 - directia Nord - Sud: Helsinki - Kiev/Moscova - Iasi - Bucuresti - Giurgiu - Istanbul - Alexandropolis;

Coridorul 7 - traseul Dunarii, care include Canalul Rin - Main - Dunare.

Prin statutul sau metropolitan Capitala domina nu numai regiunea de dezvoltare, ci si zonele invecinate acesteia. Astfel, cooperarea sau reechilibrarea in regiunea Bucuresti - Ilfov este dependenta de zona / regiunea metropolitana a Bucurestilor.

Sectorul 2 este situat in partea de nord-est a orasului Bucuresti, desfasurandu-se pe o suprafata de 32 km² cu o populatie de aproximativ 360.000 locuitori. Aici convietuiesc romani (cca. 96%), macedoromani (0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%), romi (1,74%), germani (0,12%), sasi (0,01%). Dintre acestia, un procent de 46,44% il reprezinta populatia de gen masculin si 53,56% populatia de gen feminin.

Conform statisticilor, populatia Sectorului 2 este una tanara, cu o medie de varsta de 40 ani, populatia activa reprezentand 73% din totalul populatiei.

Capitolul II - Caracteristici generale. Incadrare in teritoriu

Municipiul Bucuresti este localizat in sudul tarii, la 4424'49' latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg).

Situat in partea de nord-est a Bucurestiului, cu prelungiri in zona judetului Ilfov ce conduc spre orasele Ploiesti si Urziceni, Sectorul 2 se invecineaza in vest cu Sectorul 1 si in est si sud-est cu Sectorul 3. Pornit ca si celelalte Sectoare din centrul Capitalei, Sectorul 2 se caracterizeaza printr-un relief plat de campie, acoperit odinioara de intinsele paduri ale Vlasiei si de culturi bogate de vita de vie, fiind strabatut de raul Colentina, care impreuna cu Dambovita formeaza cele doua principale artere de apa ale orasului Bucuresti.

Colentina izvoraste din dealurile Targovistei (din zona Sotanga-Doicesti), este afluent al Dambovitei si parcurge un traseu de 98 de km, dintre care 37,4 km pe aria Municipiului Bucuresti. In zona de intrare a Bucurestilor, Colentina formeaza o salba de lacuri naturale precum: Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon. Aceste lacuri, amenajate ulterior si imprejmuite de paduri si parcuri, constituie o adevarata oaza de verdeata si sursa de oxigen pentru intretinerea echilibrului climatic si regenerarea atmosferei poluate a orasului.

Istoria Sectorului 2 este legata de vatra veche a Bucurestilor, cu recente descoperiri arheologice care atesta existenta asezarilor umane din paleolitic, in zone ca Fundeni, Pantelimon, Tei. Urmele cuceririlor romane au scos la iveala tezaure de monede romane (din epoca Republicii romane si a Imperiului) in zona Pantelimon.

Limitele sectorului 2 sunt:

  • Incepand de la intersectia B-dul Republicii cu B-dul Nicolae Balcescu
  • Limita de vest: P-ta Nicolae Balcescu, B-dul Nicolae Balcescu pana la Str. C.A. Rosetti, Str. C.A. Rosetti pana la Str. Pitar Mosi, Str. Pitar Mosi pana la Str. Pictor Verona, Str. Pictor Verona pana la Str. Xenopol, Str. Xenopol (toate exclusiv) pana la P-ta Alexandru Sahia, P-ta Alexandru Sahia (inclusiv), Str. Polona, Calea Floreasca (ambele exclusiv), Sos. Pipera (inclusiv) pana la intersectia cu calea ferata Bucuresti-Constanta.
  • Limita de nord: linia de cale ferata Bucuresti-Constanta pana la gara Pantelimon (exclusiv).
  • Limita de est: calea ferata de la Pantelimon - Obor pana la lacul Fundeni, urmand apoi spre est cursul raului Colentina pana la Sos. Pantelimon.
  • Limita de sud: Sos. Pantelimon pana la intersectia cu Sos. Vergului, Sos. Vergului pana la Str. Morarilor, B-dul Muncii de la intersectia cu Str. Morarilor pana la intersectia cu Sos. Mihai Bravu, P-ta Muncii (inclusiv), in continuare pe Calea Calarasi pana la intersectia cu Str. Romulus (toate exclusiv), Str. Romulus pana la intersectia cu Str. Mantuleasa, Str. Mantuleasa pana la Str. Negustori, Str. Negustori pana la B-dul Hristo Botev (toate inclusiv), B-dul Hristo Botev pana la B-dul Republicii, B-dul. Republicii pana la intersectia cu B-dul 1848 si B-dul Nicolae Balcescu, P-ta Nicolae Balcescu (toate exclusiv).

Fig. 2 - Sectorul 2 plan general (imagine prelucrata dupa www.ro.map24.com)

Sectorul 2 a fost, la inceput de secol XIX, loc de intalnire al negustorilor de cereale si al mestesugarilor. Exista strazi cu nume care ne duc cu gandul la breslele de altadata, amintind meserii vechi: Olari, Fainari, Matasari, Carausilor etc.

S-a scris, de asemenea, o intreaga literatura despre anumite zone ale actualului Sector 2. Sa amintim 'Groapa' lui Eugen Barbu, 'Bucurestii de altadata' a lui C. Bacalbasa, 'Cinticele Tiganesti' ale lui Miron Radu Paraschivescu, care ne duc cu gandul la farmecul acestei parti a Bucurestilor.

Sectorul 2 are cele mai multe lacase de cult din Capitala. Biserici vechi, schituri, manastiri, locuri de inchinaciune venind din vechime, ridicate de domnitori, boieri sau negustori, avand hramul sfintilor aducatori de pace, bine si bunastare. Manastirea Plumbuita (1559), cel mai vechi lacas religios din Sectorul 2, a fost si este un important centru cultural al Bucurestilor. Aici au functionat inca din secolul al XV-lea, o tipografie si ateliere tipografice, care tipareau si decorau carti bisericesti. Sa nu uitam ca importante si venind din istoria veche: Manastirea Marcuta (1587) si Biserica Fundenii Doamnei.

Capitolul III - Etapele formarii teritoriului si evolutie geologica

Din punct de vedere geologic, in fundamentul Sectorului 2 al Capitalei se disting formatiuni de varsta precambriana cutate si metamorfozate ce apartin Platformei Moesice. Peste acestea se regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne si gresii in facies lacustru si fluviatil, de varsta mezozoica si neozoica.

Caracteristica esentiala a substratului geologic este data de prezenta sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite si Luturi de Bucuresti), care acopera intreaga zona cu exceptia celor inundabile. Sub patura de loess se afla un strat de nisipuri si pietrisuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos intr-o structura torentiala incrucisata, care cantoneaza straturi de apa freatica.

Relief

Asezat in Campia Vlasiei, in compartimentul acesteia cunoscut sub numele de Campia Bucurestiului, orasul este traversat de vaile Dambovitei si Colentinei.

Teritoriul pe care se afla Bucurestiul si localitatile ce intra in componenta judetului Ilfov cuprinde doua subunitati ale Campiei Vlasiei: in sud - Campia Bucurestiului, in nord - Campia Snagovului.

Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara, de 1-3 grade, spre sud-est si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m la Chiajna, 88,9 m in Piata Scanteii si 54,5 m in Valea Dambovitei, la Popesti Leordeni. Singurele vai care o fragmenteaza pe directia NV-SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora inregistrand 15-20 m.

Campia Snagovului se desfasoara pe cea mai mare parte a judetului Ilfov. Ea prezinta altitudini absolute de 80-110 m (98,9 m - Mogosoaia; 85,8 m - Tunari; 103,7 m - Corbeanca; 92,4 m - Dimieni; 107,3 m - Peris; 105,6 m - Ciolpani; 98,4 m - Silistea Snagovului), deci mai mari decat cea a Bucurestiului, si o usoara inclinare spre sud-est. Are mai multe paduri (Cocioc, Ciolpani, Nuca, Snagov, Barbosi), reprezentand resturi din codrii de odinioara ai Vlasiei.

Este strabatuta, pe directia NV-SE, de raurile Cociovalistea, Vlasia, Teiului, Valea Sticlariei, Ialomita si de lacul Snagov rezultat prin bararea zonei de varsare a raului Snagov in Ialomita de catre aluviunile acesteia.

Atat in zona Bucurestiului, cat si in imprejurimi, constatam ca vaile au caracter de campie, reflectat indeosebi in numarul relativ mare de cursuri meandrate. Vaile sunt largi, evazate, cu 1-2 terase de meandru, cu intense fenomene de colmatare minerala si biogena.

Trebuie mentionate si lacurile de baraj antropic, cum sunt, spre exemplu, cele de pe Colentina, cele de la Otopeni, Tunari si Stefanesti - pe raul Pasarea, cele de la Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei - pe raul Cociovalistea, cele de la Balteni si Piscu - pe valea Sticlariei.

Valea Dambovitei, in zona Capitalei (circa 25Km) are latimi cuprinse intre 300-500 m si 2000-2200 m. Valea Colentinei este mai ingusta si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat; la Straulesti, Baneasa, Herastrau, Dobroesti, atinge o latime de 1000-1500 m. Inclinarea sa usoara in profil longitudinal favorizeaza crearea de-a lungul ei, a unei salbe de lacuri (Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica, Pantelimon) ce confera un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a orasului.

Cursurile paralele ale vailor mentionate impart teritoriul Bucurestiului in cateva zone, sub forma unor campuri insotite de terase si lunci. Astfel, de la est catre vest, intre Pasarea si Colentina se desfasoara campurile Baneasa si Pantelimon, intre Colentina si Dambovita, campurile Giulesti - Floreasca si Vergu, iar la vest de Dambovita, campurile Domnesti - Militari si Popesti - Leordeni. Prezenta a doua trepte de terase locale (2-4 m si 8-12 m ) in lungul vailor amintite, ca si a luncilor respective, da varietate reliefului vetrei Capitalei.

