Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» HAZARDE - Principalele tipuri de dezastre naturale in Romania; Frecventa, Locatia si Intensitatea dezastrelor naturale.


HAZARDE - Principalele tipuri de dezastre naturale in Romania; Frecventa, Locatia si Intensitatea dezastrelor naturale.

loading...

HAZARDE - Principalele tipuri de dezastre naturale in Romania; Frecventa, Locatia si Intensitatea dezastrelor naturale.



CONSIDERATII GENERALE

            Tara noastra are, dupa cum se poate observa in decursul ultimilor ani, o istorie ''bogata in calamitati naturale si evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana''. Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturala, trebuie cautate in structura geo-morfologica a teritoriului tarii noastre. Sunt bine cunoscute in acest sens, de exemplu, punctele vulnerabile  prin traditie, la cutremure si inundatii.

            Zona geografica in care se gaseste amplasata tara noastra este caracterizata, in ultimii ani, de un proces de modificari ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a condus la manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat ca, in ultimii ani, aceste fenomene si-au schimbat structura probabilistica si intensitatea in raport cu acelasi tip de fenomene inregistrate cu un deceniu in urma.

            Efectele daunatoare pe care aceste fenomene le au asupra populatiei, mediului inconjurator si bunurilor materiale fac necesara cunoasterea acestor fenomene si a modului in care putem preveni, sau ne putem apara in caz de urgenta.

            Nu exista nici o ratiune pentru a crede ca frecventa si marimea dezastrelor naturale (endogene) este pe cale sa scada in viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, sunt zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia ca magnitudinea si frecventa dezastrelor naturale va creste pe fondul schimbarii climatice globale.

            Fenomenele care fac sa creasca vulnerabilitatea societatii fata de dezastrele naturale sunt: cresterea populatiei, urbanizarea excesiva, degradarea mediului, lipsa de structuri locale specializate in managementul dezastrelor, saracia, economii instabile si dezvoltate haotic.

            Clasificarea dezastrelor

a)      fenomene naturale de origine geologica sau meteorologica

            In aceasta categorie sun cuprinse:

a)      ploi abundente (ruperi de nori);

b)      inundatii datorate revarsarii cursurilor de apa;

c)      cutremurele de pamant;

d)      alunecarile de teren;

e)      avalanse;

f)        furtuni, viscol;

g)      uragane;

h)      seceta prelungita;

i)        incendii - datorate temperaturilor crescute sau traznetelor;

j)        inzapezire;

k)      inghet - temperaturi sub - 15oC;

l)        polei;

m)    zaporuri pe cursuri de apa;

n)      epidemii si epizotii;

o)      caderi de meteoriti.

Definirea dezastrelor din punct de vedere al ariei de manifestare

Cat. I.

            Transnationale - cele care se produc pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul unui din statele vecine care afecteaza doua sau mai multe state.

(ex. : C.N.E. Kozlodui, fluviul Dunarea, raul Tisa, barajul Portile de Fier I si II, etc.)

Cat. II.

            Nationale - (reginale, zonale, transjudetene) - cele care afecteaza teritoriul a 3 si mai multe judete.

( ex.  : raul Olt, Mures, Siret, C.N.E. Cernavoda, Combinatul Chimic Dej, etc.)

Cat. III.

            Judetene - care afecteaza cel putin 2 localitati din acelasi judet dar nu depasesc granitile acestuia.

Cat. IV.

            Locale - cele care afecteaza numai teritoriul localitatii.

(ex. : Depoul de locomotive, metroul din Bucuresti, aeroportul, etc. )

           

Recent se discuta de un alt tip de dezastru, si anume cel ecologic, care poate fi cauzat in special de oameni si care afecteaza pe multiple cai pamantul, atmosfera, flora si fauna.

Distrugerea padurii planetare si distrugerea unor specii animale pot fi categorisite astfel, iar o serie de dezastre tehnologice, cum ar fi scurgerile de diverse toxice, pot cauza sau contribui la dezastrele ecologice.

Definitii si caracteristici

1. CUTREMURELE

Cutremurul reprezinta  ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri.

            Cutremurele se pot produce brusc, fara nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este cu atat mai traumatizant cu cat manifestarile lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, atat din punct de vedere material, cat si al stresului, printr-o pregatire adecvata a populatiei. O buna pregatire practica si teoretica in acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale si a pierderilor de vieti omenesti.

Originea si manifestarile cutremurelor de pamant

Pamantul, care se afla intr-o permanenta miscare, poseda o structura interna complicata, care poate fi redusa la:

-         suprafata libera (scoarta);

-         crusta continentala sau litosfera (0 - 70 Km);

-         manta (70 - 2900 Km);

-         nucleu interior - central (5000- 6370Km).

            Continentele se deplaseaza continuu si lent producand modificari ale scoartei terestre in urma acumularilor energetice in roci si a eruptiilor vulcanice, generatoare de rupturi si prabusiri de amploare in interiorul litosferei. Aceste fenomene se manifesta periodic in crusta terestra prin miscari bruste si violente care sunt inregistrate la suprafata libera a terenului sub forma cutremurelor de pamant.

            Cu privire la sursa care genereaza cutremure puternice se admit doua categorii de mecanisme posibile de producere, si anume:

            - cutremure vulcanice - datorate eruptiilor vulcanice;

            - cutremure tectonice - datorate unor manifestari structurale importante ale scoartei terestre.

            Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonica, iar energia pe care o elibereaza se extinde pe zone intinse.

            Socul seismic se produce ca urmare a unor fracturi ale scoartei care vin in contact intr-un plan mai slab in care s-au acumulat in decursul timpului deformatii elastice extrem de mari. Eliberarea brusca a energiei de deformatie, genereaza unde elastice care se propaga radial in toate directiile, ajungand in final la suprafata pamantului.

            Declansate brusc, practic fara semne care sa permita prevederea acestor fenomene, cutremurele reprezinta factorul de risc cel mai greu de urmarit si de prevenit.

           

Principalele caracteristici ale unui cutremur

a). timpul de origine : in functie de meridianul Greenwich indica momentul

     declansarii;

b). durata : reprezinta timpul de propagare a undelor (elastice);

c). prin energia totala eliberata, exprimata in ergi.

FOCAR (HIPOCENTRU) - punctul teoretic in care se produce ruptura initiala (in realitate exista o zona fracturata) unde se declanseaza.

EPICENTRU - punctul situat la suprafata Pamantului, pe verticala focarului.

ADANCIMEA FOCARULUI - distanta pe verticala dintre epicentru si focar.

Dupa adancime, cutremurele se clasifica astfel:

§         de suprafata -  intre 0 - 50 Km;

§         intermediar -  intre 50 - 250 Km;

§         de adancime - peste 250 Km;

MAGNITUDINE - parametru care arata cantitatea de energie eliberata de un cutremur, elaborat in 1935 de S.F. RICHTER.

Se considera ca valoarea maxima posibila este M=9. Este o marime obiectiva, bazata pe inregistrari instrumentale a miscarilor seismice cu aparatura specifica (seismografe).

INTENSITATE SEISMICA - cuantificarea consecintelor unui cutremur pe o scara specifica de 12 grade, plecand de la efectele avute asupra populatiei, a constructiilor si a mediului natural.

            Majoritatea seismelor sunt de natura tectonica, datorandu-se modificarilor geologice de adancime in structura geo-morfologica a pamantului. Ele se produc atunci cand suma energiei pe care o acumuleaza progresiv fortele interne care actioneaza asupra placilor tectonice atinge intr-un anume punct limita critica a rezistentei rocilor. Acestea cedeaza brusc si ruptura interna, aflata la diverse adancimi (incepand cu cativa km pana la peste 100 km), declanseaza unde elastice care provoaca vibratii ale scoartei pamantului.

