Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
Orasul secolului al XIX-lea


Orasul secolului al XIX-lea




Orasul secolului al XIX-lea

In urma evolutiei lente, de mii de ani, a structurilor urbane traditionale, iata orasul european in prag de secol 19 obligat sa faca fata unei situatii explozive si fara precedent. Era un oras finit, alcatuit pentru conditii de viata relativ constante si dezvoltat organic in relatie cu acestea.

Sfarsitul secolului 18 insa a insemnat si aparitie primei zone industriale din lume pe raul Severn. Unde putea sa apara daca nu in Anglia, tara primei revolutii burgheze. Calea industrializarii era deschisa si pe ea au pasit in scurt timp toate tarile evoluate. Iar idustrializarea, asociata conditiilor capitaliste, au schimbat realitatea europeana si ritmul istoriei.

La accelerarea ritmului istoriei au contribuit si o serie de inventii epocale: in 1804 calea ferata si locomotiva cu aburi, presa cotidiana, telegraful, contactul cu comunitati indepartate de pe alte continente (colonii), prin intermediul vapoarelor cu aburi, inventii in metalurgie (procedeul Bessemer), in industria textila, in industria sticlei etc.



Ca urmare a constructiei de fabrici si a dezvoltarii pietei de capital, orase din Anglia ca Manchester si Londra, apoi Parisul si altele inregistreaza de-a lungul secolului 19 cresteri ale popoulatiei de pana la zece ori, iar New Yorkul creste de 1000 de ori (de la 33.000 la 3.500.000 de locuitori). Efectul imdediat al acestei cresteri se vede in numarul si densitatea constructiilor, in aglomerarea de toate felurile si intr-o scadere vizibila a calitatii mediului de viata, mai ales in fostele cartiere periferice centrului, devenite acum slumsuri. Echiparea edilitara era inca cea din evul mediu, de unde si deterioraea starii de sanatate a populatiei, mortalitatea ridicata si ritmicele epidemii. Situatia e elocvent descrisa de cartile lui Dickens.

Ingrijorarea medicilor igienisti, oamenilor de cultura si altor intelectuali, a autoritatilor, a unor industriasi si altor oameni cu constiinta responsabila fata de conditiile de viata a celor veniti la oras ca muncitori, era explicabila.


Utopiile

-          in 1815 isi publica ideile Robert Owen, sub forma proiectului New Lanark;

-          in 1829, Charles Fourrier isi exprima viziunea radicala in Le nouveau monde industriel. El propune falansterele ca forma de viata a unor comunitati fratesti, ideale. Unele au fost realizate de exemplu Guise si Gaudin; sunt asezari nou constituite departe de oras, in care industria si locuirea sunt integrate, imprejur sunt campurile, gradinile si fermele care asigura hrana, se mai afla in complex programe ca infirmerie, biserca, sala polivalenta. Calea ferata asigura comunicarea cu orasul.

-          Saint Simon releva noul mariaj dintre industrie si finante si subliniaza importanta comunicatiilor;

-          Etc.

Masuri realiste

-          La nivel de oras, obsesiile practice sunt igiena si circulatia.

-          Prin 1840 se formeaza (Chadwick) Societatea pentru imbunatatirea conditiilor de viata a muncitorilor. Preocuparile sunt in principal fata de conditia sociala a muncitorilor si fata de starea de sanatate publica. Drept urmare se propun cimitire, sisteme de canalizare, sisteme de evacuare a gunoiului. In al treilea rand sunt supuse atentiei conditiile de locuire.

-          Apare politica de locuire o schimbare majora fata de modul traditional, exclusiv, deconstruire a locuintelor. Problema locuirii in oras este preluata de autoritati. Industria vrea, la randul ei, sa-si rezolve singura problema, construind locuinte ieftine (locuinte sociale) pentru muncitorii proprii.

