Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane


Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane


Geografia Populatiei si a Asezarilor Umane

GEOGRAFIA POPULATIEI

GEOGRAFIA ASEZARILOR UMANE



Dictionar

Bilantul natural – Diferea dintre natalitate si mortalitate, exprimata in valori

absolute sau relative (%, ‰) pt un anumit interval de timp; se mai numeste si spor natural.

Explozie demografica – Crestere numerica a populatiei realizata intr-un ritm

foarte rapid si la valori mari.

Mortalitate – Numarul sau proportia deceselor dintr-o populatie intr-un interval de timp.

Natalitate – Numarul sau proportia nasterilor care au loc intr-o populatie, intr-un anumit interval de timp.

Populatie – Colectivitatea umana care traieste pe un anumit teritoriu.

Recensamant – Operatia administrative si statistica de inregistrare a unor date asupra populatiei unui teritoriu.

Emigrare – deplasarea populatiei dintr-un stat spre alt stat.

Exod – deplasarea in numar mare (in masa) a populatiei dintr-o regiune sau dintr-o tara.

Imigrare – sosirea intr-un stat a unei populatii venite din alta parte.

Migratie – deplasarea populatiei de la locul de resedinta, in mod temporar sau definitive.

Migratie externa(internationala) – deplasare a populatiei care are loc in afara granitelor unui stat.

Migratie interna – deplasare a populatiei in interiorul teritoriului unui anumit stat.

Mobilitatea populatiei – transformarile care au loc in populatia unui teritoriu sub aspect spatial (mobilitatea spatiala sau teritoriala) si sub aspect socio-profesional (trecerea oamenilor dintr-o categorie sociala si profesionala intr-o alta).

Navetism – deplasarea pentru munca din localitatea de domiciliu in alta locuinta; se realizeaza zilnic sau la alte intervale de timp; dar nu presupune schimbarea domiciliului.

Bilantul migratoriu – diferenta dintre numarul celor care pleaca (emigranti) si care sosesc (imigranti) dintr-un stat, calculate in valori absolute sau este numit si spor migratoriu.

Deficit demografic tara sau teritoriu a carei populatie este in suficienta numeric, la un moment dat, pt activitati economice pe care le desfasoara.

Emergent – in sens demografic este un loc de plecare a populatiei; tarile emergente sunt tarile care dau un numar important de personae plecate.

Miscarea populatiei – schiumbarile suferite in numarul populatiei unui teritoriu datorita principelelor grupe de femomene demografice: miscarea naturala (reflectata in bilantul natural) si miscarea migratorie (reflectata in bilantul migratoriu); expresia ei este bilantul total al populatiei acelui teritoriu

Demografic – referitor la populatie.

Exod rural – deplasarea populatiei din zonele rurale spre zonele urbane datorita unor cauze economice diferite

Contingent – numarul de personae care au aceeasi varsta (sau care sunt nascute in acelasi an).

Dialect – varietate regionala sau locala a unei limbi.

Limba oficiala – limba oficializata ca limba a unui stat si utilizata in administratie.

Limba de comunicare – limba practicata intr-o tara sau in relatii internationale, fara a fi limba maternal sau oficiala

Limba maternal – limba invatata in familie si prima practicata ca atare.

Piramida varstelor – reprezentatare grafica prin care se redau valorile numerice ale fiecarui contingent (sau grupe de ani), pe sexe si varste, la un anumit moment.

Structura populatiei – repartitia statistica, pe clase sau grupe, a unei populatii ce ocupa un anumit teritoriu dupa criterii demografice, entice, culturale, socio-economice.

Imbatranire demografica – cresterea ponderii grupei de varste mari (peste 60 ani), in raport cu populatia tanara.

Populatie activa – acea parte din populatia unui teritoriu care exercita in mod obisnuit o activitate. Cuprinde populatia populatia ocupata si populatia neocupata.

Populatei neocupata – populatie care nu are loc de munca (someri).