Versantii celor doua vai principale, multi transformati de om, prezinta procese complexe de eroziune clar observabile in malurile concave, subsapate, si in cariere. Din loc in loc, la baza acestora si a teraselor lor, apar izvoare sau linii de izvoare, cum sunt cele din satul Rosu, Gradina Botanica, strada Carol Davila, Belu, pe dreapta Dambovitei, sau cele din Vatra Noua, Dobroesti si Pantelimon, pe stanga Colentinei.

Procesele de eroziune a versantilor si vailor din zona Bucurestiului au dus la crearea unui relief cu aspect variat, cu numeroase gradisti sau popine (martori de eroziune), care apar sub forma unor inaltimi izolate, cum ar fi cele de la Chiajna, Dealul Spirii, Dealul Mitropoliei, Radu Voda, Troita, 9 Mai si Catelu, de-a lungul Dambovitei, si Plumbuita, Cetatii, Dobroesti si Pantelimon, de-a lungul Colentinei.

Fig. 3 - Zona Sectorului 2 Harta Topografica

Clima

Clima este temperat-continentala, cu veri fierbinti si ierni deseori aspre. Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferentiaza, in ansamblul sau, pentru zona propriu-zisa a orasului si pentru arealele din exteriorul acestuia. In zonele Floreasca, Tei si Pantelimon temperatura medie anuala a fost de 10.5 C, cu vanturi puternice uneori, cu un grad scazut de poluare comparativ cu centrul, cu frecvente aparitii ale cetii si un volum de precipitatii sub 550 - 600 mm pe an.

Datorita caracteristicilor climatice, Sectorul 2, sufera de un deficit de umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creeaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona oraseneasca, care favorizeaza evaporatia de apa si umezeste aerul in zonele invecinate.

Diversitatea suprafetelor active intravilane si extravilane, specificul zonelor functionale din interiorul asezarilor umane, precum si morfologia locala a reliefului, sunt factori care genereaza in permanenta conditii speciale de dezvoltare si repartitie a complexului de factori si fenomene meteorologice, diferentiindu-se in mai multe topoclimate (asezarilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de lunca) si o mare diversitate de microclimate, in functie de inclinarea si orientarea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie forestiera, densitatea cladirilor, functionalitatea diferitelor zone etc. (microclimatele bulevardelor si strazilor, pietelor si curtilor, spatiilor verzi, crovurilor, versantilor nordici sau sudici etc.).

In concluzie, factorul climatic, poate fi considerat un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea comunitatilor umane, chiar daca impune numeroase restrictii in amenajarea spatiului si costuri ridicate pentru activitati economice si spatii rezidentiale.

Ape

Singura apa curgatoare care strabate teritoriul Sectorului 2 este raul Colentina, care face parte din bazinul Arges si este afluent de stanga al Dambovitei. Schema de amenajare a raului Colentina este compusa din 15 lacuri amplasate in cascada. Pe teritoriul Sectorului 2 amenajarea raului Colentina s-a materializat prin amenajarea hidrotehnica a lacurilor Tei, Plumbuita, Fundeni si Pantelimon, sub forma unor acumulari permanente pentru folosinte de piscicultura, atenuarea viiturilor, irigatii, agrement, avand urmatoarele caracteristici tehnice:

- Lacul Tei - suprafata cca. 70 ha, volum acumulat 2 mil. m3, lungime 2,6 km; volum de atenuare a viiturilor 0,75 mil. m3;

- Lacul Plumbuita - suprafata cca. 44 ha, volum acumulat 0,9 mil. m3, lungime 2,65 km; volum de atenuare a viiturilor 0,68 mil. m3.

- Lacul Fundeni - suprafata cca. 88 ha, volum acumulat 0,85 mil. m3, lungime 4,2 km; volum de atenuare a viiturilor 0,8 mil. m3

- Lacul Pantelimon I - suprafata cca. 93 ha, volum acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km, volum de atenuare a viiturilor 1,5 mil. m3.

Acumularile respective au fost dotate cu baraje de retentie, prevazute cu descarcatoare de fund si descarcatoare de ape mari (in cazul debitelor mari), precum si, partial, cu ecluze. Pentru a mari capacitatea de preluare, la momente de criza, a volumelor de apa in exces au fost realizate lucrari de dragare. La nivelul lacului Tei exista o microhidrocentrala in barajul catre lacul Plumbuita.

Ape de adancime

Apele subterane sunt in stransa legatura cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Adancimea la care se gaseste panza de apa freatica variaza in general in functie de caracteristicile reliefului si depozitelor acvifere. Panza de apa freatica se afla la adancimi cuprinse intre 20 si 30 m. De aici se alimenteaza cu apa potabila platformele industriale si locuintele care nu sunt racordate la reteaua de alimentare.

Invelisul biopedogeografic

Sectorul 2 are un teritoriu administrativ de 32 km² din care suprafata intravilana este de 28,44 km², iar suprafata de spatii verzi este de 3,56 km².

Resursele cu valoare peisagistica (vegetatie, fauna)





Zonele verzi sunt alcatuite din 896.952 m² de gradini si parcuri publice, 451.500 m² spatii verzi stradale (scuaruri si platbande) si 2.208.515 m² spatii verzi in ansambluri de locuinte, reprezentand aproximativ 11,14% din suprafata sectorului.

Suprafata medie totala care revine unui locuitor este de aproximativ 9,87 m², iar suprafata medie a spatiului verde public pentru un locuitor este de 3,73 m². Normele europene prevad ca, pentru o dezvoltare sanatoasa, fiecare persoana are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spatiu verde, in timp ce media internationala recomandata este de 26 de metri patrati de zona verde pe cap de locuitor. In aceste conditii, devine evident ca in Sectorul 2 suprafata spatiilor verzi este insuficienta, in conditiile in care se inregistreaza o tendinta continua de reducere a acestora.

Dintre cauzele care au condus la reducerea drastica a suprafetelor verzi din sector putem enumera cresterea traficului rutier si acumularea de monoxid de carbon si de plumb, dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si in gradini publice, extinderea suprafetelor construite.

Dintre speciile de arbori existente, cele mai intalnite specii sunt: tei, stejar, frasin, artar, catalpa, castan, plop, mesteacan, conifere, fag, corn, dud, platan si salcam. Fauna   este caracteristica zonelor de campie fiind reprezentata in special de pasari.

Capitolul IV - Potentialul turistic natural

Zona studiata are un potential turistic natural relativ scazut din doua motive:

I.            Relieful este unul de campie, monoton. Singurele ape de suprafata sunt Colentina si cateva izvoare ce apar in malurile acesteia.

II.            Perimetrul Sectorului 2 este in intregime modificat antropic de sute de ani. De fapt nici nu se poate vorbi de potential natural in adevaratul sens al cuvantului ci mai degraba de potential natural pus in valoare de activitatea umana. De exemplu suita de lacuri de pe cursul Colentinei nu sunt naturale ci au fost amenajate de catre om, acesta beneficiind de conditiile naturale oferite de cursul sinuos si mlastinos al Colentinei in acest sector. Lucrarea de asanare a Colentinei a avut nu numai o valoare peisagistica si sociala ci mai ales una edilitara. Pe locul actualelor lacuri, considerat una dintre cele mai frumoase parti ale capitalei, Colentina forma o zona mlastinoasa, sursa de infectii si boli pentru locuitorii Capitalei din aceasta zona.

Potentialul turistic al reliefului

Din punct de vedere geomorfologic, Sectorul 2 se suprapune peste Campia piemontan - terminala Vlasia, situata intre Arges, Ialomita, campiile de subsidenta Titu, Gherghitei si Saratei. In Municipiul Bucuresti si Ilfov sunt cuprinse sase subunitati: Campia Snagovului, Campia Maia, Campia Movilitei, Campia Bucurestiului, Lunca Arges - Sabar si Campul Calnaului.

Altitudinea campiei variaza intre 50 si 120 m, avand un aspect morfologic neted. Orientarea campurilor este functie de cursurile de apa care traverseaza zona, fiind in general V-E in nord si NV-SE in centru si sud.

De remarcat este faptul ca relieful Sectorului 2 se constituie intr-un factor favorabil pentru dispersia poluantilor in atmosfera, neimpunand decat local canalizari sau stagnari ale maselor de aer (luncile raurilor, fruntile de terasa).

Ca potential turistic relieful se remarca prin doua aspecte:

a.       Valea Colentinei, valorificata prin lacuri de agrement.

b.      Crearea de conditii prielnice dezvoltarii urbane, culturale fara obstacole naturale

Potentialul turistic al climei

Un element foarte important care influenteaza variatia factorilor climatici este suprafata activa, foarte puternic transformata prin cresterea suprafetelor construite si cu infrastructuri, desecarea mlastinilor, amenajarea suprafetelor lacustre, extinderea spatiilor deschise in defavoarea padurilor, degradarea terenurilor etc.

In acest context clima se constituie ca un factor favorizant dezvoltarii turismului mai mult decat un element de atractie in sine.

Din punct de vedere microclimatic putem vorbi de o atractivitate climatica prin influenta maselor de apa ale lacurilor Colentinei. Acestea confera un echilibru climatic si sunt preferate mai ales vara de catre turistii de weekend, in special locuitori ai capitalei.

Potentialul turistic al apelor

Cele mai importante elemente ale potentialului turistic al apei sunt lacurile de pe cursul Colentinei. Acestea sunt folosite in special in scop de agrement:

- Lacul Tei - suprafata cca. 70 ha, volum acumulat 2 mil. m3, lungime 2,6 km; volum de atenuare a viiturilor 0,75 mil. m3;

- Lacul Plumbuita - suprafata cca. 44 ha, volum acumulat 0,9 mil. m3, lungime 2,65 km; volum de atenuare a viiturilor 0,68 mil. m3.

- Lacul Fundeni - suprafata cca. 88 ha, volum acumulat 0,85 mil. m3, lungime 4,2 km; volum de atenuare a viiturilor 0,8 mil. m3

- Lacul Pantelimon I - suprafata cca. 93 ha, volum acumulat 2,5 mil. mc, lungime 3,2 km, volum de atenuare a viiturilor 1,5 mil. m3.

Potentialul turistic biopedogeografic (paduri, rezervatii naturale)

In arealul Sectorului 2 nu poate fi vorba de rezervatii sau paduri, insa parcurile amenajate ofera locuitorilor un cadru asemanator cu cel natural unde se pot relaxa.

Parcul Ioanid si vilele din jur reprezinta rezultatul unui proiect dintre razboaie. In prezent, cartierul Ioanid este unul din cele mai elegante ansambluri ale Bucurestiului, are o conceptie logica si inca functionala si reprezinta o marturie vie despre o epoca de inflorire si prospetime a orasului, despre un mod de viata occidental tradand gusturile rafinate ale comanditarilor si competenta arhitectilor.

Parcul este amenajat pe fostul afluent al Dambovitei, Bucurestioara. In 1870, terenul, aflat in proprietatea librarului Ioanid, a secat, proprietarul acestuia a hotarat sa-l amenajeze ca parc, plantand in acest sens mai multi copaci pe terenul mlastinos. Parcul a fost proiectat dupa tiparul scuarurilor englezesti si al parcurilor frantuzesti (Parcul Monceau). Numele parcului a fost schimbat in 2003, in Parcul Ion Voicu, pentru a cinsti memoria celebrului violonist.

Fig. 4 - Spațiile verzi ale capitalei cu evidențierea Sectorului 2 (prelucrare dupa Primaria Municipiului București)

Parcul Gradina Icoanei a aparut pe o fosta balta, care in secolul al XVIII-lea se pare ca se numea "a Bulindroiului". Ulterior, a devenit cunoscuta drept "Balta de la Icoana". Locul era strabatut ca si in cazul Parcului Ioanid de "Bucurestioara", a carei urma nu mai poate fi gasita astazi. Paraul a fost acoperit intre 1832 si 1846.

La 1873, cand a fost dat in folosinta drept parc public, locul era considerat unul 'marginas', de mahala. Cartierul Gradina Icoanei este astazi pe primul loc in clasamentul zonelor cu casele cele mai scumpe din Bucuresti.

Recent s-a demarat un proiect de refacere a Gradinii, conform planurilor din secolul al XIX-lea.

Parcul Circul a luat fiinta in anul 1960, pe o suprafata de 26 ha, cu un relief deosebit de interesant, realizat aproape in intregime artificial, cu scopul de a pune in evidenta cladirea Circului.

De la Cladirea Circului pana la luciul de apa s-au creat peluze largi care coboara in panta lina si care se deschid vederii pana la limitele parcului.

Taluzul care se desfasoara spre parc se racordeaza lin cu restul terenului si cu taluzul lacului, care a suferit o modificare esentiala prin indulcirea pantelor pentru a remedia aspectul de groapa pe care il prezinta lacul. Terasele proiectate in succesiune fac o trecere gradata de la cotele superioare ale terenului si circulatia din jurul lacului.
In restul parcului aleile folosesc configuratia terenului, creand posibilitati de plimbare si odihna cu puncte de perspectiva interesante si variate. Plantatia a fost distribuita liber, in intentia de a crea un parc aerat. O nota deosebita o aduc grupele de conifere care prin amplasarea lor pot fi sesizate din orice punct al parcului.

Un punct forte de atractie il reprezinta sculpturile in trunchiurile arborilor uscati realizate cu multa maiestrie, originalitate si imaginatie de artistul plastic C. Teodorescu.

Parcul Florilor are o suprafata de 35 de hectare si a fost modernizat recent, iar in centru a fost amplasata statuia "Rascoala de la 1907". Dupa ce a stat departe de ochii bucurestenilor vreme de cativa ani, statuia sculptorului Naum Corcescu, "Rascoala de la 1907", a fost amplasata in Parcul Florilor. Statuia "Rascoala de la 1907" a fost realizata de Naum Corcescu, in 1971, in atelierele Combinatului Fondului Plastic. Cantareste aproape 36 de tone si are 15 metri inaltime. Initial a fost expusa in apropierea magazinului Bucur Obor, dupa care a fost mutata in 2003. Statuia este realizata din bronz, iar pentru reabilitarea ei a fost nevoie de peste 2.000 de ore de munca.

Parcul National se afla in vecinatatea stadionului national Lia Manoliu si este parte integranta a ansamblului sportiv. Denumirea a fost schimbata dupa revolutie in Parcul 23 August.

Parcul Plumbuita este amplasat pe malul lacului Plumbuita, care face parte din salba de lacuri a raului Colentina.

Parcul a fost amenajat ca zona de agrement in 1977 si avea, in momentul infiintarii, o suprafata de 80 ha, fiind amenajat cu alei asfaltate, terenuri de joaca pentru copii, o pergola cu mese si scaune, si un curs artificial ingust de apa, cu cateva poduri. In prezent dispune si de un teren de fotbal, cu acces pe baza de taxa. Pe lac a fost construita recent o fantana arteziana. Intr-o zona imprejmuita a parcului, pe latura dinspre soseaua Colentina, se desfasoara, in fiecare duminica, un targ de animale de companie si pasari exotice.

In parc se afla doua obiective arhitecturale istorice importante ale Bucurestiului:

  • Manastirea Plumbuita, ctitorie din secolul XVI a lui Petru cel Tanar, in incinta careia se afla si Casa domneasca, ridicata de Matei Basarab in 1647.
  • Palatul Ghica Tei, care margineste latura sudica a lacului. Este o constructie in stil neoclasic, ridicata de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in anul 1822, pe locul vechii case parintesti a banului Dumitrache Ghica.

Parcul Tei este amplasat in partea de sud-est al Lacului Tei. Parcul a fost amenajat in 1948 pe o suprafata de 9 ha si reabilitat in 2002.

Capitolul V - Potentialul turistic antropic

Putem afirma cu certitudine ca in arealul bucurestean cele mai vechi zone de locuire umana se afla pe teritoriul Sectorului 2. Zona la care ne referim era prielnica din cele mai vechi timpuri existentei unor colectivitati umane.

Acest teritoriu din N-E Bucurestiului s-a dezvoltat concomitent cu celelalte parti ale intregului. Cateva exemplificari sunt utile si necesare. Primele manufacturi, pomenite sub numele de fabrici, au fost infiintate in sec. XVIII. Cea mai veche din Bucuresti, este manufactura de hartie, pe mosia Fundeni de pe malul Colentinei, care a functionat intre 1765-1776.

Sectorul 2 al Capitalei, denumit odinioara (sec. XIX si inceput de XX) sectorul negru al orasului si meritandu-si, din multe puncte de vedere, aceasta denumire, se bucura azi de existenta a 109 unitati de invatamant preuniversitar de stat, dintre care renumitele scoli si licee: Cantemir, Centrala de Fete, Spiru Haret, Iulia Hasdeu, aproape 50 de biserici, manastiri, capele, cea mai veche datand din sec. XVI (Manastirea Plumbuita) si cea mai noua din sec. XXI. Se bucura, de asemenea, de existenta unor monumente de arhitectura precum: case de targoveti din sec. XVIII, lacasuri bisericesti, asezaminte boieresti precum casa Lahovari (sec XIX) realizata de intemeietorul scolii romanesti de arhitectura, Ion Mincu, casa Filipescu (sec. XIX) ridicata dupa planurile arhitectului francez Louis Blanc (autorul Palatului Ministerului Agriculturii, al cladirii Facultatii de medicina etc.), casa actualmente inchiriata Ambasadei SUA in Romania, palate aidoma celui construit de Grigore al IV- lea Ghica pe temeliile unei case stramosesti, pe malul Lacului Tei (1822).

Obiective turistice religioase

Denumire

Adresa

Hramuri

An atestare, constructie, reconstructie

Ctitori

Mesteri, arhitecti, pictori,

arheologi

Manastirea Plumbuita

"de la Podul Colentinei"

Str. Plumbuita nr. 58, sector 2

Nasterea Sf. Prooroc Ioan Botezatorul

1568-1577

1583,Iun.24, sfarsirea si tarnosirea bisericii I + Tipografia Mitropoliei + Inchinare la Manastire Xiropotam de la Muntele Athos

3) 1595, oct 12,arsa

4) Refacuta dupa 1595

5) 1647 refacere: biserica II ( biserica I + pridvor + turle noi + pictura)

6) 1778 - 1781 refacuta

7) 1802, cutremurul ii prabuseste turlele

1) Vlad Inecatul Voievod si Doamna Anca ( traditie)

2) Petru cel Tanar + mama sa Doamna Ana (zisa Chiajna), sora Doamnei Anca (traditie)

Alexandru II Mircea

Mihnea Turcitul si mama sa Ecaterina Doamna + Mitropolitul Serafim al Ungro - Vlahiei

3) Sinan Pasa

4) Mihai Viteazul ajuta manastirea

5)Matei Basarab si Elina Doamna

1532 ? - Ispravnic Mircea Comisul din Stoenesti (viitorul Mircea Voda Ciobanul ) (traditie)

Mester: Dan de la Arges (traditie)

Pr. Ioan Sachelarascu si c.arh. V. Moisescu, sub conducerea prof. Arh. Horia Teodoru