-          In 1844, in orasul Londra sunt sponsorizate primele apartamente pentru noua clasa sociala, care in curand se va numi proletariat;

-          In 1851, in cadrul expozitiei mondiale de la Crystal palace se expun forme de locuire colectiva in blocusoare P + 2 cu 4 apartamente la scara.

-          Unitatile locuit sunt urmase ale cottage-ului englezesc traditional. La scurt timp va aparea miscarea Arts and Crafts si va fi adoptata cu succes arhitectura lui domestica specifica.

Schimbarea de atmosfera in Anglia pioniera a industrializarii

 


Falansterul lui Fourrier, 1834

O solutie teoretica: socialismul paternalist utopic si comunitatile din familistere si falanstere

 


Alte solutii 'din mers' in trei orase mari europene

1. Parisu lui Haussmann si al sefului lui Napoleon III.

Taierea marilor bulevarde de catre Haussmann a avut loc in 1853.

 


Actiunea nu a fost o barbarie culturala, ci, de exemplu, marginile nou createlor ilot-uri au fost atent festonate.

 





Comentarii cititi in fisierul Orasul european traditional, modernist si contemporan.

2. Barcelona lui Ildefons Cerda

Orasul a fost creat in 1859, dupa proiectul lui Cerda, care a unificat orasul istoric Barcelona (cel cu trama neregutlata de la marginea marii) cu alte mici asezari de prin preajma, cu ajutorul unei retele rectangulare si a 2-3 axe majore care se chiama Diagonal, Meridional, Paralel

3. Viena

In 1850 au fost daramate zidurile de incinta ale asezarii medievale numita candva de romani Vindobona. Traseul lor a devenit celebrul Ring. El a fost mobilat pana prin 1914 cu diverse institutii publice, monumente istoriciste construite de arhitecti prestigiosi, printre care si Gottfried Semper.

Camillo Sitte (vezi cartea Arta construirii oraselor, Editura tehnica, 1992) a criticat aceasta masura urbanistica, de a construi monumente izolate pe Ring. De-a lungul Ringului si printre marile cladiri orasul s-a expus invaziei traficului distrugator.

Imagine de pe Ring

 


The Garden City

Dintre modelel protoutopice de oras create in secolul 19, orasul gradina a fost probabil cel mai inspirat si a constituit sugestia cea mai fecunda. Nu a fost o interventie pe orasul industrial, ci o solutie de eludare a lui.

Doua variante mari de oras gradina au apartinut lui Ebenezer Howard (ideea redactata in 1898) si Arturo Soria y Mata (1880). Acesta din urma a fost o solutie de oras liniar, insotit de o linie ferata. Ambele idei au fost o combinatie tipic romantica de rationalism si intentii idealiste. Orasul lui Ebenezer Howard era gandit pentru 32-58000 de locuitori, cu conditii de locuire urmand riguros prescriptiile igienistilor o localitate autosuficienta continand toate dotarile necesare. Relatia cu lumea era asigurata prin calea ferata.

Ciudad Lineal, proiectul inginerului Arturo Soria

 


Cele doua realizari mari au fost orasul Letchworth, 1903, arhitect Raymond Unwin si Welwyn City, inceput in 1919. Structura ambelor era alcatuia dintr-un traseu iregular de strazi, locuinte individuale aliniate (row houses), cu gradina si garaj. Orasul incerca sa reproduca atmosfera patriarhala a orasului medieval german de tip Rothenburg ob de Tauber, de exemplu. Cottage-urile erau in maniera Arts and crafts.

Schema de principiu a orasului Welwyn

 

Welwyn, imagine de epoca

 

Hampstead garden suburb

 








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


ACTIVITATILE ECONOMICE ALE EUROPEI SI ROMANIEI
BAILE HERCULANE
Mediul Semidesertic sau Stepe tropicale
Mediul padurilor de conifere (taiga)
PROIECT GEOGRAFIE - Potentialul turistic al Sectorului 2 al Municipiului Bucuresti
Judetul Ialomita
Podisul Dobrogei
Hunedoara - proiect geografie
Muntii Rodnei
Dunarea