Populatia ocupata – populatia care este angrenata efectiv intr-o activitate economica si care obtine venituri din aceasta.

Rasa – subdiviziune majora a populatiei umane bazata pe anumite caracteristici (aspectul morfologic, functionale, grupe sanguine) care, reunite, dau un anumit aspect de omogenitate vizibila.

Calitate a vietii – suma bunurilor si sercitiilor analizate sun aspect calitativ si cantitativ de care beneficiaza membrii societatii. Se disting calitatea vietii materiale, biologice, spirituale, psihice etc.

Aplicatii

pag 25

v    Utilizand aceasta harta si harta politica a lumii( pag 10-11) identificati cele trei tari din fiecare grupa de crestere a populatiei.

Indicele mediu al cresterii populatiei (in %, in ultimul deceniu):

- negatiu (<0): Federatia Rusa, Romania, Ucraina;

- redus (0,1-1,0%): Australie, SUA, Spania;

- mijlociu (1,1-2,0%): Brazilia, India, China;

- mare (2,1-2,9%): Mexic, Egipt, Kazahstan;

- foarte mare (3-5%): Arabia Saudita, Madagascar, Rep. Democratica Congo.

Analizati acest grafic si exlpicati cum se modifica indicatorii demografici in cele doua momente (A si B) ale tranzitiei.

Deoarece in momentul A natalitatea este aproape constanta, iar mortalitatea este in scadere, sporul natural este in crestere. In momentul B natalitatea este in scadere, iar mortalitatea este de asemenea in scadere, ceea ce duce la un spor natural aproape constant.

Explicati fenomenul de tranzitie demografica din ultimile doua secole, utilizand elementele hartii alaturate.

In ultimele doua secole, cea mai mparte din Africa, unele tari din Asia si Bolivia au suferit o crestere demografica rapida. Tarile din nordul Africii, America Centrala, Asia au suferit o srestere demografica incetinita. America de Nord si Centrala, Europa, Australia au suferit o crestere demografica redusa.

pag 27

Explicati cauzele deplasarilor de populatie care au loc in diferite perioade istorice (utilizand Fig. 1).

O data cu marile descoperiri geografice, descoperindu-se noi state, acestea au inceput sa fie populate mai ales cu populatie din tara care a descoperit-o si formandu-se imperii coloniale, populanduse astfel intreaga planeta.

Precizati directiile actuale ale mobilitatii teritoriale a populatiei (pe baza analizei hartii din Fig, 2), identificand cateva exemple de tari din fiecare categorie.

Directiile actuale ale mobilitatii teritoriale a populatiei sunt fluxuri “Sud-Sud” (deplasari din tarile mai putin dezvoltate spre cele care au un deficiu demographic): in interioriul Americii de Sud, in Africa, Din sudul Asiei spre Africa si fluxul “Sud-Nord”: din America Crntrala spre Europa sis pre America de Nord, din Africa spre Europa, din Asia spre Europa, Australia si America de Nord, Din America Centrala spre America de Nord.

Principalele tari care primesc inimranti sunt: Australia, Argentina, SUA, Canada, Arabia Saudita, Nigeria, Cote D’Ivoire, Italia, Franta, Regatul Unit, Germania, Suedia.

Principalele tari de emigrare sunt: Mexic, Algeria, Egipt, India, Pakistan, Afghanistan.

pag 29

Comparati tarile europene (DOC 2) si extraeuropene (DOC 1) sub raportul cresterii populatiei in perioada 1950-2004, utilizand doar datele din aceste doua tabele.

Tarile europene prezinta o crestere mai lenta a populatiei decat tarile extraeuropene.

Analizati tabelul alaturat (DOC. 3), graficul de mai sus (DOC. 4); precizati principalele elemente observate, construind un text scris in acest sens, de cel mult o pagina.