Anii 1960, sondaj arheologic facut de arh. Radu Ciuceanu

Biserica Marcuta,

Str. Biserica Marcuta nr. 8 (acum str.Gentianei) - din Sos.Pantelimon, sector 2

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

1587-1680, metoh al Mitropoliei Ungro - Vlahiei

2) dupa 1592-1604, terminata si tarnosita

3) 1639, refacuta

4) 1680, inchinata Mitropoliei Ungro - Vlahiei

1680-1774, proprietatea Mitropoliei

5) 1734, prefacere (reparatii + cladiri noi + incinta II + suprainaltarea zidurilor bisericii + slomn ( pridvor + turn clopotnita) + fantana

1774- 1863, ctitoria familiei Ipsilanti

6) 1770, sept.20, sunt terminate lucrarile de refacere (biserica + cladiri + incinte + turnul clopotnita al incintei I)

7) 1782, este deschis un spital pentru sarmani

8) 1802, cutremur (se prabusesc turlele)

9) 1802- 1818, refacere radicala

1) Dan Danilovici, vistier II (apoi Mare Vistier)

2) Radu (zis Marcu) Danilovici, Mare Armas + Vlada (Vladaia) vaduva lui Dan Vistierul

3) Dragomir din Runcu si din Plaviceni, Mare Clucer

4) Jupanita Visana, fiica lui Marcu Armasul (zisa Marcuta)

5) Grigore II Ghica Voievod si Joita Doamna + Mitropolitul Stefan II

6) Alexandru Ipsilanti + Ecaterina Doamna

7) Mitropolitul Grigore II + Dr.Dumitru Caracas

8)Constantin Alexandru Ipsilanti Voievod + Ioan Nicolae Caragea + Vornicul Grigore Baleanul, Marele Asa al Bucurestiului si Dr. Constandinache Caracas

13) Pr.N. Pretorian + pr.Stefan Palaghita + un Cuib de Legionari, apoi Patriarhul Iustinian

3) arh.Johann Schlatter

4)arh.E.Costescu

6)arh.R. Manciulescu

Biserica Mantuleasa,

Str. Mantuleasa nr. 20, sector 2

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

1)1733 sept 25

Jupaneasa Maria, sora lui Manta cupet si Stanca sotia acestuia

1733 Bratu + Manta, zugravi

1924 N.Popescu -Zane

pictor Paul Molda

Biserica Popa Soare, Str. Dr. Burghele nr. 7/ Str. Popa Soare/ Str. Stefan Mihaileanu, sector 2

Adormirea Maicii Domnului

1)sec XVIII (din lemn)

2)1744 din zid

4) 1902 pridvor

1) Popa Soare

2) Jupan Iane Cupet ( zis Ene Boldescu) din Buzau

Pictor Anton Serafim

1948 pictor Gh. Eftimiu

1967 pictor Gh.Teodorescu -Romanati

Sculptor Gr. Dinulescu

Biserica Fundenii Doamnei

Sos. Fundeni nr. 138 / Str. Teiului nr. 1

Sf.Eftimie

1) 1699 mai 1

2) 1860 restaurare

3) 1997 restaurare

1) Spatarul Mihail Cantacuzino

2) Maria Ghica Doamna

Schitul Darvari

Str. Schitul Darvari nr. 3, sector 2

Sf. Imparati Constantin si Elena,

Invierea Sf.Lazar,

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

1) 1834 paraclisul familiei Darvari

2) 1894 ruinat, refacut

3) 1933- 1934 restaurat

1) Caminarul Mihalache Darvari

1933.arh.Gh.Simotta

1934 pictor Iosif Keber

Biserica Precupetii Vechi

Str. Toamnei nr.92 , sector 2

Duminica Tuturor Sfintilor

1) 1773 zidita

2) 1838 - 1845 restaurare

3)1888, 1906-1909 restaurare

4)1944 restaurare

1)Popa Gheorghe schimonahul, Nastase Simneanu + sotia Mihalcea

3)1906 Preot N.Popian

1932 pictor Iosif Keber

1944 pictor Dogarescu + Hermeneanu

1963 pictor Gh.Teodorescu Romanati + pictor Pr. Constantn Stanescu

Biserica Iancu Vechi - Matasari,

Str. Matasari nr. 39, sector 2

Adormirea Maicii Domnului

1) ante 1761 din lemn

2 )1774-1775 din zid

3)1836 restaurare

4) 1852 zugravita

51875 renovare

6)1895 restaurare

2) Gh.Macelaru + sotia Gherghina + fiica Zoita + Nicolae Petre, Capitan Popa Ivan

3) Pascu Ulieru

4) Nitu Dragu

5) Pr.Matei Protopopecu

1881 pictor Gh.Ioanid

1919, 1951 pictura restaurata

Biserica Sf.Silvestru

Str. Silvestru nr.36, sector 2

Adormirea Maicii Domnului,

Sf. Ioan Botezatorul,

Sf. Silvestru-episcopul Romei,

1)1743, iulie 15, prima zidire

1760 atestata

2) 1802 reparata dupa cutremur

3)1836-1839 recladita

4)1857 - 1862, 1879 turn clopotnita

5)1904 - 1907 refacuta si marita

6)1997-1998 reconstruirea turlei Pantocrator si restaurarea picturii

1) Jupan Parvu Boiangiu si Jupaneasa Stanca

2)Jupaneasa Stanca

3)Teodor Cincu

4)Ilie, Dumitru si Ioan Stamatin

5)Epitropul Ion Procopie Dumitrescu + pr.Chiriac Bidoianu

6)Pr. Constantin Galeriu + Constantin Iancu

Sursa: Lucia Stoica, Neculai Ionescu Ghinea, Dan Ionescu, Cecilia Luminea, Petre Iliescu, Minerva Georgescu- ATLAS-GHID Istoria si arhitectura lacasurilor de cult din Bucuresti, Vol.I, Ed.Ergorom '79, Bucure;ti 1999

Obiective turistice istorice

Cladirile monument istoric din sector sunt foarte multe la numar, stilul numit national sau neo-romanesc fiind reprezentat masiv, fara a fi pus insa suficient in valoare, cu toate ca intruchipeaza o sinteza rafinata, elaborata de-a lungul mai multor generatii de arhitecti, a tot ceea ce a reprezentat un castig in arta constructiei romanesti de-a lungul veacurilor, cu influente din creatia populara, bizantina si brancoveneasca. La nivelul anului 2000, regasim un numar de cca. 360 de astfel de cladiri, dintre care cele mai relevante sunt: cladiri de tip bloc/vila situate pe bulevardul Dacia, construite intre anii 1900-1945, care amintesc de ilustre personaje (Ioanid, Vintila Bratianu, Gr. Cerchez, Perpessicius, Delavrancea, Lahovary, Flechtenmacher, Gh. Marinescu, Ecaterina Movila, D. Bolintineanu, Melic).

Obiective turistice culturale

De-a lungul timpului numeroase mari personalitati ale culturii romanesti au locuit in zona actualului Sector 2 al Bucurestiului, printre care amintim:

Mihai Eminescu care a locuit in strada Sperantei;

Ion Luca Caragiale (1852-1912) a locuit pe strada Pitar Mos nr.15;

Generalul Ioan Odobescu (1793-1857) a avut o mare proprietate, un vast teren, limitat de strazile Icoanei, Aurel Vlaicu, Dumbrava Rosie, Jean Louis Calderon, iar Scoala Centrala de Fete a fost construita pe proprietatea sa.

Fiul sau, Alexandru Odobescu (1834-1895), a locuit in anii 1887-1888 pe strada Clementei nr.35, actuala strada C.A.Rosetti.

Scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea (1858- 1918) s-a nascut in catunul Deluta de odinioara, la 2 aprilie 1858, astazi Calea Calarasi nr. 166 (fosta Calea Vergului nr.166), la intretaierea Caii Calarasi cu strada Delea Noua.




Sculptorul Gheorghe Anghel (1904-1966), a locuit pe strada Vatra Luminoasa, apoi pe Prelungirea Levanticai, pe strazile Popa Soare, Precupetii Vechi, mare parte din creatia sa fiind realizata aici.

Dramaturgul Alexandru Davila (1860- 1929) a locuit in ultima perioada a vietii pe strada General Lahovari (actuala Icoanei) la nr. 108, eseistul, traducatorul, criticul de arta;

Petru Comarnescu a locuit pe aceeasi str. Icoanei;

Pictorul Ion Tuculescu pe str. Lizeanu nr.5 etc.

In prezent, multe dintre aceste case nu mai pot fi considerate case memoriale, sau nu mai pot fi vizitate ca obiective culturale deoarece au o alta destinatie functionala (restaurante, cabinete medicale etc.), ce le indeparteaza de adevarata menire culturala. Se remarca o insuficienta publicitate a locurilor cu semnificatie culturala, a caselor memoriale, a strazilor si ansamblurilor arhitecturale, cu mare semnificatie istorica, devenite celebre in lucrari literare de o deosebita valoare (vezi Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Camil Petrescu).

Se poate afirma ca, in prezent, patrimoniul arhitectural si cultural al Sectorului 2 este aproape complet neprotejat si nevalorificat. Scoaterea la iveala a acestui patrimoniu ar constitui o sursa de prestigiu importanta, determinand cresterea atractivitatii Sectorului 2 din punct de vedere turistic, contribuind, astfel, implicit si la dezvoltarea economica.

Teatrele - precum sala "Toma Caragiu" a Teatrului Municipal "Lucia Sturdza Bulandra", teatrul Mundi (actualul teatru Metropolis) si Teatrul Foarte Mic ofera publicului larg spectacole de inalta tinuta. Tot in randul teatrelor, se cuvine sa amintim de constructia in aer liber, aidoma celor antice grecesti, cu o capacitate de peste 3500 de locuri, intitulata "Teatrul de vara" - inaltata cu prilejul Festivalului international al tinerilor din 1953 si aflata in incinta Parcului National (fost 23 August). In prezent nefunctionala si intr-o stare avansata de degradare, ar putea constitui, cu minime investitii, o atractie deosebita atat pentru locuitorii capitalei, cat si pentru grupurile de turisti care aleg Bucurestiul ca destinatie, devenind, in scurt timp, un loc instructiv de petrecere a timpului liber, in sezonul estival.

Obiective turistice cu functie sportiva

Complexul Sportiv Lia Manoliu a fost construit in 1953 si a fost numit 23 August si a purtat acest nume pana in 1990. Capacitatea stadionului era de 60,120 de locuri, fiind folosit pentru a gazdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzica pop sau rock.

In octombrie 2005 s-a hotarat reconstructia acestuia, dar din lipsa fondurilor s-a hotarat numai repararea sa. La sfarsitul lunii august 2006, Stadionul National Lia Manoliu a trecut din administrarea Autoritatii Nationale a Sportului in domeniul public al municipiului Bucuresti iar la sfarsitul aceluiasi an, doua firme au ajuns in faza finala pentru reabilitarea stadionului care presupune demolarea actualului stadion si construirea unuia nou. Noul stadion va fi destinat exclusiv jocurilor de fotbal si rugby si va avea o capacitate de peste 55.000 de locuri, cu doua tribune si doua peluze. Finantarea va fi asigurata din bugetul Consiliului General al Municipiului Bucuresti si din sume alocate de Guvernul Romaniei.

Complexul Sportiv Dinamo cu Stadionul Dinamo supranumit Groapa, este stadionul oficial al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, una dintre cele mai importante echipe de fotbal din Romania. Stadionul este amplasat in Sectorul 2 din Bucuresti, pe strada Stefan cel Mare. Are o capacitate de 15.138 de locuri (dupa modernizare, 16.000), si a fost construit in 1952.

Obiective turistice monumente de arta plastica si comemorativa

Sectorul 2 cuprinde un numar destul de insemnat de statui:

C.A. Rosetti, unul din fruntasii miscarii de la 1848, amplasata in piata cu acelasi nume, opera sculptorului Wladislaw (Vladimir) Hegel, autor al mai multor lucrari pe teritoriul Romaniei la finele sec. XIX si inceputul sec. XX.

La intersectia strazii Vasile Lascar cu   strazile Thomas Masarik (fosta Fucik) si Batistei se afla monumentul omului politic Vasile Lascar, creatia lui C. Horvath in 1908.

Opera de exceptie este grupul statuar inchinat altui mare om politic G.C.Cantacuzino (1845-1898) realizat la intrarea in Gradina Icoanei, in 1904, de catre Ernest Dubois, figura de seama a neoclasicismului francez.

In secolul XX, statuia lui Theodor Pallady, aflata in curtea Muzeului cu acelasi nume de pe strada Spatarului, opera a marelui Gheorghe Anghel;

Lucrarea inchinata de Constantin Baraschi neuitatului   Ion Luca Caragiale, aflata in prezent pe str. Maria Rosetti;

Bustul lui Miguel Cervantes din Piata Spaniei, realizat de Ion Jalea;

Monumentul "1907" opera a lui Naum Corcescu, inaugurat in Piata Florilor;

Stefan Luchian, turnat in beton dupa sculptura modelata de Ion Vlad si amplasat in Parcul Ioanid, Maternitatea, cioplita in piatra dupa modelul lui Ion Vlasiu si aflata in Gradina Icoanei;

Bustul lui Iuliu Maniu si cel al lui Corneliu Coposu, fruntasii miscarii taraniste - primul aflat in curtea sediului PNTCD, din Bdul Carol I, autor Tudor Panait, al 2-lea aflat pe str. Batistei nr. 24 A, autor Gh. Iliescu-Calinesti;

Bustul Generalului Andronic, erou national armean, aflat in curtea Bisericii Armenesti, de pe Bdul Carol I;

Bustul lui Giuseppe Garibaldi, donat de statul italian (autor anonim);

O serie de sculpturi consacrate alergatorului olimpic (autor Lelia Zuaf), discobolului (autor Boris Caragea), atletilor (autor Daniel Panait), canotorilor, aflate in incinta complexului Sportiv Dinamo.

In Parcul Tei se afla o fantana decorativa, restaurata in 2002, dar si lucrari precum "Balade si legende", sculptata in piatra de Geta Caragiu, "I.L. Caragiale", realizata tot   in piatra, autor necunoscut, "Pasare", realizata in inox si montata pe un soclu placat cu travertin, opera sculptorului Constantin Popovici, iar in Parcul Circului descoperim o lucrare abstracta, executata in piatra, autor Silvia Radu. In curtea bisericii Popa Soare a fost amplasat, in anul 2004, bustul filozofului Petre Tutea, in viziunea sculptorului Vasile Gorduz.

O categorie aparte o constituie cele 4 cruci de piatra - de sec XVIII sau XIX - amplasate in diferite locuri, cu prilejul unor momente istorice de seama, cea mai veche, de la intersectia strazilor Popa Soare cu Tepes Voda, avand o inscriptie cu caractere chirilice ilizibile. Printre monumentele istorice, cu mare incarcatura, se afla "Halele Obor", opera a arhitectului Horia Creanga, nepotul marelui povestitor, cea mai mare piata a Capitalei, data in folosinta la 1 iulie 1948, in urma cu aproape 60 de ani.

Muzee

Muzeele intregesc zestrea culturala a sectorului 2. Printre cele care fiinteaza aici, amintim:

Muzeul Theodor Pallady, amenajat intr-o frumoasa casa de sec. XVIII, aflat sub ocrotirea Muzeului Municipiului Bucuresti. Este situata in str. Spatarului,  22. Construita pe la 1750-1760, casa Melik este cea mai veche cladire civila din Bucuresti care s-a pastrat in forma ei originala. Nu se stie cine a fost primul proprietar dar casa a fost vanduta in anul 1815 de mostenitorii acestuia unui negustor armean pe nume Chevorc Nazaretoglu - numele adevarat al acestuia era Nazaretian.

Chevorc Nazaretian impreuna cu sotia sa se muta in casa in anul 1822. Casa va deveni cadoul de zestre al nepoatei lui Chevorc, Ana, la casatoria acesteia cu Iacob Melik. Denumirea pastrata pana astazi vine de la arhitectul Iacob Melik, care venise in tara cucerit de ideile pasoptiste si a participat activ la revolutia romana de la 1848, a locuit aici impreuna cu familia si care s-a ocupat de prima renovare importanta a cladirii, pastrand insa aspectul original. Intre 1970-1994 Casa Melik a fost folosita de catre Muzeul National de Arta al Romaniei ca spatiu de depozitare a unor opere valoroase aflate in curs de restaurare sau in tranzit 

Pe la sfarsitul anilor 1960 sotii Gheorghe si Serafina Raut negociaza cu autoritatile de la Bucuresti donarea si rascumpararea partiala a colectiei de arta aflate in proprietatea lor. Gheorghe Raut s-a ocupat si de aducerea in tara a unei parti din lucrarile lui Pallady ramase in atelierul sau din Paris, din Place Dauphine. Imobilul in care se afla atelierul apartinuse sotilor Raut, care avand o relatie speciala cu Pallady, doreau sa se asigure ca opera lui va fi pusa in valoare. Din 1994 Casa Melik are destinatia actuala, adapostind complexul expozitional cuprinzand colectia de arta Serafina si Gheorghe Raut si Muzeul Pallady - unde alaturi de opere semnate de Pallady, veti gasi lucrari de arta europeana si orientala precum si piese de mobilier.

Muzeul Theodor Aman. Cladirea din strada Clementei (strada CA Rosetti), actualmente in reparatii capitale, a fost ridicata dupa planurile artistului. Este vorba de pictorul Th. Aman, personalitate multivalenta, cu studii academice in Parisul de la jumatatea veacului al XIX-lea, artistul avea sa joace un rol de prim ordin in procesul de modernizare, de eliminare din cultura romaneasca atat a influentelor orientale cat si a unui ev mediu intarziat.

Muzeul Aman reconstituie in spatiul sau atelierul de gravura al maestrului.

Muzeul memorial C.I. Nottara, din Bdul Dacia nr. 51. Casa familiei Nottara a fost construita in anul 1931 cu o contributie a Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici, adaposteste documente si obiecte evocatoare ale vietii unei familii de artisti reprezentativi pentru atmosfera culturala bucuresteana de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX.

Muzeul 'Nottara' a luat fiinta in 1956, prin truda Anei Nottara, sotia muzicianului, si reuneste acte si documente de familie, obiecte de arta decorativa, mobilier de epoca, fotografii, piese de grafica, pictura, sculptura; alaturi de portelanuri de Sevres, Rosenthal, Napoli, Boemia, sunt expuse statuete din bronz, realizate de autori francezi moderni, carti rare, toate conservand atmosfera originala a locuintei celor doi importanti artisti.

Muzeul National al Pompierilor din B-dul Ferdinand, nr. 33 (fostul Foisor de Foc) si Muzeul "Vasile Grigore" din str. Maria Rosetti, nr. 21, ce adaposteste o valoroasa colectie particulara de pictura, sculptura si arta decorativa.

In anii 1891-1892 in mijlocul Bucurestiului, la intersectia Bulevardului Ferdinand I cu Strada Traian s-a realizat noul Foisor de foc, loc anume ales, de unde se realiza supravegherea si anuntarea posturilor de pompieri, prin mijloace specifice epocii, despre aparitia unor incendii nu numai in centrul urbei, dar si in cartierele ei.
Realizat dupa planurile arhitectului George Mandrea, edificiul era nu numai un post de observatie si anuntare, dar si de interventie, deoarece - pe langa turnul de observare si anuntare - in constructia sa dispunea de un rezervor cu o importanta cantitate de apa, spatii pentru cazarea efectivului unei sectii de pompieri, iar la parter erau adapostite pompe de incendiu si caii necesari pentru transportul acestora.
Foisorul de Foc avea sa-si indeplineasca rolul pentru care a fost construit mai bine de 42 de ani, pana la modernizarea posibilitatilor de anuntare a incendiilor, prin aparitia si dezvoltarea posturilor telefonice, cand nici spatiul pentru adapostirea subunitatii de pompieri si a mijloacelor de lupta nu mai corespundeau.

In aceasta situatie, Primaria generala a Capitalei si Comandamentul Pompierilor Militari au trecut la realizarea constructiei postului de pompieri Regele Ferdinand I, in cartierul Obor.

In aceste conditii, cladirea Foisorului de Foc ramasese uitata, folosita doar pentru depozitarea unor materiale, supusa eroziunilor, insa continua sa fie impunatoare prin asezarea si arhitectura ei si prin rolul pe care-l avusese in viata orasului pentru mai bine de patru decenii.

Dupa mai bine de un sfert de veac de la mutarea postului de pompieri de la Foisorul de Foc, in anul 1960 se realizeaza in cladirea Foisorului de Foc un Muzeu al Pompierilor.

Centre culturale - pe teritoriul Sectorului se afla un numar de opt centre in care se desfasoara activitati prilejuite de evenimente artistice, istorice, religioase sau traditionale, care reunesc cetatenii de varste, nationalitati si categorii sociale diferite.

Manifestari umane de interes turistic

Circul de Stat se afla pe teritoriul Sectorului 2 si ofera spectacole de nivel international pentru toate varstele.

Primaria Sectorului 2 promoveaza valorile culturale prin prestigioasa galerie "Dialog", unde s-au perindat circa 12 expozitii de valoare nationala si internationala, semnate Wanda Sachelarie Vladimirescu, Florica Ioan, Ariana Nicodim, Benedict Ganescu, Geo Goidaci, Ion Vlad, s-au aniversat personalitati precum: Dan Haulica, Horia Andreescu, Dan Iordachescu, au avut loc primele Targuri de anvergura ale anticarilor etc.

Evenimente cu caracter repetitiv sunt organizate la nivelul Sectorului si de Centrul Cultural Mihai Eminescu. Dintre acestea amintim: Festivalul National de Creatie Literara "Mihai Eminescu", Targul mosilor, Scoala "Dor", Targul de paine, muzica Balcanilor.

Analiza SWOT

Puncte tari

Puncte slabe

Retea reprezentativa a obiectivelor

culturale

Preocuparea autoritatilor administratiei

locale de domeniul cultural

Cel mai mare numar de lacase de cult

din Capitala

Numar reprezentativ de obiective

culturale specifice stilului arhitectural

neo-romanesc (sec. XX)

Desfasurarea unor evenimente culturale

(targuri de carte, festivaluri etc.)

periodice, sala de expozitii cu caracter

permanent (Galeria Dialog)

Slaba valorificare turistica si economica

a patrimoniului arhitectural

Comunicare deficitara intre factorii

responsabili in domeniul cultural

Grad avansat de deteriorare a

obiectivelor culturale

Nu exista o strategie in domeniul

cultural si nici finante destinate culturii

Interes redus

Oportunitati

Riscuri/Pericole

Parteneriat public privat pentru punerea

in valoare si includerea in circuitul

turistic a multor monumente de

patrimoniu

Posibilitatea accesarii unor surse atrase

ale bugetului local (proiecte, surse

guvernamentale, surse private, taxe

speciale)

Coexistenta spatiului multicultural si

religios, ceea ce ar permite cresterea

coeziunii sociale a comunitatii

Crearea de noi locuri de munca prin

valorificarea turistica a obiectivelor

culturale existente.

Competitia regionala la surse de

finantare

Insuficienta legislatie in domeniu

Statutul juridic neclar

Incertitudinea asupra dreptului de

administrare a unor obiective culturale.

Fig. 5 - Sectorul 2 Harta turistica (dupa Direcția Monumentelor Istorice și a Patrimoniului Turistic București) partea I

Fig. 5 - Sectorul 2 Harta turistica (dupa Direcția Monumentelor Istorice și a Patrimoniului Turistic București) partea a II-a

Fig. 5 - Sectorul 2 Harta turistica (dupa Direcția Monumentelor Istorice și a Patrimoniului Turistic București) partea a III-a

Capitolul VI - Baza tehnico-materiala

Unitati de cazare

Unitati de alimentatie publica

Unitati de agrement

Servicii turistice complementare

Caile de comunicatie si transport

Capitolul VII - Tipuri si forme de turism

Forme de turism

Tipuri de turism

Capitolul VIII - Circulatia turistica

Volum si provenienta

Progresele turistice

Capitolul IX - Perspectivele dezvoltarii turistice

Capitolul X - Protectia mediului inconjurator si a resurselor turistice

Poluarea aerului

Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de surse fixe industriale, de obicei

concentrate pe mari platforme, dar si intercalate cu zone de locuit intens populate, la

care se adauga traficul auto si traficul greu.

Sursele industriale de poluare a aerului

Poluarea provenita din industrie este extrem de diversa. Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata: pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine etc. In Sectorul 2, principalele zone de poluare din surse fixe pe platforme industriale sunt reprezentate de

- platforma Pipera, cu o suprafata de 2 km², care are un profil mono-sectorial, specializata in industria electronica. Populatia expusa in aceasta zona este de aproximativ 15000 persoane;

- zona Obor, cu o suprafata de 3,5 km², populatia expusa fiind de aproximativ 13000 persoane.

In aceste zone se gasesc obiective apartinand industriei chimice si de mase plastice, industriei textile, electronice, transport, obiective poluante mai ales datorita proceselor de combustie industriala sau turnatorie. Desi, in prezent, o parte din aceste intreprinderi au o activitate economica redusa, sau oprita temporar, raman in continuare   urse potential poluante, datorita ingroparii, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantitati mari de deseuri industriale periculoase. In cadrul acestor platforme, au aparut in ultimii ani numeroase firme mici, cu diverse profiluri de activitate, care aduc si ele un aport la potentialul poluant.



Alte surse de poluare a aerului

La nivelul Sectorului, sursa cea mai importanta de poluare a aerului o reprezinta traficul rutier. Acesta este responsabil de aproximativ 70% din depasirile valorilor limita ale emisiilor de substante poluante. Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de compusi diferiti. Chiar daca valorile de emisie sunt comparabile uneori cu emisiile provenite de la centralele electrotermice sau din activitatile industriale, poluantii proveniti din trafic sunt emisi la nivelul solului, iar dispersia acestora este uneori dificil de realizat din cauza configuratiei strazilor si cladirilor (strazi de tip canion). Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma compacta, care impiedica dispersia.

La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele suburbane. Singura exceptie de la aceasta regula o face ozonul, care se comporta diferit fata de ceilalti poluanti generati de traficul auto.

In Capitala functioneaza o retea automata de monitorizare a calitatii aerului, care furnizeaza, in timp real, datele provenind de la cele 8 statii automate, indicatorii masurati fiind: SO2, NO, CO, O3, PM10, PM2,5, plumb. In Sectorul 2 este amplasata statia de monitorizare Mihai Bravu.

In perioada 2004 - 2006 evolutia principalilor indicatori monitorizati prin aceasta retea a prezentat urmatoarele caracteristici:

- pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile inregistrate incadrandu-se sub valorile limita, plus marja de toleranta;

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

- pentru NO2 a fost constatata depasirea nu numai a valorii limita orara pentru protectia sanatatii umane, dar si a valorii limita plus marja de toleranta, impunandu-se alcatuirea unor programe de actiune pentru reducerea concentratiilor in zonele de trafic din statiile Cercul Militar si Mihai Bravu.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Evolutia acestui poluant este strans dependenta de evolutia traficului. Graficul evolutiei orare a concentratiilor de NO2 arata cele 2 cicluri de crestere a concentratiilor de dioxid de azot care corespund perioadelor de trafic intens, concentratiile cele mai ridicate inregistrandu-se dimineata in jurul orei 9.00, respectiv seara in jurul orei 20.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

De asemenea, din datele inregistrate se observa ca valorile cele mai ridicate se inregistreaza la mijlocul saptamanii, urmand o descrestere rapida in weekend, dupa cum reiese din graficul prezentat alaturat:

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

- la indicatorul Pb mediile anuale calculate nu au aratat depasiri ale valorii limita anuale pentru protectia sanatatii umane;

- la indicatorul ozon au fost inregistrate depasiri ale valorii tinta (valoare ce trebuie atinsa in anul 2010) in special in perioada de vara, insa pragul de alerta (240 μg/m3) nu a fost depasit;

- pentru indicatorul pulberi in suspensie (PM10), valorile medii anuale inregistrate la statiile de monitorizare arata depasiri ale valorii limita. Pentru anul 2006, la statia Mihai Bravu a fost inregistrat un numar de 218 depasiri ale valorii limita (50 μg/m3) si un numar de 169 depasiri ale valorii limita cumulata cu marja de toleranta (58 μg/m3).

Nivelul concentratiilor pentru acest poluant este foarte usor influentat de mai multi factori: emisiile rezultate din industrie si trafic, conditiile meteo, gradul de curatenie a strazilor, nivelul traficului auto inregistrat in zona etc. O alta sursa de poluare a aerului cu pulberi este reprezentata de santierele de constructii.

Concentratiile de pulberi pot fi semnificativ reduse prin imbunatatirea calitatii cailor de rulare, corelate cu un control exigent al activitatilor de santier, intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de aliniament, printr-o mai buna salubrizare a orasului si a arterelor de circulatie, prin eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri.

- pentru indicatorul monoxid de carbon datele inregistrate la statia Mihai Bravu arata ca in anul 2006 media anuala de CO a crescut fata de anii anteriori.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Evolutia concentratiilor de monoxid de carbon este, de asemenea, strans legata de poluarea produsa de traficul rutier, concentratii mai mari inregistrandu-se pe arterele cu trafic intens, insa tendinta evolutiei orare a concentratiilor de monoxid de carbon se comporta diferit in raport cu evolutia concentratiilor de NO2. Intrucat si acest poluant este strans dependent de evolutia traficului, prezentam mai jos graficul evolutiei orare a concentratiilor de CO.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Tendinta evolutiei orare a concentratiilor de monoxid de carbon se comporta diferit fata de evolutia concentratiilor de NO2, cresterea concentratiilor de CO fiind inregistrata la cateva ore dupa cresterea concentratiilor de NO2, desi fluctuatiile de trafic sunt aceleasi. Dupa cum era de asteptat, concentratiile cele mai mici se inregistreaza in perioada de weekend cand traficul este mai putin intens.

Sursa: Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

S-a mai remarcat ca structura traficului s-a schimbat in anii 2005 si 2006 (ziua in care au fost inregistrate concentratiile cele mai ridicate fiind miercurea), fata de anul 2004 (cand concentratiile cele mai ridicate se inregistrau martea).

Concluzii: Principala sursa de poluare atmosferica in Sectorul 2 o constituie traficul rutier, acesta fiind responsabil de aproximativ 70% din poluarea atmosferica, activitatea industriala inregistrand o scadere semnificativa. La poluarea din trafic includem si lucrarile de modernizare a strazilor, lucrari care, prin natura lor, sunt importante surse de praf. Acest praf este apoi preluat si imprastiat de catre autovehicule.

Poluantii la care se inregistreaza depasiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 si PM 10 (praf). Frecventa depasirilor valorilor limita zilnice de PM10 se situeaza intre 10% si 30%. Pentru NO2, depasirile valorilor limita se inregistreaza frecvent doar in statiile de monitorizare a poluarii produse de trafic.

Poluarea apei

Calitatea apelor de suprafata

Amenajarea raului Colentina pe teritoriul Sectorului 2 s-a materializat prin amenajarea hidrotehnica a lacurilor Tei, Plumbuita, Fundeni si Pantelimon 1. Amenajarile au avut ca scop regularizarea debitelor tranzitate pe acest curs apa si asigurarea necesarului de apa pentru multiple folosinte, ca de exemplu: alimentari cu apa, platforme industriale, agrement, piscicultura, producere de energie electrica. Toate acumularile din Sectorul 2 se incadreaza in clasa generala de calitate III.

Impartirea in clase de calitate se face din punct de vedere chimic, biologic si microbiologic, pe o scala de la I la V, unde valoare I reprezinta calitatea apei cea mai apropiata de calitatea naturala (interventia umana fiind de maxim 10%). Monitorizarea calitatii apelor, la nivelul sectorului se face pe acumularea Fundeni, aceasta efectuandu-se in sectiunile mijloc si baraj.

Datorita faptului ca in zonele riverane acestor acumulari infrastructura urbana nu contine sisteme de preluare a apelor menajere uzate, precum si a apelor pluviale, s-a ajuns la situatia, inacceptabila, in care un mare numar de imobile din zona au realizat sisteme locale de deversare a acestor ape in lacurile mentionate. In prezent, se inregistreaza o poluare accentuata care se manifesta prin incarcarea cu materiale in suspensie, dar si cu depuneri organice putrescibile in cuva lacului si degajarea, in perioada estivala de biogaz, in conditiile in care debitul tranzitat coboara la cca. 1,5 m³/s. Datorita aportului de nutrienti, in perioada primavara - vara se accentueaza si fenomenele de eutrofizare.

Concluzii: Calitatea apelor de suprafata este semnificativ afectata de deversarea de catre riverani a apelor uzate direct in apa lacurilor, de debitul redus de primenire a lacurilor precum si de protectia necorespunzatoare a malurilor impotriva eroziunii.

Calitatea apelor subterane

In afara sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila si industriala, pe teritoriul administrativ al Sectorului 2 exista si foraje de alimentare cu apa aflate in incinta diversilor agenti economici, precum si puturi de mica adancime in gospodariile populatiei, in zonele unde nu exista sisteme centralizate de alimentare cu apa potabila.

Pe teritoriul Sectorului 2 mai sunt prezente si un numar de 25 de puturi din care:

- 20 puturi de mare adancime;

- 3 puturi de medie adancime;

- 2 puturi casate.

Din punct de vedere calitativ, apele de suprafata si apele freatice din orizonturile superioare nu permit utilizarea pentru consumul populatiei sau pentru activitati economice si sociale. Deoarece calitatea apelor din puturi este scazuta, acestea nu mai sunt utilizate pentru asigurarea serviciului de alimentare cu apa. Apa produsa din sursele   de suprafata are o calitate mult mai buna si este suficienta. Pentru a putea sista exploatarea acestor puturi, administratorul a realizat investitii in modernizarea retelei si a statiilor de pompare.

In general, poluarea apelor subterane se determina cu intarzieri mai mari, fiind depistata in urma analizarii probelor prelevate direct din foraje sau instalatiile de inmagazinare a apei, si nu prin observare directa. Calitatea apei prelevate prin intermediul puturilor de mica adancime din gospodariile populatiei este monitorizata de catre Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.

Situatia apelor uzate

Reteaua de apa potabila din Sector are o lungime de 487 km, un numar de 21.957 bransamente functionale, iar volumul distribuit este de aproximativ 5.000.000 mc lunar. Reteaua de canalizare are o lungime de 375 km si un numar de 12.400 de racorduri functionale. Cantitatea de apa uzata evacuata lunar este de 2.600.000 mc.

In sector exista un numar de 4 statii de pompare ape uzate. Sistemul de canalizare oraseneasca este realizat ca un sistem unitar care asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice si pluviale.

In prezent, toate apele uzate din sector, si din Bucuresti, sunt evacuate fara o epurare prealabila direct in raul Dambovita, in aval, in dreptul comunei Glina.

Un procent de 27,8% din strazile Sectorului (258 de strazi) nu au sisteme de alimentare cu apa si canalizare. Zonele cu probleme deosebite din punct de vedere tehnic, in special pentru canalizare, sunt cele din lungul raului Colentina. Pentru aceste zone trebuie separat pluvialul de menajer.

Poluarea sonora

Conform masuratorilor realizate la nivelul Capitalei, nivelul mediu de zgomot este 70 de decibeli, depasind valoarea maxima agreata la nivelul municipalitatii, de 67 dB si nivelul recomandat de numai 55 dB. Pe arterele principale de circulatie, si mai ales pe arterele cu trafic greu, poluarea sonora depaseste frecvent cu 20 - 30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora, in unele puncte de intersectie a strazilor devine o cauza majora de disconfort.

Rezultate preliminare ale monitorizarii zgomotului arata pentru Sectorul 2 urmatoarele valori pentru zona Ferdinand - Mihai Bravu: 68-78 dB (A), cu o medie de cca. 71 dB(A), iar pentru zona Mihai Eminescu-Viitorului: 67-77 dB(A), cu o medie de cca. 71 dB(A) Se remarca un tip de poluare caracteristic zonei urbane, cea mai importanta sursa de poluare fiind traficul rutier. Valorile inregistrate pentru nivelul de zgomot sunt in general sub nivelul admisibil, exceptand zonele mentionate, strazile care deservesc si fac legatura cu pietele agroalimentare (ex. Piata Bucur Obor) care sunt de obicei foarte aglomerate si zonele cu trafic feroviar, respectiv Gara de Est, unde se pot crea stari de disconfort fonic, pe perioade limitate.

(sursa Primaria Municipiului Bucuresti)

In perimetrul Sectorului 2 solurile cunosc cele mai diverse folosinte, de la terenuri virane, spatii verzi, la diferite categorii de constructii (locuinte, unitati industriale, spatii comerciale, depozite, cai de comunicatie). O caracteristica a zonei este degradarea solurilor prin acoperire cu placi de ciment sau depozitarea deseurilor de diferite proveniente.

Degradarea solurilor din mediul urban a inceput odata cu industrializarea masiva si intensificarea traficului rutier, care au determinat poluarea chimica a solurilor prin incorporarea de elemente cu caracter toxic. Incarcarea solului cu astfel de elemente (metale grele, sulf etc.) degradeaza insusirile fizice, chimice si biologice contribuind la reducerea capacitatii productive a acestora.

Solurile din Sector, puternic modificate antropic, au un continut foarte mare de Pb provenit in cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor din traficul rutier, in special in zona arterelor principale.

Managementul deseurilor

Principalele categorii de deseuri generate la nivelul Sectorului sunt: industriale, vegetale, deseuri menajere, din constructii si reciclabile (hartie, carton, PET-uri, folie plastic).

La nivelul Sectorului 2, S.C. SUPERCOM S.A. (operator autorizat de salubritate) efectueaza curatenia stradala si colecteaza de la persoanele fizice si juridice deseuri menajere, deseuri din constructii si reciclabile (hartie, carton, PET-uri, folie plastic).

In ultimii ani, au fost demarate actiuni de colectare selectiva a hartiei/cartonului si PET-urilor, dar procesul de colectare selectiva a deseurilor se desfasoara cu dificultate. Din datele inregistrate pentru anul 2006, categoria de deseuri cu cea mai mare pondere a fost reprezentata de deseurile menajere, urmata de cele industriale. Este de remarcat tendinta constanta de crestere a cantitatilor de deseuri produse si colectate. Principalii producatori de deseuri din Sector sunt: S.C. AEROFINA S.A., S.C. AVERSA S.A, DANONE ROMANIA, PIATA DE GROSS 1912, S.C. ALFABIT S.A., S.C. CONDOR S.A., S.C. FROTTIEREX S.A , S.C. PRODPLAST S.A, etc.

Cantitati din deseurile de tip Pet-uri, hartia, cartonul si folia de plastic sunt valorificate prin intermediul unor societati comerciale care preiau astfel de deseuri. Cantitatile de deseuri de ambalaje gestionate in anul 2006/2007 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

La nivelul Sectorului 2 s-a infiintat un centru de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), in zona Baicului, prevazut sa atinga capacitatea maxima de colectare in 2009 - 2010. Prin functionarea acestui centru se urmareste, pe de o parte, intampinarea nevoilor populatiei Sectorului 2, cat si prevenirea aparitiei acestor deseuri prin refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel incat sa se reduca volumul de deseuri eliminate.

In paralel, se va realiza o campanie de informare si constientizare a cetatenilor asupra importantei colectarii de DEE-uri, care vizeaza imbunatatirea calitatii mediului si a sanatatii populatiei.

O alta categorie de deseuri sunt cele provenite din constructii si demolari. Mentionam ca pentru acestea s-au incheiat un numar de 1810 contracte, numarul acestora fiind in continua crestere, reflectand nivelul lucrarilor ce se desfasoara pe raza administrativ teritoriala a Sectorului 2.

Pentru eliminarea deseurilor medicale periculoase s-a impus fiecarei unitati medicale din Sectorul 2 implementarea unui sistem modern de management al acestora, astfel incat eliminarea finala a deseurilor periculoase sa se realizeze in conditii corespunzatoare, utilizand metode cu impact minim asupra mediului.

Peisajul

Capitolul X - Concluzii

1. Necesitatea si scopul lucrarii

Ideea lucrarii a aparut ca urmare a actualitatii subiectului pe fondul dezvoltarii Bucurestiului in special in privinta turismului. De asemenea necesitatea unei anumite clarificari teoretice a conceptelor abordate, mai ales in contextul studiului de caz, aduce un plus de importanta temei abordate.

2. Structura cercetarii

Studiul se inscrie in cadrul geografiei umane si economice prin conceptele pe care le are in vedere: potentialul si turismul. S-a incercat astfel utilizarea metodelor si tehnicilor de cercetare clasice sau moderne din domeniul geografiei umane si economice.

Lucrarea foloseste date secundare in special in prima parte, cea teoretica. Acestea au fost colectate din diverse carti, lucrari de specialitate sau cercetari pe teren efectuate de echipe ale Universitatii Bucuresti sau Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu". Un volum important de date secundare nepublicate ne-au fost puse la dispozitie de catre Directia Monumentelor Istorice si a Patrimoniului Turistic Bucuresti

Prima parte a lucrarii incearca sa sintetizeze o baza teoretica pentru conceptele studiate. Abordarea este deci deductiva, teoretizarea efectuandu-se inainte de cercetare. Finn, Elliot-White si Walton (2000) citandu-l pe Silverman (1998), definesc termenii de baza ai teoretizarii astfel:

Teorie - un set de concepte folosite pentru a explica un fenomen;

Model - un sablon folosit pentru a examina realitatea;

Concept - o idee derivata dintr-un model dat;

Variabila - unitate de analiza ce reprezinta caracteristici mobile (Pizam, 1994 apud Finn et al., 2000)

Inceputul unei cercetari il reprezinta identificarea conceptelor de baza. Pentru ca acestea sa poata fi studiate trebuie cunoscute dimensiunile lor. Dimensiunile unui concept reprezinta caracteristici ce pot fi operationalizate si transformate in variabile. Acestea din urma au calitatea de a putea fi masurate si permit folosirea analizelor cantitative complexe. Astfel firul logic al primei parti a studiului este urmatorul (Fig. 1):

Fig. 1. Firul logic al partii teoretice a lucrarii

Conceptul studiat este potentialul turistic (PT) si turismul (T) in zonele urbane (ZU). Acesta este format, deci, din trei componente, capitolul II se va concentra asupra definirii acestor componente ale conceptului si mai ales asupra analizei relatiilor dintre ele.

Dimensiunile acestui concept trebuie sa fie caracteristici esentiale ale potentialului turistic al zonelor urbane, caracteristici ale caror variabile pot fi analizate cantitativ si calitativ si pe baza carora se pot trage concluzii si formula ipoteze ce privesc intregul concept.

Candea, Bran si Cimpoeru (2006) disting doua modalitati de organizare: organizare spontana, naturala si organizare dirijata, antropica.

Bibliografie

Adams, R. (1966) - The evolution of urban society, Weidenfeld and Nicolson, Londra

Alberti, M. (2008) - Advances in Urban Ecology, Springer Science+Business Media, Boston

Amin, A., Thrift, N (2002) - Cities: reimagining the urban, Polity Press, Cambridge Oxford

Bigio, A., Dahiya, B (2004) - Urban environment and infrastructure, The World Bank, Washington

Burgess, E., Bogue, D. (1964) - Contributions to urban sociology, The University of Chicago Press, Chicago

  • Carter, H. (1990) - The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra
  • Cadwallader, M. (1985) - Analytical urban geography, Prentice-Hall, Englewood Cliffs
  • Candea, M., Bran, F., Cimpoeru, I. (2006) - Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, editura Universitara, Bucuresti
  • Candea, M., Erdeli, G. (2001) - Romania, potential turistic si turism, editura Universitara, Bucuresti
  • Candea, M., Erdeli, G., Peptenatu, D., Simon, T. (2003) - Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului, editura Universitara, Bucuresti
  • Chelcea, S. (2005) - Cum sa redactam o lucrare de licenta, o teza de doctorat, un articol stiintific in domeniul stiintelor socioumane, editura Comunicare.ro, Bucuresti
  • Cocean, P., Vlasceanu, G., Negoescu, B. (2002) - Geografia generala a

turismului, editura Meteor Press, Bucuresti

  • Downs, R. M. (1970) - Geograpy Space Perceptions: past approaches and future prospects in Progress in Geography 2
  • Dragomir, S. (2008) - Un Bucuresti mai putin cunoscut, editura Lucman, Bucuresti
  • Drew, S., Bingham, R. (1997) - The Student Skills Guide, Gower, Aldershot
  • Erdeli, G. (2005) - Geografia populatiei si a asezarilor umane, Editura Credis, Bucuresti
  • Erdeli, G., Istrate, I. (1996) - Amenajari turistice, editura Universitara,

Bucuresti

  • Erdeli, G., Braghina, C., Frasineanu, D. (1998) - Geografie economica mondiala, Editura fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

Flanagan, W. (1995) - Urban sociology: images and structure, Allyn and Bacon, Boston

Gibbs, J., Davis, K. (1961) - Urban research methods, D.Van Nostrand Co., Princeton

Giurescu, C. (1979) Istoria Bucurestilor, editura Sport - Turism, Bucuresti

  • House, J. W. (editor), (1973) - The UK Space, Weidenfeld and Nicolson, Londra
  • Hosken, F. (1973) - The Functions of the Cities, Cambridge, Massachusetts
  • Ianos, I. (1982) - Orasele si organizarea spatiului geografic, editura Academiei, Bucuresti
  • Ianos, I., Heller, W. (2006) - Spatiu, economie si sisteme de asezari, editura Tehnica, Bucuresti
  • Ielenicz, M., Comanescu, L. (2006) - Romania: potential turistic, Editura Universitara, Bucuresti
  • Ionescu, I. (2004) - Economia intreprinderii de turism si comert, editura

Economica, Bucuresti

  • Juppenlatz, M. (1970) - Cities in transformation, University of Queensland Press, St. Lucia
  • Larkham, P. (1996) - Conservation and The City, Routledge, Londra
  • Lenon, B., Cleves, P. (1986) - Techniques and fieldwork in geography, Bell & Hyman, London
  • Lynch, K. (1960) - The Image of the City, Cambridge, Massachusetts
  • Majuru, A. (2007) - Bucuresti, povestea unei geografii umane, editura Institutului Cultural Roman, Bucuresti
  • Michelson, W. (1977) - Environmental Choice, Human Behaviour and Residential Satisfaction, Oxford University Press, New York
  • Mihailescu, V.  - Bucuresti - schita geografica (diverse editii)
  • Monkhouse, F., Wilkinson, H. (1964) - Maps and diagrams, Methuen, Londra
  • Mucenic, C. (2004) - Strazi, piete, case din vechiul Bucuresti, editura Vremea, Bucuresti
  • Nicolae, I. - Geografie generala (Geografie umana si economica), Editura Credis, Bucuresti
  • Pappasoglu, D. (1891) Istoria fondarei orasului Bucuresti capitala Regatului Roman, tipografia Universul, Bucuresti
  • Parusi, G. (2005) Cronologia Bucurestilor, editura Compania, Bucuresti
  • Pippidi, A. (2008) - Case si oameni din Bucuresti, editura Humanitas, Bucuresti
  • Popescu, C. (2007) - Bucuresti - Arhipelag, demolarile anilor 80, editura Compania, Bucuresti
  • Rugg, D. (1972) - Spatial Foundations of Urbanism, WM. C. Brown, Dubuque, Iowa
  • Toyne, P., Newby, P. (1990) - Tehniques in Human Geography, Macmillan Education, London


Pappasoglu, D. (1891) Istoria fondarei orasului Bucuresti capitala Regatului Roman, tipografia Universul, Bucuresti

Giurescu, C. (1979) Istoria Bucurestilor, editura Sport - Turism, Bucuresti

Parusi, G. (2005) Cronologia Bucurestilor, editura Compania, Bucuresti



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


O SCURTA ISTORIE A EXPLORARILOR GEOGRAFICE
Mediul temperat - continental (silvostepa si stepa)
MEDIILE MONTANE
Judetul Ialomita
LITORALUL SI PLATFORMA CONTINENTALA A MARII NEGRE
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Subcarpatii Moldovei
Mediul Semidesertic sau Stepe tropicale
Carpatii Meridionali: Grupa Muntilor Parang
Harta politica Indonezia



loading...