            Energia eliberata brusc din focar in momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propaga in toate directiile sub forma unor unde elastice, denumite seismice.

Undele elastice (seismice) sunt de doua categorii:

a) unde de adancime:

a.1. unde de tip longitudinal sau de dilatatie (numite unde primare P). Acest tip de unde se propaga asemanator undelor sonore, manifestandu-se prin zgomote infundate. Pe traseul acestor unde rocile se comprima si se dilata, rand pe rand, fiecare particula fiind impinsa intr-o miscare oscilatorie de ''du-te - vino'', in sensul de propagare al undei antrenante.

a.2. unde de tip transversal sau de forfecare (unde secundare S). Aceste unde sosesc intr-un numar de secunde sau de minute, in functie de distanta focarului. In cazul acestor unde, particulele vibreaza intr-o miscare puternica de o parte si de alta, in plan perpendicular, pe directia de propagare.

b) unde superficiale - undele de suprafata, acestea fiind cele care incretesc solul. Manifestarile acestor unde sunt asemanatoare cu miscarile pe care le produce o pala de vant pe suprafata unui lac. Efectul lor este determinant, se disloca cladiri si poduri, putand apare rupturi la conductele de suprafata sau subterane.

            Eliberarea energiei care se dezlantuie la hipocentru este rapida, brusc miscarea propagandu-se de-a lungul faliei, iar tensiunile scad foarte repede la zero. Totusi, energia elastica, inmagazinata pe o raza mare a focarului unui cutremur puternic nu poate fi eliberata deodata in intregime, asa ca, ulterior, au loc o serie de replici de intensitate din ce in ce mai mica (unde atenuate).

           

Aprecierea marimii cutremurelor

            Cutremurele de pamant sunt caracterizate prin:

§         durata;

§         frecventa de producere;

§         intensitate;

§         efectele pe care le produce.

Durata cutremurelor  este, in general mica (de la cateva fractiuni de secunda la cateva secunde), insa vibratiile respective se pot repeta, la intervale de timp mai scurte sau mai lungi.

Frecventa de producere a cutremurelor la nivel mondial este destul de mare, fiind estimate la un milion de cutremure pe an.

Intensitate Dupa intensitatea lor, cutremurele de pamant pot fi:

§         microseisme - inregistrate doar de aparatura speciala de detectare a miscarilor scoartei terestre.

§         macroseisme - sesizate si de oameni, fenomene ce au urmari mai mult sau mai putin importante, in functie de pagubele materiale provocate.

Intensitatea cutremurelor variaza de  la o regiune la alta, iar in limitele teritoriale ale unei regiuni, intensitatea cutremurelor se manifesta diferit, in functie de natura petrografica a straturilor superioare ale pamantului, nivelul apelor subterane din regiunea respectiva si calitatea constructiilor. Astfel in rocile compacte, tari si nealterate, influenta cutremurelor se simte mai slab decat in rocile alterate, moi sau mobile. De asemenea, prezenta stratului freatic, fac ca intensitatea cutremurului sa creasca.

Din punct de vedere al intensitatii, cutremurele de pamant se clasifica dupa scale seismologice de evaluare.

Scari  de intensitati

Succesiunea gradelor conventionale de apreciere a efectelor seismice alcatuiesc o scara de intensitati.

Din punct de vedere al scarilor utilizate in istoria seismologiei mentionam scarile:

§         Rossi - Forel (1873);

§         Mercalli - Cancani - Sponheuer; Medvedev - Karnik (MSK - 1964);

§         Mercalli - Modificata (MM - 1931)

§         scara Japoneza etc.

Acestor scari li s-au adaugat si valori ale unor parametri masurabili instrumental pentru acceleratii, viteze sau deplasari.

Scarile MM si MSK sunt cele mai frecvent utilizate, avand cate 12 grade. Are la baza acceleratia maxima a terenului determinata de cutremur.

GRAD

SCARA DE INTENSITATE

MERCALLI - MODIFICATA - MM

I

Cutremurul nu este perceput decat de putin persoane aflate in conditii favorabile

II

Se simte de putine persoane, in special de cele ce se gasesc la etajele superioare ale cladirilor.

III

Se percepe in interiorul cladirilor, mai pronuntat la etajele superioare. Durata poate fi apreciata.

IV

In timpul zilei este resimtit de multe persoane care se afla in interiorul cladirilor. In exterior putin perceptibil.

V

Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare degradari ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se rastoarna.

VI

Miscarea este simtita de toata lumea, producand panica. Tencuiala cade, cladirile sufera degradari. Avarii neinsemnate la cladirile slab executate. 

VII

Produce panica, iar oamenii parasesc locuintele. Avarii usoare pana la moderate la structurile de rezistenta obisnuite. Avarii considerabile la constructiile slab executate sau necorespunzator proiectate. Cosurile se prabusesc.

VIII

Avarii usoare la structurile proiectate seismic. Avarii considerabile la cladirile obisnuite. Prabusirea structurilor de rezistenta defectuos executate. Dislocari ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor inalte, monumentelor etc

IX

Avarii insemnate la structurile de rezistenta proiectate antiseismic. Distrugeri ale cladirilor slab executate. Crapaturi in pamant. Conductele subterane se rup.

X

Majoritatea constructiilor proiectate antiseismic se distrug odata cu fundatiile. Pamantul se crapa puternic. Se produc alunecari de teren.

XI

Putine structuri de rezistenta raman nedistruse. Apar falii la suprafata pamantului. Conductele subterane complet distruse. Prabusiri si alunecari puternice de pamant.

XII

Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate ascendent in aer.

Seismicitatea teritoriului Romaniei si efectele cutremurelor precedente

           

            Romania face parte din a doua regiune seismica importanta dupa centura CIRCUM - PACIFICA, asociata cu zona de deformare a lantului ALPINO - CARPATO - HIMALAIAN si este inclusa in cadrul seismicitatii regiunii Mediteraneene. Miscarea generala de convergenta dintre placile AFRICANA si EST-EUROPEANA, subplaca INTRA-ALPINA si subplaca MOESICA.

           

            Falia    N ORADEA  -  CLUJ-NAPOCA

            orientare  :  V/NV - S/SE

            adancime :  30 Km

            intensitate : 7   (15.07.1786)

            Falia  Benesat - Ciucea

            Io = 6 intensitatea epicentrala maxima in zona Jibou (22.01.1830 ; 26.05.1885)

            Falia N Transilvana

            Io = 6    (30.03.1979)

            Falia S Transilvana  -   Sebes - Deva

            Io = 4,5 (MSK)            (30.04.1886)

 

           

            Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de cutremure:

§         superficiale (H < 5 km);

§         crustale (normale);

§         cu focar ascendent (5 <  H < 30 km);

§         intermediare (70 < H < 170 km).

Seismologii, geologii si geofizicienii au analizat structura tectonica a zonei ajungand la concluzia ca un model adecvat il reprezinta un conglomerat de placi convergente in Vrancea. In zona subductiei acestora se produc fracturi ale placilor la diferite adancimi datorita proceselor de rupere, lunecare etc.

Analizand riscurile seismice de pe teritoriul Romaniei observam ca principalul focar seismic se afla in zona Vrancea, in care miscarile placilor tectonice produc cutremure la o adancime de 60 - 100 km si cu magnitudine maxima M= 8-9 grade Richter, cu o periodicitate de 40 - 100 de ani.

Alte zone seismic active importante sunt situate in Carpatii Meridionali (zona Fagaras - Campulung si zona Moldova Noua), Banat, Crisana - Maramures.

Cutremurele intermediare produse la 100 - 150 km au magnitudini medii de M=7 grade Richter conducand la intensitati de VII - VIII grade pe scara MSK pe aproape jumatate din teritoriul tarii.

Alte surse locale sau externe teritoriului romanesc pot produce intensitati de

VII - VIII grade.

Din studierea  hartii zonarii seismice pe teritoriul Romaniei, putem defini 4 zone seismice, in care riscul de producere a ranirilor si deceselor, ca urmare a actiunii violente a cutremurelor, este diferit.

Aceste zone sunt:

Zona I

- au o dezvoltare teritoriala mai redusa, acoperind o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, in care se pot produce cutremure cu M max. = 9 grade Richter, cuprinzand zona Vrancea si imprejurimele imediate.

Zona II

- in care efectele unor cutremure cu epicentrul in Vrancea se intind pe aproximativ 14 judete acoperind o populatie de aproximativ 10 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 60%, cuprinzand o parte din Moldova si Muntenia, in care cutremurele cu epicentrul in Vrancea se manifesta cu o ciclitate maxima de 40 - 50 ani si o magnitudine maxima de 8 grade Richter.

Zona III

- cuprind o parte din nordul Moldovei, Transilvania si Oltenia, sudul Munteniei si Dobrogea, intinzandu-se pe aproximativ 14 judete cu o populatie de 6 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, in care cutremurele ating o magnitudine maxima de 7 grade Righter si o ciclitate de 40 - 50 ani.

Zona IV

- acopera aproximativ 13 judete, cuprinzand nordul Moldovei, Podisul Transilvaniei si Banatul, ingloband o populatie de 7 milioane de locuitori cu un grad de urbanizare de 52%, in care cutremurele pot atinge o M max. de 6 grade Richter.

Cutremurul vrancean considerat a fi cel mai puternic, s-a produs in anul 1802. Activitatea din acest secol a fost marcata de producerea a 4 seisme vrancene cu magnitudini peste 7 (1908, M-7,7; 1977, M-7,4; 1986, M-7,1) si a unui cutremur crustal foarte puternic in zona Fagaras - Campulung (1916, M-6,4).

Distributia pe provincii a cutremurelor produse in Romania , in functie de magnitudine

Nr crt

Provincii

M

4,5

4,5 - 5

5 - 5,5

5,5 - 6

6 - 6,5

6,5 - 7

7

Numarul de cutremure

1

VRANCEA

346

225

120

74

51

32

37

2

Banat

14

29

9

4

1

0

0

3

CRISANA

3

2

0

1

1

0

0

4

MARAMURES

7

4

2

0

0

0

0

5

MOLDOVA

7

4

1

1

0

3

0

6

TRANSILVANIA

7

3

8

6

7

1

0

7

MUNTENIA V

15

8

5

2

4

1

0

8

MUNTENIA E

1

2

3

1

1

1

0

9

DOBROGEA

9

7

5

1

1

0

1

Conform datelor privind seismicitatea tarii noastre si prognozelor facute de specialisti, sunt de asteptat pentru viitorul apropiat cutremure severe. Pentru zona vranceana s-a prognozat, in jur de 2005 - 2007 un cutremur a carui magnitudine ar putea fi in jurul celui din 1977 (putand fi mai joasa sau mai ridicata decat a acestuia). Zona Fagaras prezinta o ciclitate pregnanta de 80-85 de ani a cutremurelor de suprafata, cu magnitudine 6,5 grade Richter.

Dupa aprecierile inginerilor constructori, riscul seismic din Romania este mai ridicat in prezent decat inainte de 1977, in special datorita avarierii cumulative (aparente sau ascunse) a constructiilor, determinata de cutremurele succesive din 1977, 1986 si 1990, precum si datorita unor noi lucrari care include surse de mare risc, printre care centrala nucleara Cernavoda.

Exemple :

Cutremurul din Vrancea - 10 noiembrie 1940 , M=7,4 Richter - a cauzat

-  500 pierderi de vieti;

- avarii grave in zona epicentrala;

- prabusirea celei mai inalte cladiri de beton armat din Bucuresti;

- pagube de cca. 10 milioane de dolari.

           

Cutremurul din Vrancea - 4 martie 1977 , M=7,2 Richter  - a produs:

- 1570 pierderi de vieti;

- 11 300 raniti;

- pierderi de peste 2 miliarde de dolari, reprezentand 5% din PIB, peste 50%  fiind in sectorul locuintelor (32 900 cladiri prabusite si grav avariate);

-         peste 90% din numarul total de victime au fost din Bucuresti.

ex. din alte state

-         Turcia : M = 7,2 Richter - 12.11.1999

Cel mai violent cutremur s-a produs in SUA (Alaska) avand magnitudinea de 8,5 grade pe scara Richter, insa datorita densitatii reduse a populatiei s-au produs doar 130 de victime.

            In acest secol s-au inregistrat peste 30 de cutremure de intensitati mari in care si-au pierdut viata peste 2.670.000 de oameni; peste 12.000.000 au fost raniti si peste 28.900.000 au ramas fara adapost.

INVATAMINTELE CUTREMURULUI DIN 17 IANUARIE 1995 DE LA KOBE , JAPONIA PENTRU PREVENIREA SI APARAREA IMPOTRIVA DEZASTRELOR SEISMICE IN ROMANIA

1.      INTRODUCERE

In dimineata zilei de 17 ianuarie 1995 la ora 5:46, s-a produs un cutremur de magnitudine M=7,2 Richter in zona nordica a insulei Awaji, in golful Osaka, in fata orasului Kobe. Efectele seismului au atins un nivel de dezastru prin cele 5838 pierderi de vieti, 34.553 raniti, 107.610 cladiri avariate, 316.000 persoane evacuate, incendii simultane in 234 amplasamente pe o arie de 100 ha.

Toate serviciile de utilitati si retele vitale au fost intrerupte, inclusiv transportul si telecomunicatii,  s-au produs prabusiri ale unor sectiuni de beton armat ale autostrazii pe piloni Hanshin si ale caii ferate a expresului. Afectand peste 2,5 milioane locuitori, dezastrul ar fi fost mai mare la o ora de varf in circulatia urbana si interurbana. Efectele au surprins si socat, exprimandu-se critici aspre si indoieli in ceea ce priveste capacitatea aceste tari de a se apara de dezastre, avand in vedere interventia deficienta a autoritatilor in situatia de criza respectiva.

CAUZELE SEISMOLOGICE, GEOTEHNICE, INGINERESTI SI MANAGERIALE ALE DEZASTRULUI

Desi in presa s-a scris ca in zona nu fusesera cutremure de 400 ani, in 1916 si in 1936 sunt mentionate seisme moderate in Kobe si Osaka, iar in prefecturile invecinate din sud si est s-au produs frecvent cutremure puternice.    Magnitudinile specifice zonei pot atinge 6,25 - 7,25 , iar hipocentrele sunt la 30-­50 Km , in crusta.



Din cauza lipsei relative a activitatii seismice a existat aici o zona de observatii speciale (1978); ar fi putut fi poate explicabila surpriza socului pentru generatiile tinere al populatiei, dar nu si pentru cei din domeniul prevenirii dezastrelor, pentru care zona de lacuna seismica ar fi impus pregatiri speciale.

Scenariile de dezastru japoneze considerau insa pana acum ca date de intrare seisme de magnitudine mare in zonele vecine capitalei Tokyo, in care este pregatit un sistem de urmarire instrumentala, alarmare oficiala si interventie, neutilizat inca in vreun caz real. In 1993 si 1994 seisme puternice repetate s-au produs insa in Hokkaido si Aomori (nord), iar in 1995 in sud, la Kobe, schimband situatia.

Caracteristicile terenului si miscarile seismice

Orasul Kobe si localitati invecinate sunt situate intr-un lant muntos si Golful Osaka pe o fasie de 5 km teren de umplutura - nisip, castigat din mare in ultimii 800 de ani; existau totodata zone cu pietris, sol nisipos granitic si teren aluvionar.

Cutremurul a durat 20 secunde si a avut hipocentrul la 10-20 Km adancime pe traseul unei falii de-a lungul careia s-au produs si post - socuri pe zeci de km, falia intrand sub orasul Kobe.

Acceleratiile efective de varf au atins 481-833 cm/s2 in zona Kobe si 178­580 cm/s2 in zona Osaka, echivalentul intensitatilor maxime fiind 7JMA (maxim pe sacara japoneza), echivalent X- XI pe scarile MM si MSK. Dupa unele surse componenta verticala a fost de trei ori mai mare decat cea orizontala, si s-au inregistrat componente cu perioada de oscilatie lunga.

Caracteristicile constructiilor, retelelor si avariilor acestora

Practicile si normele de constructii japoneze sunt conservatoare pe lungi perioade de timp. In zona existau numeroase constructii traditionale de lemn cu acoperis greu de argila si olane, constructii din zidarie si beton, structuri cu schelet metalic, autostrazile si caile ferate tip viaduct, pe piloni de beton armat/(tablierul fiind din otel sau placa ortotropa din beton armat), lucrari portuare, etc. Constructiile din lemn dens grupate au suferit cele mai multe prabusiri, incendii si avarii. Din cele peste 100.000 cladiri avariate sau arse, 4.000 erau blocuri iar 12.000 au fost semidistruse.

Ca tipuri de avarii, la structurile de beton armat cu 6-10 niveluri s-au observat prabusiri tip sandwich, prabusiri verticale neobisnuite ale etajelor intermediare, desprinderea  unor panouri de fatada, prabusirea prin rasturnare si foarte frecvent prabusirea structurii parterului.

Tablierele de poduri si pasaje s-au distrus ori s-au prabusit de pe reazeme datorita insuficientei zonei de reazem, iar pilonii grosi si scurti de beton armat ai autostrazii

s-au distrus pe inaltime in zona mediana; o sectiune de 500 m cu 18 piloni s-a prabusit lateral. Stalpii de otel cu pereti relativ subtiri au flambat. In general, rezistenta la forta taietoare si moment incovoitor a fost nesatisfacatoare. Alunecarile de teren si lichefierile au distrus dotarile portuare, podurile, soselele, retelele de utilitati ingropate. In privinta betonului armat, in contextul acceleratiilor orizontale si verticale foarte ridicate, armarea transversala, evident insuficienta, a structurilor executate in anii 1960 - 1970 reprezinta una din cauzele prabusirilor mentionate, putand adauga la cauze etajele cu mai putini pereti structurali din cladirile de birouri, efectul modurilor de oscilatie superioare, efectul perioadelor de oscilatii lungi, etc.

       Constructiile executate dupa 1981 conform noului normativ de proiectare antiseismica au rezistat bine seismului.

Caracteristicile situatiei de criza si managementului dezastrului

In zona de ruptura de cca. 150 km2, ca urmare a avariilor descrise, 188.319 gospodarii au fost lipsite de orice servicii de utilitati, inclusiv apa pentru incendii. Cutremurul s-a dovedit a fi o combinatie a celor mai dezastruoase scenarii seismice si in 8 din cele 20 de secunde a distrus enorm. Datorita paralizarii comunicatiilor si accesului, in prima faza Guvernul Japoniei nici nu a putut colecta  informatii din zona Kobe, sistemul birocratic oficial functionand greoi, s-a inceput lent salvarea supravietuitorilor. Comandamentul pentru dezastru a fost organizat abia dupa 5 ore, iar Biroul Guvernamental local a fost deschis de abia dupa 5 zile; anumiti functionari nici nu au considerat ca dezastrul ar necesita activitati extraordinare. Biroul de Prevenirea Dezastrelor al Agentiei Nationale a Teritoriului, legal insarcinat cu operatiuni de salvare, avea o schema cu 39 angajati dar de fapt  lucra cu tineri neexperimentati detasati de la alte ministere.  Sistemele de comunicatii ale diferitelor departamente locale, prefecturale si nationale nu puteau fi nici in mod normal interconectate, iar in situatia respectiva nu au functionat de loc.  Primul-ministru a primit informatii din teren abia dupa 36 de ore de la seism.

Problema locala principala a fost cresterea brusca a numarului sinistratilor, incluzand multi batrani, de la 187.000 la 314.000, stabilindu-se apoi la 250.000 persoane, echivaland cu 50-70.000 locuinte provizorii, dificil de realizat in situatia data. In privinta salvarii, comandamentul fortelor armate locale a asteptat ordinul Guvernului pentru a trimite trupe in teren; dupa 21 de ore s-au trimis numai 2.300 soldati, care dupa doua zile au ajuns la 9.500 si la maximum 16.000 dupa alte zile.

Ministrul Afacerilor Externe nu a raspuns cateva zile la ofertele internationale de ajutor, cerand apoi ca medicii sositi sa aiba licente japoneze!

INVATAMINTELE CUTREMURULUI DE LA KOBE PENTRU ACTIVITATILE DE PREVENIRE SI APARARE IMPOTRIVA DEZASTRELOR SEISMICE DIN ROMANIA

Un cutremur care produce pierderi evaluate intre 63 si 200 miliarde dolari intr‑o tara care progresa si aloca de decenii resurse tehrnco-stiintifice, materiale si  financiare deosebite pentru protectia antiseismica merita o analiza detaliata, deoarece pierderile reprezinta 1,7 % - 5,4 % din PNB, iar numarul de pierderi de vieti si raniri a revenit la valori dinaintea anului 1950; la scara Japoniei dezastrul este local, desi la nivelul Prefecturii Hyogo este alarmant: forta economiei japoneze va ajuta procesul de refacere, dar pentru specialistii romani sunt in prezent importante aspectele tenhico-stiintifice.

            Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor specialistii in seismologie, analizand datele miscarilor seismice, caracteristicile geologice si geografice ale teritoriului Romaniei au elaborat o harta cu 'zonarea seismica' in baza careia se pot stabili din timp regiunile in care se pot produce cutremure, evaluarea magnitudinii lor. In baza datelor acestei zonari seismice, sunt elaborate normativele cu criterii de siguranta in proiectarea si executia constructiilor civile si industriale. Aceste criterii impun atat alegerea amplasamentelor cat si caracteristicile constructiei (tip, dimensiuni, materiale, etc.). In plus, zonarea seismica permite si planificarea unor masuri carecte de prevenire (avertizare), protectie si interventie in cazl unor cutremure de pamant.

            Modul de realizare a diferitelor tipuri de constructii din Romania

            In tara noastra, functie de domeniul de utilizare a constructiilor, este diversificat - astfel vom intalni :

-         spatii cu destinatie locativa;

-         spatii comerciale;

-         spatii cu destinatie social-administrativa, invatamant si sanatate;

-         spatii cu destinatie industriala.

Functie de aceste destinatii se aleg si solutiile de constructie de principiu (in unele cazuri apar schimbari de destinatii si folosinta- mai ales dupa 1990) astfel :

-         lemn si  paianta;

-         caramida, BCA;

-         beton armat       -   diafragme

-         cadre (stalpi si grinzi);

-         structuri metalice.

Pentru asigurarea unei protectii (si preveniri) eficiente in cazul unor cutremure si prevenirea unor efecte majore asupra imobilelor respectiv a persoanelor ce isi desfasoara activitatea in zonele potential afectate.

Cutremurile pot avea urmari dezastuoase prin :

-         distrugerea sau avarierea constructiilor civile (locuinte, edificii speciale, culturale, religioase etc.) si a constructiilor industriale, a uzinelor si a retelelor de gospodarire comunala (apa, gaz, termoficare, electricitate, telecomunicatii, canal etc.), a unor constructii si lucrari hidrotehnice sau hidroizolatii cu consecintele respective (actiunea undei de viitura, inundatii etc.);

-         aparitia incendiilor, un important factor de agravare a urmarilor seismului;

-         declansarea unor alunecari sau surpari de teren, a unor avalanse;

-         blocarea cursurilor unor ape curgatoare urmata de formarea unor lucrari de acumulare permanenta sau temporara cu consecintele de rigoare;

-         formarea unor valuri marine care pot actiona distructiv in zonele de coasta si in porturi;

-         producerea unor perturbari atmosferice (furtuni, nori de praf etc.);

-         producerea unor efecte psihice ce pot avea urmari grave in comportarea  indivizilor sau grupurilor umane (stress, panica);

-         posibilitatea aparitiei unor epidemii sau imbolnaviri ca urmare a degradarii calitatii factorilor de mediu si conditiilor de igiena individuala si colectiva.

Luand in consideratie aceste urmari si alti factori specifici cutremurelor de pamant, Protectia civila impreuna cu alte organe centrale si locale responsabile, planifica , organizeaza, executa si conduce aplicarea unor masuri de prevenire, protectie si interventie in caz de cutremure.

Astfel, inca din perioada premergatoare, protectia civila asigura intocmirea unor planuri de protectie si interventie la toate nivelurile : centrale, judetean, municipal-orasenesti si la anumite categorii de unitati economice, cu scopul de a inlatura sau diminua volumul pierderilor umane si materiale.

In baza Legii privind aplicarea unor masuri de protectie civila si a Legii privind protectia si interventia in caz de calmitati sau catastrofe, aceste planuri cuprind masuri de protectie si interventie specifice fiecarui nivel de executie, obligatii si reguli de comportare pentru salariati si populatie.

Un rol important in realizarea protectiei ii revine instruirii oamenilor, mai ales cu scopul de a asigura cunoasterea modului de realizare a unei protectii posibile cat si pentru insusirea regulilor de comportare pe timpul cutremurului, in perioadele urmatoare acestuia.

Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asigura protectia in toate imprejurarile : acasa, la serviciu, in locurile publice, in mijloacele de transport, etc. Aceasta cu atat mai mult cu cat timpul la dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este foarte scurt, uneori chiar mai putin de un minut.

In caz de cutremur de pamant, protectia s-ar realiza astfel :

-         in locuinte se vor alege pentru adapostire locurile a caror rezistenta este mai mare : langa stalpi de rezistenta , in spatiul usilor, la colturile interioare ale incaperilor. Se va evita stationarea langa mobilier inalt, modular;

-         la serviciu, si in localurile publice (magazine, sali de spectacole, restaurante, etc.) se aleg locuri similare pentru adapostire. In aceste localuri, ca si in locuinte, deplasarea catre locul stabilit sau pentru parasirea incaperii se vor realiza numai daca conditiile permit (parter, mai multe usi de evacuare, parcurs accesibil fara obstacole, distante foarte mici);

-         pe timpul cutremurului mijloacele de transport de orice tip se opresc. Daca este posibil, oprirea se realizeaza in partea centrala a arterei de circulatie sau cea care se considera a fi mai putin expusa daramaturilor. Nu se va parasi mijlocul de transport;

-         cei prinsi sub daramaturi sau in incinte (incaperi, sali etc.) blocate vor astepta in liniste, cu rabdare interventia din exterior. Nu se recomanda a se incerca deblocarea din interior decat in urma unei analize ferme, se socoteste ca nu exista pericolul miscarii daramaturilor si asa intr-un echilibru precar. La anumite intervale de timp, cu obiect tare se lovesc peretii loculul de adapostire sau de sub daramaturi, tevi de apa sau gaze din apropiere.

-         in acest fel se asigura semnalele necesare aparaturii de detectie si localizare   a supravietuitorilor.

-         daca in spatiul in care s-a realizat adapostirea nu a suferit avarii grave acesta se poate parasi avand grija a se intrerupe functionarea instalatiilor electrice, de alimentare cu gaze si apa;

-         este bine de retinut locul in care se pastreaza, de regula, obiecte de imbracaminte, paturi, medicamente si alte lucruri necesare a fi luate la parasirea locuintei, mai ales in anotimpurile racoroase si reci;

-         un factor important de luat in consideratie in desfasurarea tuturor actiunilor il constituie calmul  si grija de a-l transmite si celor din jur. Calmul si cuvintele de incurajare atenueaza starea de stress si contribuie la prevenirea panicii;

-         ca sinistrati este necesar a respecta cu strictete dispozitiile si regulile stabilite, se va acorda o mare atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a impiedica in acest fel aparitia unor imbolnaviri in masa;

-         in locuinta avariata grav se intra numai cu aprobarea organelor de protectie civila. Se scot anumite materiale sau obiecte strict necesare in aceleasi conditii;

-         nu trebuie sa pastram grija bunurilor din locuinta avariata sau distrusa. Ele vor fi pastrate de catre organe ale jandarmeriei, politiei, protectiei civile etc. si se vor restitui pe masura recuperarii lor.

-         imediat dupa cutremur, protrectia civila incepe organizarea si desfasurarea actiunilor de interventie conform planurilor intocmite in perioada premergatoare acestuia. Cu formatii proprii, cu unitati militare, de jandarmi si alte unitati economico-sociale specializate se executa actiuni de interventie, astfel :

-         executarea actiunilor de cercetare de specialitate cu scopul de a stabili - locul si volumul pierderilor umane, distrugerilor la constructiile civile si industriale; existenta, locul supravietuitorilor sub daramaturi; avariile la retelele gospodariei comunale (apa, gaz, canal) a retelelor electrice si de telecomunicatii; zonele cu pericol de inundatie si incendiu; incendii in zonele calamitate; caile de comunicatie blocate de daramaturi sau prin deplasarea straturilor de pamant; zonele in care au aparut sau pot sa apara noi surse de risc (zonele de pericol nuclear, chimic, biologic, etc.); unitati economice scoase din functie; alte pierderi si distrugeri de bunuri materiale;

Desfasurarea actiunilor de deblocare - salvarea supravietuitorilor de sub daramaturi, impiedicarea extinderii distrugerilor, interventiei la retelele gospodariei comunale, refacerea avariilor etc.;

-         organizarea si desfasurarea actiunilor de acordare a primului ajutor medical, transportul ranitilor la unitatile spitalicesti, asigurarea asistentei medicale de urgenta, tratarea si spitalizarea ranitilor.

Desfasurarea actiunilor de combatere a panicii si de impiedicare a aparitiei unor epidemii ;

-         organizarea si desfasurarea actiunii de ajutorare, transport, cazare si asigurarea unitatilor pentru persoanele sinistrate;

-         desfasurarea actiunilor de salvare a produselor agroalimentare, a animalelor si cerealelor, a altor categorii de bunuri materiale;

-         asigurarea masurilor de paza, ordine si indrumare a circulatiei in zonele de sinistru.

O actiune care nu trebuie neglijata urmand a fi desfasurata cu urgenta, o constituie degajarea de sub daramaturi si inhumarea cadavrelor cu scopul de a impiedica declansarea  unor epidemii.

Concomitent cu actiunile de interventie in zonele afectate de cutremur, se desfasoara si activitati de restabilire a capacitatii de productie la unele unitati economice de prima urgenta; sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrica, gaze, apa, termoficare, retele telefonice etc.

Invatamintele preliminare pot fi urmatoarele :

- inregistrarile instrumentale si caracteristicile ingineresti trebuie sa stea la baza revizuirilor operative ale hartilor de zonare si normativelor de protectie antiseismica, introducand concepte avansate si ipoteze acoperitoare privind geologia  localitatii si miscarea seismica;

- retelele vitale si dotarile importante trebuie consolidate preventiv si prioritar pentru functionalitate in orice conditii iar locuintele pornind de la criteriul minim de asigurare a sigurantei vietii; cerintele pentru structuri de beton armat trebuie atent verificate, in special pentru cele de masa, construite in perioadele de avant economic, iar proiectele si executia lucrarilor controlate; detaliile de armare si rezemare pentru poduri si autostrazi trebuie revizuite;

- potentialele de dezastru local si national trebuie cuantificate si luate in considerare in planurile concrete de pregatire a contramasurilor, personalul de interventie trebuie sa aiba experienta si pregatirea specifica, iar sistemul de decizie sa fie suplu si nebirocratic.

 - exercitarea atributiilor de urgenta ale organelor centrale si locale, militare si civile trebuie asigurate prin reglementari legale clare aplicabile in orice conditii in mod elastic, cu personal, resurse, tehnica si flux informational adecvat, chiar in ipoteza izolarii temporare a zonei afectate, utilizand resurse si voluntari locali in diverse scenarii de dezastru;

- liderii politici, parlamentarii si functionarii publici trebuie educati, informati si convinsi de importanta prevenirii dezastrelor, pentru a intelege ce fel de noi legi sunt necesare;

- educarea antiseismica a populatiei trebuie sa fie extinsa, incluzand batranii, copii, persoanele handicapate, etc;

- pentru a evita un dezastru seismic in urmatorii ani, in Romania  trebuie implementata noua strategie si tacticile de protectie adecvate; spre deosebire de Japonia, resursele tarii sunt limitate, de aceea trebuie prevenite pierderile majore pe cca. 50 % din teritoriul expus seismelor de Vrancea.

Prognozarea cutremurelor

 

            Cercetarile seismologice cu privire la prognozarea (predictia) cutremurelor au avansat mult in ultimele decenii. In prezent se considera ca spre a putea fi luata in consideratie o predictie pentru un eveniment seismic ar trebui sa se precizeze:

- locul;

- timpul;

- magnitudinea;

- efecte probabile.

            Trebuie acordata atentie surselor de informatie privitoare la predictia cutremurelor, avand in vedere ca au existat informatii in care persoane interesate si-au facut capital din raspandirea unor date inexate de natura sa creeze reactii negative ale populatiei.

            Metodele clasice de predictie a cutremurelor sunt statistice (aprecierea pe baza datelor istorice a periodicitatii unor evenimente de o anumita magnitudine sau intensitate) aplicabile si in cazul zonei Vrancea. Aprecierea caracteristicilor viitoarelor cutremure este cu atat mai exacta cu cat se dispune de mai multe date privind cutremurele anterioare.

            Date suplimentare (pe langa cele de natura seismologica), utilizate pentru predictia cutremurelor sunt cele furnizate de fenomenele precursoare de natura geologica, geofizica sau biologica. Astfel de preocupari se intalnesc in tari cu activitate seismica importanta ca Japonia, SUA, Rusia, China.

            O incercare de a utiliza toate aceste fenomene precursoare in avertizarea si evacuarea populatiei unei zone datorita iminentei unui cutremur puternic (care s-a confirmat) s-a petrecut in China, cutremurul din 4 februarie 1975. Activitati similare nu au putut insa sa precizeze momentul cutremurului din 28 iulie 1976 - China, care s-a soldat cu sute de mii de morti si raniti.

            Diferite prognoze seismice false, zvonuri iresponsabile au produs in multe tari efecte neplacute, au provocat panica, tensiuni sociale, scaderea productei economice etc.

            Specialistii romani studiaza de mult timp impreuna cu cei din alte tari caracteristicele fenomenelor precursoare ale seismelor din Vrancea, dar pana in prezent nu s-a ajuns la concluzii care sa permita transmiterea unor avertizari bine fundamentate catre populatia expusa.

            Chiar si in situatia in care se dispune de o metoda de predictie exacta, garantia unei reactii publice eficiente o constituie pregatirea individuala si sociala pentru cutremur.

 INUNDATIILE SI FENOMENELE METEOROLOGICE PERICULOASE

            Inundatiile ar putea fi definite ca acoperiri cu apa, prin revarsarea a unor intinse suprafete de teren. Si inundatiile ca si celelalte tipuri de calamitati se pot datora unor fenomene naturale cat si unor activitati umane (inundatii accidentale).

            Cele mai frecvente inundatii sunt insa cele datorate revarsarii apelor curgatoare sau formarii unor torente, ca urmare :

-         a unor ploi abundente, de lunga durata;

-         a topirii rapide a straturilor de zapada;

-         blocarii de apa de catre ghetari;

-         creare de baraje prin alunecari de teren, etc.

Ploile torentiale si topirea zapezilor creaza conditii pentru cresterea nivelului apelor curgatoare si revarsarii acestora peste albie, revarsare care pot cuprinde suprafete intinse de teren. Acest fenomen conduce la crearea unui front de apa - ­unda de viitura - a carui amploare depinde de cantitatea si durata precipitatiilor, precum si de distributia acestora in cadrul unui bazin hidrografic.

Undele de viitura pot transfera cantitati foarte mari de apa, de cateva sute de ori chiar decat in mod obisnuit. Asa de exemplu, in cadrul inundatiilor din 1970 Muresul a transportat in zona Aradului 2.400 m3/s apa, in comparatie cu 21 m3/s cat transporta in regim de ape mici. In lume, inundatiile au afectat milioane de Km2 de teren provocand distrugerea catorva mii de localitati si pierderea a milioane de vieti omenesti.

In tara noastra, dupa datele cunoscute, exista aproape 1.000 localitati si peste 1.500.000. hectare terenuri care pot fi inundate : pe Somes, Mures, Tisa, Crisuri, Dunare, Arges, Vedea, Bega, Teleorman, Ialomita, Timis, Jiu, Olt, Buzau, Prut si altele.

MASURILE DE PREVENIRE, PROTECTIE SI INTERVENTIE IN CAZ DE INUNDATII.

Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor este posibil sa se asigure masuri de prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva.

Masurile de prevenire a aparitiei inundatiilor sau de diminuare-eliminare a actiunilor distructive se pot asigura prin :

a).  realizarea unor masuri/actiuni destinate sa asigure retinerea si intarzierea scurgerii apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor de receptie sau din torente ce s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc.

Aceste masuri se pot realiza prin :

-  actiunea de impadurire sau reimpadurire a versantilor;

- crearea unor tipuri de invelisuri vegetale care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor pe versanti;

- construirea unor baraje de retentie pe fundul vailor, in acest fel realizandu-se scurgerea debitelor suplimentare de apa pe raul principal in perioade mai mari de timp;

b). modificarea cursului inferior al raurilor, realizabila prin :

- construirea unor diguri de-a lungul albiei raurilor, pe ambele maluri. In acest fel se impiedica inundarea luncii invecinate prin revarsarea apelor raului. Forma si dimensiunile acestor diguri trebuie sa fie astfel realizate incat sa reziste la presiunea apei si la actiunea de eroziune. Ele trebuie sa fie suficient de inalte incat sa poata opri si cele mai mari viituri;

- scurtarea cursurilor raurilor prin sectionarea buclelor mari (meandrelor), construind o serie de canale care sa asigure o scurgere directa a apelor. Aceasta actiune are ca efect marirea pantei si implicit a vitezei de scurgere a apei;

- realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata. Se reduce in acest fel varful viiturilor;

c).  zonarea luncilor inundabile in vederea asigurarii desfasurarii unor activitati umane in aceste zone sub control strict. Se stabilesc, in acest sens, amenajarile permise astfel incat sa se asigure dezvoltarea optima, rationala a luncii in conditiile reducerii pagubelor. Se creaza astfel : zona de interdictie, in care se interzice orice constructie in zona canalului de inundatie. In aceasta zona este admis numai pasunatul; zona de restrictie, in care inundatiile nu sunt frecvente. In aceesta zona sunt admise unele constructii cu respectarea unor criterii de proiectare; zona de avertizare situata in afara nivelulul inundatiei de proiectare.

Sunt permise constructiile semnalandu-se pericolul de inundatie;

d).  aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora.

Masurile se refera la umpluturi, piloni, materiale rezistente la apa, palplanse, incaperi de refugiu etc.

In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor, aceste masuri de prevenire se completeaza prin :

- organizarea, incadrarea si dotarea formatiilor de protectie civila in aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si interventie;

- stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile;

- asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor;

- organizarea desfasurarii actiunilor de salvare;

- asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii;

- asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati : cazare, alimentatie, asistenta medicala etc.

                         Principalele caracteristici ale inundatiilor

            Unda de viitura - fenomen de crestere si descrestere rapida si semnificativa a debitelor si nivelurilor unui curs de apa, intr-o perioada de timp data;

            Timp de crestere - perioada de timp in care debitele cresc de la valoarea scurgerii de baza la valoarea debitului maxim al culminatiei viitoare;

            Timp de descrestere - perioada de timp in care debitele scad la valoarea scurgerii de baza;

            Debit maxim (de culminatie) - volumul total de apa scurs pe rau intr-o secunda;

            Volumul viiturii - volumul total de apa scurs pe rau in timpul viiturii;

            Zona potential inundabila - cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cota inferioara nivelului maxim al viiturii, de verificare;

            Zona inundabila  - zona care cuprinde terenurile inundabile.

            Inundatiile reprezinta dezastrul natural cel mai frecvent, inregistrandu-se destul de multe pierderi de vieti omenesti si bunuri materiale.

            Evaluarile stiintifice apreciaza ca efectul de sera va conduce la cresterea nivelului apelor oceanelor cu aproximativ 1 m pana in anul 2010, crescand riscul unor inundatii, in special al litoralului oceanic, cu un rezultat catastrofal.

            Inundatiile sunt mai frecvente in zonele cu climat relativ umed si cu totul intamplatoare in zonele aride.

             Periculoase sunt cursurile de apa cu bazin hidrografic redus, dar cu pante mari si neregulate a caror caracteristica hidrologica principala consta in faptul ca in urma ploilor mari sau a topirii zapezilor prezinta cresteri bruste, violente si de scurta durata ale debitelor lichide insotite in general de intense fenomene de eroziune, de transport aluviuni, alunecari de teren.

Exemple :

- inundatiile din august 1526, in Transilvania au provocat mari distrugeri in Zona Brasovului si in orasul Brasov, ajungand la inundarea strazilor si a zidurilor cetatii;

- inundatiile din 02.07.1937, din Moldova, cauzate de ploile torentiale si revarsarea raului Siret, au afectat toate satele din lunca inundabila si au afectat uriase suprafete de teren;

- inundatiile din 23 - 24.05.1970, cauzate de ploi si topirea brusca a zapezilor din munti, au provocat revarsarea apelor raurilor Somes, Mures, Olt, Siret cu afluentii lor, iar viiturile din 12 - 13.06 au afectat 12 judete, inundand 1500 localitati, 721000 ha teren agricol, 85000 de case din care 62387   au fost distruse, provocand 1760 morti si 200 000 sinistrati, iar pagubele au fost estimate la 10 miliarde lei;

- inundatiile din 30.06.1975 - 03.07.1975 au afectat judetele Arad, Arges, Buzau, Dambovita, Ialomita cat si localitatile aflate de-a lungul raurilor Tarnave, Somes, Olt, Mures, Bistrita, Siret si de-a lungul Fluviului Dunarea, inundand 15000 localitati in care au fost distruse peste 105000 case, au fost inundate peste 1 milion ha terenuri agricole, au suferit pagube si distrugeri 930 intreprinderi, iar pagubele au depasit valoarea de 10 miliarde lei;

- inundatiile din 24.12.1995 - 05.01.1996, cauzate de incalzirea vremii si topirea brusca a zapezilor din munti, au dus la revarsarea raurilor Aries, Somesul Mare, Somesul Mic, Crisul Alb, Crisul Negru, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Mures, Jiu si a fluviului Dunarea, care au produs groaza, pagube materiale in peste 17 judete ale tarii, inregistrandu-se 4 morti, 720 case distruse, 7000 case inundate, 413 poduri si podete daramate si luate de ape, 391 localitati afectate, 91500 ha terenuri agricole inundate si 31 miliarde lei pagube din care 25 miliarde numai in judetul Arad.

           

ALTE FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

            In afara efectelor produse de caderile masive de zapada, care reprezinta un fenomen sezonier cu caracteristici speciale, exista si alte tipuri de fenomene meteorologice in masura sa aiba urmari catastrofale.

            Unele dintre acestea au un caracter independent de anotimp, o alta categorie fiind de asemenea conditionata de anotimpul favorabil producerii lor. Aceasta clasificare nu exclude manifestarile anormale, care pot apare, in anumite conditii, in perioade ale anului care nu sunt specifice manifestarilor respective.

            Principalele fenomene meteorologice periculoase la care se poate face referire in acest caz sunt:

- furtunile;

- valurile excesive de caldura.

            Desi, pana nu de mult timp, ultimul fenomen mentionat nu se incadra in gama de manifestari climatice si a modificarilor semnalate in structura stratului de ozon, acest fenomen a aparut din ce in ce mai pregnant. Astfel, valurile de canicula devin un fenomen meteorologic demn de luat in seama, cu efecte majore asupra populatiei si patrimoniului agro-forestier, care impune masuri speciale de comportament si reducere a efectelor sale.

            Alte fenomene meteorologice periculoase sunt fenomene sezoniere produse de caderi masive de precipitatii, fiind accentuate de conditiile meteorologice in care se produc.

       -    inzapezirile;

-         lapovita;

-         fulgerele;

-         grindina;

-         chiciura;

-         ceata;

-         viscolul;

-         inghetul puternic.

3. ALUNECARILE DE TEREN

Alunecare de teren reprezinta o deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare.

             Cauzele alunecarilor de teren in Romania

·        Actiunea apelor de suprafata;

·        Actiunea apelor subterane;

·        Actiunea inghetului;

·        Efectul alterarii rocilor;

·        Actiunea vibratiilor;

·        Efectul sapaturilor pe versanti;

·        Efectul miscarilor seismice.

Din componentele climatice, cea mai mare actiune asupra dezvoltarii alunecarii de teren o exercita precipitatiile atmosferice (influenta directa si indirecta). Influenta indirecta se manifesta prin infiltratia precipitatiilor si slabirea legaturilor dintre parcelele rocilor argiloase, ce constituie versantii. Influenta directa a precipitatiilor se realizeaza prin cresterea presiunii hidrostatice si hidrodinamice  a apelor freatice dupa ploile din perioada de toamna, primavara, cand un sir de factori naturali si artificiali favorizeaza infiltratia (caracterul lent si indelungat al ploilor, existenta suprafetelor mari de terenuri, evaporarea redusa a umiditatii de pe suprafata solului s.a.).

Impactul antropic joaca un rol important in marirea suprafetelor afectate de alunecari de teren. Printre activitatile umane care se soldeaza de obicei cu activarea procesului de alunecare pot fi mentionate:

  • extragerea argilei, nisipului, pietrisului din partea inferioara a versantilor ce conduce la diminuarea stabilitatii versantilor;
  • amenajarea terenurilor de constructie in partea superioara a versantului de mai multe ori necesita, pentru nivelarea lui, adaugiri de pamant care, cu edificiile executate ulterior, influenteaza negativ asupra stabilitatii versantului;
  • taierea vegetatiei de arbori si arbusti de pe versanti conduce la modificarea regimului hidrologic, cresterea presiunii hidrodinamice, inlaturarea actiunii cu caracter de armatura a sistemului radicular a plantelor.

Principala caracteristica a alunecarilor de teren este viteza de manifestare a acestora care poate fi:

§         lenta (v < 0,6 m/an);

§         medie 0,6 m/an < v < 3m/an);

§         brusca (v > 3m/an).

            Cele mai importante alunecari de teren se produc in zone geografice cu relieful viguros, cu ploi abundente, zone caracterizate prin seismicitate ridicata, prezenta unor depozite importante de argile senzitive etc.

Existenta alunecarilor de teren, precum si a teritoriilor de alunecare este o realitate obiectiva, creata de dezvoltarea evolutiva a regiunii  si complicata de activitatea economica a omului. Pentru a reduce daunele potentiale, se impune cunoasterea distribuirii spatiale a acestor fenomene, indeplinirea cu strictete a masurilor de protectie. Aceasta va reduce probabilitatea aparitiei noilor alunecari si reactivarii celor existente, va diminua pericolul de distrugere a obiectivelor ingineresti si a terenurilor agricole de catre procesele de alunecare.

In Romania sunt cunoscute o serie de alunecari de teren care au afectat obiective economice si sociale importante in judetele : Brasov, Bistrita, Cluj, Dolj, Iasi, Suceava, Mehedinti.

Sunt fenomene sezoniere produse de caderi masive de precipitatii, fiind accentuate de conditiile meteorologice in care se produc.

Alunecarile de teren de mai mare amploare s-au produs in deceniul trecut la Malul cu Flori (iunie 1979) si Varfuri (februarie 1980) ambele in judetul Dimbovita, Zemeas (1992) judetul Bacau si Izvoarele (august 1993) judetul Galati, Parcovaci ­decembrie 1996, Ocnele Mari - judetul Valcea (2001).

In primele trei cazuri ele au fost declansate de precipitatii puternice. Daca alunecarile de teren de la Malul cu Flori nu a produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Varfuri a afectat centru civic al localitatii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare teren si unele drumuri au fost puternic degradate.

MASURI DE PREVENIRE, PROTECTIE SI INTERVENTIE IN CAZUL ALUNECARILOR DE TEREN.

Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul acestei categorii de calamitate sunt similare celor aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin surprindere.

Poate fi presupusa deplasarea unor straturi de roci, in zonele de risc, creindu-se in acest fel posibilitatea realizarii masurilor de protectie, deci, un rol insemnat revine actiunilor de observare a conditiilor de favorizare a alunecarii de teren si alarmarea (avertizarea) populatiei in timp util realizarii protectiei.

Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren, organele                                        

de specialitate, supunand unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la                                         

urmatoarele concluzii :                                                                                                                                      

- alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investitiile necesare stabilirii conditiilor de aparitie si dezvoltarea lor;

- se pot preintampina aceste evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control;

- este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii in zonele in care asigurarea stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte costisitoare;

- este posibila protectia daca se preconizeaza si se planifica din timp masuri corespunzatoare si se realizeaza o informare curenta a populatiei din zona de risc.

In general, in actiunile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari recuperarea bunurilor materiale si refacerea avariilor.

Salvarea supravietuitorilor din cladirile acoperite se realizeaza in conditii similare actiunilor preconizate interventiei in cazul cutremurelor de pamant.

4. EPIDEMII SI EPIZOOTII

Epidemiile si epizootiile afecteaza un numar neobisnuit de mare de indivizi.

Fiecare om care s-a infectat sau care prezinta simptomele bolii transmisibile  constituie o sursa de infectare pentru ceilalti oameni din jurul sau. Drept urmare, daca nu se intervine la timp pentru tratarea si izolarea persoanelor contaminate, va fi afectat un mare numar de indivizi. Astfel, consecintele declansarii unei epidemii pot fi foarte grave:

·        persoane bolnave la care boala, daca nu se iau masuri imediate de tratare  a ei  poate evolua rapid pana la decesul persoanelor respective;

·        introducerea si raspandirea bolii in populatie;

·        riscul aparitiei unor rupturi sociale sau economice;

·        cheltuieli mari pentru tratarea  persoanelor bolnave, a persoanelor  banuite a fi infectate, pentru eradicarea focarelor infectioase etc;

·        efect psihologic puternic atat pentru persoanele bolnave cat si pentru personalul medical;

Si in cazul aparitiei unei epizootiile consecintele asupra societatii pot fi la fel de grave:

·        numar mare de animale bolnave si posibilitate rapida de extindere a bolii transmisibile:

·        pagube mari atat prin moartea animalelor bolnave dar si prin sacrificarile de necesitate care se executa pentru impiedicarea transmiterii bolilor.

·        cheltuieli materiale necesare combaterii;

·        riscul mare de aparitie a unor antropozoonoze (boli transmisibile de la animale la om) deosebit de grave, unele cu sfarsit letal pentru om daca nu sunt luate masuri rapide si eficiente de combatere.

CADERI DE OBIECTE COSMICE

            Probabilitatea ca obiectele cosmice sa patrunda in atmosfera pamantului este extrem de redusa. Cea mai mare parte a corpurilor cosmice care patrund in atmosfera sunt reprezentate de praf cosmic si prin meteoriti de mici dimensiuni, care se aprind in atmosfera inainte de a ajunge pe suprafata solului. Din estimari pe Terra anual cad 16.000 t de meteoriti, iar Pamantul pierde in Cosmos anual cca. 700 t, rezultand o crestere zilnica a masei Pamantului cu 25 t. Este o cantitate infima in raport cu masa totala a Pamantului.

            Pamantul poarta urmele unor meteoriti mai 'consistenti' - meteoritul Tungus din Siberia, peninsula Ciukotka - exista un crater cu un diametru de 17 km si o adancime de cateva sute de metrii.

            Pe marginea craterelor se gasesc adeseori tipuri de roci amestecate cu substante provenite din meteoritii cazuti.

INCENDII DE MARI PROPORTII

-         este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valorile materiale uneori cu valori incalculabile.

            Viata ne-a demonstrat ca unele incendii s-au transformat in catastrofe.

Cauze :  trasnet, radiatia solara, prin acumulare in timp a masei uscate.

            La incendiile de padure combustibilul principal este format din masa de arbori, indiferent daca sunt verzi sau uscati.

            Prin aprinderea lor au loc doua procese succesive :

-         ridicarea temperaturii lemnului verde intre 250 - 400oC , ceea ce permite inceperea distilarii lemnului si emiterea de gaze foarte combustibile (tip metan);

-         incepand de la acest punct termic de distilare se produce o autoaprindere a lemnului.

Procedeele de stingere sunt diferite.

CONCLUZII

Din aceasta succinta prezentare a principalelor surse de risc prezente si potential active de pe teritoriul Romaniei, cu toate  legaturile lor de interdependenta cauzala, precum si din interpretarea sintetica a hartilor ce prezinta distributia acestora, se poate deduce usor faptul ca circa 60 % din teritoriul national este sub incidenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a cel putin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.

Valoarea functiei combinatorii ce determina acest factor de vulnerabilitate creste direct proportional cu posibile riscuri secundare ce pot fi activate de riscurile principale.

In concluzie, Romania este o tara cu factor mare de vulnerabilitate care necesita abordarea sistemica, coerenta si stric coordonata si controlata a activitatii de protectie civila in toate fazele sale, intr-un cadru legislativ adecvat si bine sustinut material.







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Piatra Craiului
Mediul padurilor umede deschise (tropical umede si musonice)
Ape minerale si termale
PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA
Hazarde oceanografice - Iceberguri
CAMPIILE
Carpatii Curburii
Dobrogea
De la Brezoi la Paltinis
REZUMAT FACTORI CLIMATICI