Populatia tarilor dezvoltate si din America Centrala sufera o crestere lenta pana in jurul anului 2004 , apoi numarul populatiei va ramane relative constant. Tarile din Asia si Africa au suferit si au suferi o crestere exploziva a populatiei pana in jurul anului 1990. In present numarul populatiei este relative constant, dar in viitor populatia va creste din nou dar cu o intensitate putin mai scazuta.

pag 31

Explicati modul in care influenteaza zonele de litoral concentrarea populatiei.

Mediul litoral ofera conditii favorabile activitatilor umane, dar differentiate dupa zona in care se afla situate. Golfurile, estuarele, stramtorile sunt areale de concentrare a activitatilor economice. Platformele continentale (Marea Nordului, Golful Persic, Golful Mexic etc.) au mari zacaminte de hidrocarburi, exploatarea lor modificand peisajul. Percuitul intensive duce la diminuarea resurselor biotice marine. Turismul litoral se dezvolta aproape in toate regiunile. Poluarea insa este in crestere, Fapt ce afecteaza asezarile omenesti si locuitorii lor.

Comentati, sub raportul concentrarii populatiei, regiunile reci cu cele aride.

Regiunile reci sunt slab sau deloc populate, lafel ca si regiunea tropical arida.

pag 35

Utilizand documentele si figurile alaturate, explicate repartitia geografica a doua familii lingvistice, la alegere.

a) Indoeuropeana: limbi germanice (engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza); limbi romanice (spaniola, portugheza, franceza, italiana, romana, catalana); linbi slavo-baltice (rusa, ucrainiana, poloneza, ceha, belarusa, bulgara, slovaca, sarbo-croata); limbi indo-iraniene (hindi, Bengali, urdu, Punjabi, marathi, gujerati, persana, asameza, sindhi, nepali, kurda etc.); alte limbi indoeuropene (greaca, albaneza, armeana).

b) Sino-tibetana: limbi sinice (mandarin, canton, wu, min etc.); limbi tibetano-birmaneze (thai, burma, tibetana).

Crestini

v    catolici: Franta, Mexic, Venezuela, Italia, Brazilia;

v    protestanti: Australia, Regatul Unit, SUA, Canada, Suedia;

v    ortodocsi: Romania, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina.

Musulmani

v    suniti: Angora, Egipt, Niger, Kazahstan, Pakistan;

v    siiti: Iran, Afganistan.

Budisti: Mongolia, Nepal, Thailanda, Vietnam, Myanmar.

Hindusi: India.

Confucianisti si taoisti: China.

Sintoisti: Japonia.

Evrei: Brazilia, Argentina, Franta, Germania, Maroc, Rusia.

Animisti: Australia, Rusia, Mongolia, SUA, Republica Democrata Congo.

pag 36

Fenomenul de imbatranire demografica apare atunci cand rata de natalitate scade favorizand astfel imbatranirea persoanelor.

Forma piramidei varstelor este fusiforma, crescand foarte mult in anii 1967-1969.

pag 39

Factorul care il consider a fii cel mai important in repartitia geografica a populatiei este clima, deoarece ea influenteaza cresterea plantelor si animalelor, necesare hranirii omului.

Omul se poate adapta usor la conditiile de mediu impuse de natura, dar mediul nu se poateadapta la conditiile facute de omdeoarece se distruge.

Omul poate schimba cum vrea mediul, dar asta inseamna si distrugerea naturii prinincalzirea climei, extinderea suprafetelor desertice etc.

pag 45

Densitatea populatiei creste odata cu gradul de urbanizarii a unui oras, iar sistemul de metropole este repartizat unde densitatea populatiei este cea mai mare.

Elementele unei metropole sunt: cladirile inalte, hyperaglomerarea, iluminatul masiv, numarul mare de automobile si spatii de lucru etc.

pag 46

Localitatea natala are ca functie principala extragerea si prelucrarea sari din subteran, iar structura functionala este realizata de cele doua uzine ale orasului cea de Soda si cea de Salina precum si magazinele si spatiile comerciale mari.

Functia Comerciala: oras = loc de intalnire intre oamenii dintr-o regiune pentru facilitarea schimbului produselor;



Functia Industriala: zonele de periferie – zonele in care se concentreaza de obicei toata activitatea economica;

Functia Culturala: atesta gradul de civilizatie si cultura la care a ajuns respectivul oras;

Functia Universitara: prezenta doar in orasele mari si este specifica centrelor universitare;

Functia Religioasa: este categoria centrelor religioase ca: Ierusalim, Vatican, Mecca etc.

Functia Administrativa si Politica: Specifica numai in cazul capitalelor, care sunt de obicei orase mari;

Functia Agroindustriala: caracterizeaza orasele mici si foarte mici, aceasta categorie fiind prezenta doar in cazul tariilor subdezvoltate;

Functia Financiara: este evidenta in cazul oraselor cu o mare activitate de concentrare bancara;

Functia Portuara: specifica oraselor de pe malul marilor sau fluviilor.

Natalitatea si mortalitatea pe Glob si pe Continente

Graficul de mai jos ilustreaza diferenta dintre natalitate si mortalitate pe continente, punand in evidenta diferente mari fata de media mondiala. Se observa indeosebi caracterul deosebit al cresterii populatiei in Africa, America Centrala si de Sud si, proportional, intr-o masura mai redusa, in Asia.

Cresterea totala a populatiei in unele state exrtaeuropene:

STATUL

Populatia (mil. loc)

Cresteri 1950-2004

1950

2004

(%)

ori

Arabia Saudita

Kenya

R.D. Congo

Venezuela

Malaysia

Tanzania

Sudan

Nigeria

Etiopia

Columbia

Egipt

Algeria

Maroc

Peru

Nepal

Rep, Africa de Sud

Australia

Afganistan

Rep. Coreea

Canada

Myanmar (Burma)

Argentina

3,9

6,0

11,2

4,9

5,1

8,3

9,3

33,2

16,6

11,3

20,5

8,8

8,9

7,9

8,3

13,3

8,1

11,8

20,3

13,7

18,7

17,1

25,7

23,0

58,3

25,0

23,5

36,5

39,1

137,2

67,8

42,3

76,1

32,1

32,2

27,5

27,0

42,7

19,9

28,5

48,5

32,5

42,7

39,1

558,9

433,3

420,5

410,2

360,7

339,7

320,4

313,2

308,4

274,3

271,2

264

261,7

248,1

225,3

221

145,6

141,5

138,9

137,2

128,3

128,6

6,5

5,3

5,2

5,1

4,6

4,3

4,2

4,1

4,0

3,7

3,7

3,6

3,6

3,4

3,2

3,9

2,4

2,4

2,3

2,3

2,2

2,2

Cresterea totala a populatiei in unele state europene :

STATUL

Populatia (mil. loc)

Cresteri (1950- 2004) (%)

1950

2004

Olanda

Elvetia

Polonia

Franta

Spania

Grecia

Bulgaria

Norvegia

Romania

Danemarca

Suedia

Portugalia

10,1

4,7

24,8

41,7

28,0

7,5

7,2

3,2

16,3

4,2

7,0

8,4

16,3

7,4

38,6

60,4

40,2

10,6

7,5

4,5

22,3

5,4

8,9

10,5

61,3

57,4

55,6

44,8

43,5

41,3

4,1

40,6

38

28,5

27,1

25,0

Primele 20 de state dupa nr de locuitori, in 2004, cu proiectia pana in 2050

STATUL

Populatia

(mil. loc)

STATUL

Populatia

(mil. loc)

