Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. atmosfera, arhipelag, continent, desert, insula, ocean, clima, referat, meteo

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI (CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI)


GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI (CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI)



GRUPA NORDICA A CARPATILOR ORIENTALI (CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI)

CARACTERIZARE FIZICA SI ECONOMICO-GEOGRAFICA

I.                CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA:

Asezare si limite:

Constituie partea nordica a Carpatilor Orientali,care,la randul lor,reprezinta celmai dezvoltat sector al Carpatilor. Are ca limite:

-                   in nord,granita tarii, cu Ucraina, pana la Culoarul depresionar Dornelor-Campulung Moldovenesc-Gura Humorului si Pasul Mestecanis

-                   in sud,aliniamentul ce uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulungului peste pasul Mestecanis

-                   in partea de vest cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Dealurile de Vest si Campia de Vest.

-                   in partea de est se invecineaza cu Podisul Moldovei (Podisul Sucevei),

Relief si subdiviziuni:

Aceasta grupa a lantului Carpatilor Orientali-ramura a Carpatilor Romanesti inaltati in cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina din Neozoic- s-a format, ca si Grupa Centrala, atat prin incretirea scoartei terestre, cat si prin eruptia vulcanilor, la sfarsitul Neogenului, pe rama vestica..

Altitudinea medie a grupei este de cca. 1300m, varfurile cu inaltimile cele mai mari fiind Vf. Pietrosu(2303m) si Vf. Ineu(2279m), ambele situate in M. Rodnei.

Aceasta grupa se caracterizeaza printr-un paralelism petrografic, fiind alcatuita din trei siruri paralele de roci, ce impun si un paralelism al culmilor, orientate de la NV la SE. Astfel, in partea de vest intalnim roci vulcanice (andezite, granite, bazalte), in partea centrala roci dure, metamorfice (sisturi cristaline, gnaise, filite s.a.), iar in partea estica, roci sedimentare cutate(flis- argile, calcare, conglomerate, gresii).

Grupa Nordica se caracterizeaza printr-o masivitate redusa, datorita fragmentarii accentuate, data de multimea depresiunilor, pasurilor, trecatorilor si vailor largi (Bistrita, Moldova, Moldovita s.a.). Astfel, aici se afla :

Depresiunea Maramuresului, cu sate mari, cu vestitele biserici de lemn, cu portul popular specific si cresterea animalelor, situata la altitudini de aproximativ 700-800m, drenata de raurile Viseu si Iza cu Mara, unde se afla orasele Sighetu-Marmatiei, Borsa, Viseu de Sus, cu activitati industriale. Prin pasuri si trecatori depresiunea se leaga de unitatile vecine-prin Pasul Setref (818 m) cu Podisul Transilvaniei, pe aici trecand calea ferata Salva-Viseu de Jos, iar prin Pasul Prislop(1416 m, aflat la cea mai mare altitudine), cu Depresiunea Dornelor, pe Valea Bistritei Aurii.

Depresiunea Oasului numita si "Tara Oasului", drenata deTur, unde se afla orasul Negresti-Oas.

Depresiunea Campulung-Moldovenesc , drenata de raurile Moldova cu Moldovita, unde se aflla orasele Campulung-Moldovenesc si Gura -Humorului.

Depresiunea Dornelor, strabatuta de raul Bistrita cu Dorna, aici aflandu-se orasul Vatra Dornei, statiune balneo-climaterica si cu activitati industriale, cu exploatari de mangan la Vatra Dornei. Depresiunea se leaga cu unitatile vecine prin urmatoarele pasuri si trecatori : prin Pasul Mestecanis (1096 m) cu Depresiunea Campulung Moldovenesc, prin Pasul Prislop (1416 m) cu Depresiunea Maramuresului, prin Pasul Tihuta (1201 m) cu Podisul Transilvaniei si prin Pasul Paltinis cu Depresiunea Glod-Dragoiasa, (drenata de raul Negrisoara, afluent al raului Neagra din M-tii Bistritei).

Ca tipuri de relief se poate constata o mare varietate a acestora. In aceasta grupa se gaseste relief glaciar format doar in Muntii Rodnei, la altitudini de peste 2000 m, reprezentat de circuri si vai glaciare, aici aflandu-se si lacurile de origine glaciara Lala si Buhaescu. In partea vestica a grupei se afla relief vulcanic, definit prin conuri si cratere vulcanice, iar in partea centrala, relieful are aspect masiv, greoi, fiind format pe sisturi cristaline.

Grupa Nordica este alcatuita din siruri de munti cu caracteristici geografice deosebite, masivele desfasurandu-se in siruri aproape paralele, orientate NV-SV, ce "respecta" paralelismul petrografic. Acestea se succed de la vest la est astfel :

-in vest - sirul muntilor vulcanici : Oas Gutai, Tibles (bogati in minereuri complexe - Cu, Pb, Zn, Au, Ag), care impreuna cu muntii de acelasi fel din Grupa Centrala alcatuiesc cel mai lung lant vulcanic din Europa;

-in centru - fisia muntilor cristalini, bine dezvoltata, cu cele mai mari altitudini : Muntii Rodnei (2303 m in varful Pietrosul), cei mai inalti din Carpatii Orientali si singurii unde s-a pastrat relief glaciar, Muntii Maramuresului (1957 m in varful Farcau), Muntii Suhard (1932 m) si Obcina Mestecanis;

- in est - muntiii flisului cuprind culmile muntoase paralele si netede, numite obcine (Obcinile Bucovinei) : Obcina Mare (1200 m), Obcina Feredeu (1479 m), Obcina Mestecanis (1588 m), formate din roci sedimentare cutate, exceptand Obcina Mestecanis, formata din sisturi cristaline. Tot acestei grupe apartin Muntii Bargaului (1611 m), formati din roci sedimentare, strapunse de roci eruptive.

Clima:

Grupa Nordica se inscrie in conditiile generale ale climatului de munte, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 6-0C, cu temperatura medie a iernii cuprinsa intre

-6 si -11C, cu temperatura medie a verii intre 6-16C, cu vanturi puternice si precipitatii medii anuale bogate cuprinse intre 800 si 1200 mm/an. In cadrul acestui climat se separa net climatul alpin, la peste 2000 m altitudine in Muntii Rodnei, cu temperaturi medii anuale intre -1,-2C, temperatura medie a iernii de -11C, temperatura medie a verii de circa 6C si precipitatii de peste 1200mm/an, iar in depresiunile intramontane sunt specifice inversiunile de temperatura iarna. Influentele climatice preponderente din aceasta grupa sunt cele scandinavo-baltice, mai reci, cu geruri frecvente si mai umede, iar in partea de vest se resimt influentele oceanice.

Apele:

Aceasta grupa se remarca printr-o mare densitate de ape curgatoare : Somesul Mare, Bistrita, Viseul, Iza, ce izvorasc din Muntii Rodnei, Suceava si Moldova din Obcinile Bucovinei, Turul din muntii vulcanici, iar la nord se afla Tisa, ce formeaza pe o mica portiune granita tarii noastre cu Ucraina.

In partea nordica a grupei, in Depresiunea Maramuresului se afla lacurile formate in masive de sare : Ocna Sugatag si Costiui, iar in Muntii Rodnei se afla lacurile glaciare Lala si Buhaescu. Ca urmare a eruptiilor vulcanice din trecut, aici se afla izvoarele minerale de la Vatra Dornei, Poiana Negri, Sangeorz Bai.

Vegetatia:

Vegetatia naturala din Grupa Nordica este cuprinsa in zona forestiera, fiind reprezentata de paduri de foioase : stejar, gorun, carpen, ulm, etajul fagului pana la 1200 m, iar intre 1200 si 1800 m etajul coniferelor : pin, brad, molid, zada. La altitudini de peste 1800 m in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului se intalneste zona alpina cu etajul alpin reprezentat de pajisti alpine, cu flori viu colorate ( stepa rece) si etajul subalpin cu tufisuri de jneapan, ienupar, afin, merisor si alti arbusti pitici. In lungul vailor, datorita umezelii persistente apare vegetatia azonala specifica de lunca, compusa din stuf, papura, rogoz, cu palcuri de plopi, salcii,arini.

Fauna :

Este in stransa legatura cu clima si vegetatia. Astfel, in padurile de foioase se intalnesc : viezurele, ursul brun, caprioara, cerbul, jderul, mistretul si altele, in padurile de conifere sunt multe pasari : cocosul de mesteacan, gainusa de alun, dar si animale din padurile de foioase, iar in zona alpina capra neagra (repopulata in Muntii Rodnei, deoarece disparuse) si numeroase pasari : vulturul barbos, acvila de munte. Fauna raurilor reci de munte e reprezentata de domeniul pastravului.

Solurile specifice altitudinilor mai mici sunt cambisolurile, iar la inaltimi mai mari sunt spodosolurile.

Resursele naturale ale acestei grupe sunt reprezentate de :

-minereuri neferoase complexe in zona muntilor vulcanici: cupru, plumb, zinc, aur, argint;

-minereuri de Fe si Mn;

-roci de constructie: granit, andezit, gresii, argila alba (numita si caolin);

-apele minerale la Vatra Dornei, Poiana Negri, Sangeorz Bai

-padurile, pasunile si fanetele naturale, dar si solurile fertile din depresiuni;

-resurse turistice - principalul punct turistic fiind Maramuresul, dar si Obcinile Bucovinei renumit prin tezaurul etnografic, folcloric si monumentele de arta medievala: Depresiunea Dornelor-statiunea Vatra Dornei

Rezervatiile: O atentie deosebita este acordata conservarii si protectiei unor anumite specii de plante, animale, peisaje naturale, pesteri etc.. In aceasta grupa montana se intalnesc urmatoarele rezervatii:

-Rezervatia geologica de la Creasta Cocosului( M. Maramuresului)

-Rezervatia speologica (speologia studiaza pesterile) de la Pestera Izvorul Tausoarelor;

-Rezervatie forestiera la Costiui;

-Rezervatie complexa in Muntii Rodnei la Pietrosu Mare (sunt ocrotite caprele negre).

II.             CARACTERIZARE ECONOMICO-GEOGRAFICA:

Populatia si asezarile:

Datorita altitudinii medii in general reduse, numeroasele depresiuni si culoarelor de vale suficient de largi,precum si resurselor naturale variate,aceasta grupa muntoasa este relativ bine populata.In depresiuni densitatea populatiei este mai ridicata(cca.100 loc./km patrat),dar in zona muntoasa este mai scazuta(25 loc./km patrat).

Satele s-u dezvoltat nu numai in depresiuni si pe vai, ci si pe versantii insoriti si culmile domoale, urcand pana la 1000-1200 m altitudine. Predomina satele de tip risipit sau imprastiat, cu gospodariile despartite prin pasuni si fanete, iar in depresiuni, satele de tip rasfirat cu casele prin gradini.Ca marime predomina satele mici( sub 500 locuitori) si mijlocii( 500-1500 locuitori). Predomina satele agricole,der exista si sate cu functii forestiere, miniere si mixte.

Orasele s-au dezvoltat in depresiuni si pe principalele vai: Baia Mare(depresiunea omonima), Negresti-Oas( in Depresiunea Oas), Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Borsa( in Depresiunea Maramures), Baia Sprie, Cavnic,Sangeorz Bai( pe valea Somesului Mare), Vatra Dornei( in depresiunea cu acelasi nume), Campulung Moldovenesc( in depresiunea omonima).Un singur oras face parte din categoria celor mari: Baia Mare( 148000 locuitori), centrul celei mai importante regiuni de minereuri neferoase. Doua orase sunt de marime mijlocie: Sighetul Marmatiei si Campulung Moldovesc, iar celalte sunt mici, de regula cu functie industriala,dar si unele cu functie turistica- balneoclimaterica:Vatra Dornei, Sangeorz-Bai.

Economia

Economia este variata, cu o agricultura bazata pe cresterea animalelor si o industrie in principal miniera si de exploatare si prelucrare a lemnului.

Industria energetica nu dispune de rezerve de combustibili minerali,iar potentialul hidroenergetic este slab valorificat. Exista cateva mici termocentrale la Sighetul Marmatiei,Vatra Dornei,Borsa,Baia Mare.

Metalurgia neferoasa este bine dezvoltata,se gasesc aici cele mai importante zacaminte de minereuri complexe(Cu,Pb,Zn), la poalele M-tilor Gutai,in imprejurimile orasului Baia Mare si in Depr. Maramuresului. La Baia Mare ,la poalele m-lor Gutai se exploateaza si minereuri auroargentifere,care sunt prelucrate tot acolo(pricipalul centru al metalurgiei neferoase din tara).

Aici se gasesc cele mai mari eploatari de mangan din tara in bazinul superior al Bistritei.

Industria constructoare de masini e reprezentata de utilaje miniere( Baia Mare) si masini -unelte(Sighetul Marmatiei), iar cea chimica prin productia de acid sulfuric la Baia Mare, vopsele si coloranti, si celuloza si hartie la Prundul Bargaului.

O dezvoltare insemnata cunoaste industria exploatarii si prelucrarii lemnului:fag si foioase la Sighetul Marmatiei, rasinoase la Falcau,Campulung, Vatra Dornei,etc, industria de furnire,placaje,placi aglomerate si fibrolemnoase la Sighetul Marmatiei.

Industria materialelor de constructie este reprezentata prin exploatari de gresii(Campulung), argile(Parva), andezit(Baia Mare),marmura(Borsa), si productia de lianti: var la Campulung si ceramica la Baia Mare.

Industria usoara e reprezentata de industria bumbacului(Baia Mare),a inului si canepii(Negresti-Oas),tricotaje(Sighetul Marmatiei), alimentara- lactate(Vatra Dornei),conserve de fructe(Baia Mare), imbutelierea apelor minerale(Vatra Dornei).

Agricultura:

Datorita intinselor suprafete ocupate cu pasuni si fanete naturale este bine dezvoltata cresterea ovinelor,pastoritul fiind o ocupatie traditionala. S-a dezvoltat si cresterea bovinelor- Maramuresul.

Culturile agricole sunt in general restranse,fiind prezente in depresiuni, vai si pe versantii mai insoriti.Se cultiva in,canepa,plante furajere,cartofi,cereale(depr. Maramures,Oas), pomi fructiferi.

Transporturile:

Se remarca prezenta unor cai ferate transversale:Salva-Viseu-Sighetul Marmatiei;Viseu-Borsa;Beclean-Vatra Dornei-Gura Humorului,spre Suceava.

Exista mai multe cai rutiere modernizate: Baia Mare- Sighetul Marmatiei; Vatra Dornei-Borsa-Sighetul Marmatiei; Bistrita-Nasaud-Borsa;Sighetu Marmatiei-Vatra Dornei-Gura Humorului;Bistrita-Vatra Dornei.La Baia Mare exista aeroport.

Turismul:

Exista un important potential turistic. Se remarca Muntii Rodnei si complexul turistic Borsa din Depresiunea Maramures, Masivul Rarau cu stancile calcaroase Pietrele Doamnei, statiunile balneoclimaterice Vatra Dornei, Sangeorz-Bai. Manastirile cu fresce exterioare( Sucevita, Moldovita,Voronet), alte mamastiri(Putna).

BIBLIOGRAFIE:

Negut,S.;Mandrut,O;Alexandru,D;1995,Geografie.Teste si sinteze, Editura All,Bucuresti

Patuleanu,G.,2008,Geografia Romaniei-sinteze,Editura Aula,Brasov

Manual de geografie, cl. a IV-a, editura Teora



Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

JUDETUL CARAS-SEVERIN
Mediul mediteranean (Subtropical)
PARCURI SI REZERVATII NATURALE DIN ROMANIA
Peste Ghimes
Vegetatia Americii
RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI SI ROMANIEI
Campia de Vest
Muntii Latoritei
Judetul Maramures
De la Brezoi la Paltinis





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate