Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Neptun


Neptun



NEPTUN


            Neptun este a opta planeta de la Soare si a patra ca marime dupa diametru. Este mai mica in diametru, dar mai mare din punct de vedere al masei decat Uranus, avand cel mai mic volum din cele patru planete uriase.

                        Fig. 2.11.1. Intersectia orbitei planetei Neptun cu cea a planetei Pluto.

Orbita: 4.504.000.000 Km de la Soare;

            Diametrul:      49.532 Km (la ecuator);

            Masa:              1,0247 x 1026 Kg.

            In mitologia romana, Neptun era zeul marilor (Poseidon in mitologia greaca).

            Dupa descoperirea lui Uranus, s-a observat ca orbita nu era in concordanta cu legile enuntate de Newton. De aceea, s-a presupus ca forta de atractie gravitationala a unui obiect spatial mare din apropiere perturba orbita planetei Uranus. In 1843, savantul englez John Couch Adams (1819-1892) a sugerat, prin calcul, ca acest lucru se datora unei planete necunoscute, aflate la distanta mai mare de Soare decat Uranus. Adams nu a prezis doar existenta acestei planete, ci a calculat si masa si orbita sa, indicand cu precizie unde trebuia sa se afle. Doi ani mai tarziu, astronomul francez Urbain Jean Joseph Le Verrier (1811-1877) a prezis locul in care se afla noua planeta, intre estimarea lui si cea a lui Adams fiind o diferenta de doar un grad. Neptun a fost observat prima data de Jogann Gottfried Galle si d’Arrest pe 23 septembrie 1846, foarte aproape de locatia stabilita prin calcule independente facute de Adams si Le Verrier pe baza observatiilor pozitiei planetelor Jupiter, Saturn si Uranus. A inceput o disputa internationala intre englezi si francezi (sau cel putin intre Adams si Le Verrier) pentru stabilirea prioritatii dreptului de numire a noii planete. Astazi, ambii sunt considerati descoperitorii planetei Neptun. Observatiile urmatoare au stabilit ca orbitele calculate de Adams si Le Verrier difera destul de mult de orbita actuala a planetei Neptun.

            Cu mai bine de doua secole inainte, Galileo Galilei a observat planeta Neptun cand era foarte aproape de Jupiter, dar a crezut ca este o stea. El a notat in doua nopti succesive ca se misca in functie de alta stea alaturata. In noptile urmatoare, Galilei nu a mai vazut-o. Daca ar fi putut-o observa timp de cateva zile, planeta ar fi fost evidenta pentru el. Dar, din pacate, cerul innorat a impiedecat observatiile pentru acele zile si a prelungit ignoranta cu doua secole!

Neptun a fost survolata doar de o singura nava spatiala, 'Voyager' 2, pe 25 august 1989.

Neptun are o perioada de revolutie de 165 de ani. Orbita planetei Neptun este aproape circulara: 4.541 milioane Km distanta maxima de Soare, 4.453 milioane Km distanta minima fata de Soare. Datorita excentricitatii orbitei lui Pluto, aceasta intersecteaza uneori orbita planetei Neptun, facand-o pentru un interval de cativa ani cea mai departata planeta de la Soare.

Alcatuirea planetei Neptun este probabil similara cu a lui Uranus, cele doua planete fiind de aceea considerate planete perechi. Ca si Uranus, dar diferit de Jupiter si Saturn, nu are o stratificare interna distincta, avand mai mult sau mai putin o compozitie uniforma. Are, insa, un nucleu stancos, cam de masa Pamantului, alcatuit in mare parte din fier si siliciu. In jurul miezului se gaseste un strat gros de apa in stare lichida, amoniac si metan. Acesta este inconjurat de o atmosfera gazoasa usoara, alcatuita din aproximativ 85% hidrogen, 15% heliu si urme de metan. Planeta este de 900 de ori mai putin luminata de Soare decat Pamantul. Temperatura din partea superioara a atmosferei, de deasupra norilor,  este foarte scazuta, de aproximativ -215°C, insa cu 10°C mai calda decat ar fi normal. De aceea, astronomii considera ca, asemenea planetelor Jupiter si Saturn, Neptun are o sursa interna de caldura, emitand de doua ori mai multe radiatii decat primeste de la Soare.

Culoarea albastru-inchis a planetei Neptun este in mare masura rezultatul absorbtiei luminii rosii de catre metan.

In ceea ce priveste aspectul sau, atmosfera superioara a planetei Neptun seamana cu cea a lui Jupiter: exista fasii de nori orizontale, numite centuri si zone, paralele cu ecuatorul planetei. Ca o planeta gazoasa tipica, Neptun are vanturi puternice, cele mai  repezi din Sistemul Solar, ajungand pana la 2.000 Km/h, concentrate in benzi de latitudine si in mari furtuni devastatoare. La aproximativ 50 Km deasupra stratului principal de nori desi se afla nori albi, subtiri si delicati. Doua pete de nori, permanent luminoase, se numesc Bright Companion si Scooter. Norii constau din metan care s-a ridicat in atmosfera si a condensat in cristale de gheata. Atmosfera planetei Neptun pare sa se roteasca mai incet decat planeta propriu-zisa, unele formatiuni noroase avand nevoie de 19 ore pentru a se roti o singura data. Planeta se roteste in jurul axei proprii in 16 ore si 7 minute.

In momentul intalnirii cu 'Voyager', caracteristica cea mai importanta a lui Neptun era Marea Pata Intunecata din emisfera sudica, care avea cam jumatate din dimensiunile Marii Pete Rosii de pe Jupiter (de aproximativ 12.500 Km pe 7.500 Km - aproximativ diametrul Pamantului), fiind similara ca aspect si pozitie cu aceasta. Aceasta era un sistem urias, violent, de furtuna, de vanturi ce formeaza vartejuri. Vanturile au deplasat Marea Pata Intunecata spre vest, cu 300 m/s.

Observatiile astronomice facute in 1994 au aratat ca Marea Pata Intunecata a disparut! Ori s-a destramat, ori a fost acoperita de alte aspecte ale atmosferei. Cateva luni mai tarziu, s-a observat o noua pata intunecata in emisfera nordica a planetei Neptun. Acest lucru indica faptul ca atmosfera planetei se schimba rapid, probabil datorita schimbarilor de temperatura dintre baza si varful norilor. 'Voyager' a observat si o pata mai mica in emisfera sudica si un nor alb neregulat, (“Scooter”).

Si Neptun are inele. Este inconjurat de un sistem de inele slab luminoase si inguste. Observatiile terestre au aratat doar arcuri neconturate in locul inelelor complete, dar imaginile de pe nava cosmica 'Voyager 2' le-au prezentat ca fiind complete, cu zone luminoase. Neptun are patru inele, alcatuite din particule de metan inghetat si compusi carbonici. Prezenta carbonului face ca particulele sa para negre, astfel incat inelele sunt aproape invizibile, foarte intunecate, ca si inelele lui Jupiter si ale lui Uranus, spre deosebire de inelele late ale planetei Saturn, care sunt foarte luminoase, reflectand lumina solara. Din acest motiv, inelele planetei Neptun au fost descoperite relativ recent, in anul 1984. Unul dintre inele prezinta o structura rasucita.  Inelele lui Neptun au primit nume: cel exterior se numeste Adams (care contine trei arcuri proeminente numite Liberty, Equality si Fraternity), urmatorul nu are nume, in continuare fiind inelul Leverrier, iar ultimul inel este numit Galle.

Campul magnetic al lui Neptun este, ca si cel al lui Uranus, slab orientat si generat probabil de miscarile materialului conductiv (poate apa) din mijlocul straturilor sale.

Neptun are 8 sateliti cunoscuti: unul mare, Triton si 7 sateliti mici. Cel mai mare dintre ei, Triton, a fost si primul descoperit, de catre astronomul englez William Lassell (1799-1880) in 1846. A fost numit dupa fiul lui Neptun, zeul marilor, care era pe jumatate om, pe jumatate peste. Are un diametru de 2700 Km. Orbita lui Triton este neobisnuita, fiindca se roteste in jurul planetei foarte lent, in spirala, in directie opusa rotatiei planetei Neptun. Se crede ca Triton a fost un corp spatial liber care a fost capturat de forta gravitationala a planetei Neptun. Triton este invaluit in gheata, avand o temperatura medie de –238 sC la suprafata. Are o atmosfera subtire de azot si metan, iar in timpul verii peste polul sudic se formeaza o calota roz de azot inghetat. Are multe forme de relief (crapaturi, lacuri inghetate si incretiri, numite “teren cantalup”, fiindca seamana cu coaja unui pepene).

Timp de peste un secol nu a mai fost descoperit nici un alt satelit al planetei Neptun. In 1949 astronomul olandez Gerard Kuiper (1905-1973) a descoperit satelitul cel mai indepartat al planetei, pe care l-a numit dupa nimfele grecesti, Nereid. Orbita acestui satelit are cea mai mare excentricitate dintre toti satelitii cunoscuti ai Sistemului solar: intre 1,4 milioane Km si 9,7 milioane Km.

Ceilalti sase sateliti nu au fost descoperiti pana in 1989, cand sonda spatiala Voyager 2 a trecut in zbor pe langa planeta Neptun. Toti sunt mici, intunecati, aflandu-se pe orbite apropiate de suprafata planetei Neptun: Naiad, Thalassa, Despina, Galateea, Larissa, Proteus.

Planeta Neptun este complet invizibila cu ochiul liber. Poate fi vazuta cu binoclul, daca i se cunoaste cu exactitate pozitia, dar, pentru a vedea si altceva decat un disc minuscul, palid, slab luminos, este nevoie de un telescop puternic.







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Austria
Conflictul din Casmir - analiza geopolitica
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD –VEST OLTENIA
Cicluri biogeochimice
Mediul padurilor umede dense (tropical umede-ecuatoriale)
Mont Blanc - Ruta Franceza clasica
Mediul temperat – oceanic (paduri de foioase)
Apuseni - excursie si obiective turistice vizitate
INDUSTRIA ENERGETICA
Geografie si constructivism. situatii de invatare pe baza imaginilor