2004

2050

Cnina

India

SUA

Indonezia

Brazilia

Pakistan

Fed. Rusa

Bangladesh

Nigeria

Japonia

Mexic

Filippine

Vietnam

Germania

Egipt

Iran

Turcia

Etiopia

Thailanda

Franta

1298

1065

293

238

184

159

144

141

1327

127

105

86

83

82

76

69

69

68

65

60

India

China

Pakistan

SUA

Nigeria

Indonezia

Brazilia

Bangladesh

Etiopia

Iran

Congo

Mexic

Filippine

Vietnam

Egipt

Fed. Rusa

Japonia

Turcia

Rep. Africa de Sud

Tanzania

1533 ↑

1517 ↓

357 ↓

348 ↓

339 ↑

318 ↓

243 ↓

218

213 ↑

170 ↑

165 ↑

154 ↓

131 ↑

130 ↓

115

114 ↓

110 ↓

98 ↓

91 ↑

89 ↑

Evolutia populatiei Globului in intervalul 1950-2005 si estimarea cresterii ei pana in 2075


Clasificarea statelor dupa densitate

STATUL



DENSITATEA (mil. loc)

STATUL

DENSITATEA (mil. loc)

Singapore

Hong Kong

Malta

Bahrein

Bangladesh

Taiwan

Mauritius

Rep. Coreea

Puerto Rico

Olanda

Martinica

Liban

India

Belgia

Japonia

Salvador

Rwanda

Sir Lanka

Israel

Haiti

Reunion

Regatul Unit

Germania

Luxemburg

Italia

Elvetia

China

Moldova

Rep. Ceha

Danemarca

Albania

6774

6450

1266

1014

990

628

588

485

436

399

364

356

347

337

337

310

310

300

290

285

279

246

231

193

192

179

135

131

131

125

122

Polonia

Portugalia

Franta

Slovacia

Ungaria

Serbia si Muntenegru

Slovenia

Austria

Romania

Cipru

Grecia

Croatia

Ucraina

Spania

Macedonia

Bosnia si Hertegovina

Bulgaria

Irlanda

Lituania

Belarus

Letonia

Estonia

SUA

Brazilia

Suedia

Finlanda

Norvegia

Fed. Rusa

Islanda

Canada

Australia

120

114

110

110

107

106

99

97

94

86

83

80

80

79

78

78

68

57

55

50

36

31

30

22

20

15

14

8

3

3

3


Indoeuropeana (50,8%): Romania, SUA, Franta.

Sino-tibetana (21,4%): China, Myanmar.

Australo-indoneziana (6,4%): Madagascar, Cambodgia, I. Kalimantan.

Afro-asiatica (5%): Algeria, Arabia Saudita, Egupt.

Nigero-congoleza (4,7%): Republica Democratica Congo, Zambia, Angora.

Dravidiana (3,8%): India.

Japoneza (2,2%): Japonia.

Altaica (2,1%): Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan.

Alte limbi (3,6%): Namibia.

Cele mai vorbite limbi de pe Glob (2004)

Limba

Persoane (mil.)

Limba

Persoane (mil.)

Mandarin

Engleza

Hindi

Spaniola

Bengali

Araba

Portugheza

940

480

430

390

260

240

210

Franceza

Urdu

Germana

Vietnameza

Telugu

Tamil

Italiana

130

120

100

85

85

85

65

Indicele de dezvoltare umana (IDU) pe grupe de state

locurile 1-5

Loc

Statul

IDU

1

2

3

4

5

Norvegia

Suedia

Canada

Belgia

Australia

0,942

0,941

0,940

0,939

0,939

locurile 170-174

Loc

Statul

IDU

169

170

171

172

173

Burkina-Faso

Mozambic

Burundi

Niger

Sierra Leone

0,325

0,322

0,313

0,277

0,275

Valorile IDU sunt calculate de PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), 2003

Evolutia in timp (ultimele doua secole) a ponderii populatiei urbane in populatia globului

Anii

Ponderea populatiei urbane (%)

1800

1850

1900

1950

2004

3

6

13

28

56

Populatia cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani din romania

Varsta (ani)

Total

Masculin

Feminin



Excendentul masculin

10-11

11-12

12-13

13-14

14-15

15-16

16-17

17-18

346.960

355.985

369.570

332.620

343.273

309.275

304.389

343.262

176.293

182.212

188.160

169.580

175.287

157.988

154.976

175.277

170.667

173.773

189.410

163.040

167.986

151.287

149.413

167.985

5.626

8.439

6.750

6.540

7.301

6.701

5.563

7.292

Valoarea PNB pentru primele 15 state in anul 2003

Statul

% din totalul mondial

% cumulat

SUA

Japonia

Germania

Regatul Unit

Franta

Italia

China

Canada

Brazilia

Spania

Mexic

India

Rep. Coreea

Olanda

Australia

30,8

14,5

6,6

4,7

4,6

3,7

3,4

2,1

2,0

1,9

1,6

1,5

1,3

1,3

1,2

-

45,2

51,8

56,5

61,1

64,8

68,2

70,3

72,3

74,2

75,8

77,2

78,6

79,9

81,1

Componentele habitatului uman

Teritoriul:

- apropiat (locuit direct)

- inconjurator (utilizat)

- caracteristicile substratului, reliefului, clima si microclima, componenta hidrica, invelis biotic, calitatea mediului de viata

Populatia:

- originea, numar

- densitate, repartitie

- structura

Asezarea Umana:

- planul localitatii

- sistemele de cladiri

- infrastructura (strazi, dotari)

- zone functionale

Activitati Econimice:

- Resurse directe

- Conditii si resurse indirecte

- Activitati industriale

- Tipul de tehnologie

- Caile de comunicatie

Calitatea Mediului de Viata:

- Gradul de transformare a mediului natural

- Gradul de poluare (inclusiv sonica)

- Dimensiunea estetica a peisajului

Gradul de urbanizare

Gradul de urbanizare este un indicator care arata ponderea populatiei urbane in totalul populatiei. In prezent, acesta este de 56%. Situtatia la nivel mondial este diferita pe tari. Cel mai inalt grad de urbanizare (peste 70% din totalul populatiei) caracterizeaza cea mai mare parte a Europei Occidentale, SUA si cea mai mare parte a Americii de Sud (majoritatea tarilor avand acesta valoare ridicata)

Tarile foarte populatee (India, China) si o parte din tarile africane au valori ale indicelui de urbanizare de sub 30%.

Taxonomia formelor de aglomerare umana

Forma de aglomerare umana

Suprafata (km2)

Populatie (nr. loc.)

Locuinta individuala

Grup de locuinte

Sat

Grup de sate

Oras (individual)

Aglomeratie urbana

Conurbatie

Metropola

Megalopolis

0,01 - 0,1

0,1 - 1

1 - 10

10 - 102

102 - 103

102 - 104

102 - 104

102 - 104

103 - 105

1-10

10-102

102-104

103-105

104-106

106-107

106-107

106-107

107-5x107

Cele mai mari concentrari urbane 2004

(populatia – in milioane locuitori)

Limba

Persoane (mil.)

Limba

Persoane (mil.)

Tokyo

Sao Paolo

Ciudad de Mexico

Mumbay

New York

Dacca(Bangladesh)

Delhi

Calcutta

Los Amgeles

Jakarta (Indonezia)

Shangai

Buenos Aires

Karachi (Pakistan)

Rio de Janeiro

Osaka

27

19,3

18,8

17,9

17,1

15,2

14,8

14,1

13,7

12,7

12,7

12,4

11,5

11,1

11,0

Beijing

Lagos (Nigeria)

Manila (Filippine)

Cairo

Seul

Istanbul

Paris

Tianjin (China)

Moscova

Lima (Peru)

Bangkok (Thailanda)

Londra

Bogota

Teheran

Hong Kong

10,8

10,6

10,5

10,0

10,0

9,7

9,7

9,3

8,2

8,0

8,0

7,6

7,6

7,2

7,2







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate