Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
FOAIE DE CAPAT - ORGANIZAREA TERITORIALA A COMUNEI TOPOLOVATU MARE, JUDETUL TIMIS, EXTRAVILAN TOPOLOVATU MARE


FOAIE DE CAPAT - ORGANIZAREA TERITORIALA A COMUNEI TOPOLOVATU MARE, JUDETUL TIMIS, EXTRAVILAN TOPOLOVATU MARE




FOAIE DE CAPAT

 

ORGANIZAREA TERITORIALA A COMUNEI TOPOLOVATU MARE, JUDETUL TIMIS,

EXTRAVILAN TOPOLOVATU MARE




BORDEROU

 

DE PIESE SCRISE SI DESENATE

 

 

 

 

 

1.    Foaie de capat

2.    Borderou de piese scrise si desenate

3.    Memoriu justificativ

4.    Plan de incadrare in zona scara 1:20.000

5.    Plan de situatie cu descrierea situatie

curente scara1:5.000

6.    Plan de situatie cu lucrarile propuse

scara 1:5.000

7.    Plan cu profiluri transversal scara 1:100

8.    Plan cu profil longitudinal scara 1:100

9.    Descrierea obiectivelor :

-       Memoriu de prezentare a obiectivelor propuse

-       Fisa tehnica post trafo

-       Date tehnice privin statia de pompare

MEMORIU JUSTIFICATIV

Generalitati

 

Localitatea Topolovatu Mare este o asezare romaneasca veche, asa cum sunt cele mai multe din Banat, fiind situata pe soseaua nationala Timisoara-Lugoj, din judetul Timis. Prima atestare documentara a localitatii este cea aparuta in Conscriptia din 1711 a Banatului sub toponicul Topolovaz, in care se mentioneaza ca asezarea este locuita, avand 40 de case.

POZITIA GEOGRAFICA A LOCALITATII IN JUDET

Comuna Topolovatu Mare este asezata in partea central estica a judetului Timis, la o distanta de 34 km de municipiul Timisoara si 26 km de orasul Lugoj. Se invecineaza la nord cu comuna Brestovat, la est cu comuna Ghizela si Belint, la sud cu comuna Racovita, iar la vest cu comuna Recas. Comuna se intinde pe o suprafata de 9667 ha din care 8525 ha reprezinta terenul agricol.

Topolovatul Mare este asezat pe soseaua nationala DN6 intre Timisoara si Lugoj in apropierea canalului Bega, acolo unde se termina zona deluroasa a Lipovei si incepe Campia de vest. Teritoriul comunei are o suprafata de 86,8 km2 si are in componenta sa, incepand cu anul 1968 sase sate: Topolovatu Mic, Sustra, Iosifalau, Carlovat si Ictar-Budint.

Satul Sustra este situate intr-o regiune de ses, pe soseaua nationala Timisoara-lugoj si apartine administrative de comuna Topolovatu Mare.

Satul Carlovat, apartine de comuna Topolovatu Mare in forma actuala din 1968.

Topolovatu Mic se afla la un kilometru sud de Topolovatu Mare si a luat fiinta dupa canalizarea raurilor Timis si Bega.

RELIEFUL

Aproximativ 12% din perimetrul studiat (zona carlovat), suprafata situata in treapta care face racordul dintre Piemantul Lipovei si Campia de vest, are un aspect piemontan, cu o inclinare generala de la NV la SE si o altitudine cuprinsa intre 245-180m. Aici vaile intracolinare , cu largimi de cativa zeci de metri pana la 100-150m au un character torential si functioneaa ca sisteme de evacuare a apelor in perioadele cu precipitatii multe si la topirea zapezilor.

Din suprafata teritoriului, 41% este amplasata in Campia inalta ce face tranzitia dintre dealurile piemontane si campia joasa, fiind reprezentata de extremitatea sudica a Campiei Vingai, o ultima ramificare a acesteia se sprijina ca un pinten pe malul drept al begai si Campia de interfluviu Timis-Bega, cu o altitudine ce oscileaza intre 180-110m.

Campia joasa spre care trecerea se realizeaza prin versanti cu pante cuprinse intre 18-25%, se situeaza la o altitudine cuprinsa intre 94-100m, pe aliniamentul Ictar-Budinti-Topolovatu Mare-Sustra, constituind campia fluviala de interferenta a Timisului (mal drept) cu Bega (mal stang), in care vechile cursuri ale celor doua rauri meandreaza de o maniera complicate, iar denivelarile locale, grindurile si micile depresiuni nu depasesc diferenta de 0,5-1m fata de nivelul general al terenului.

HIDROGRAFIE

Cursurile principale de apa sunt reprezentate de raurile Timis si bega, la care se adauga vaile Mociureu, Lipovei si Curasita. Incepand din anul1728 s-a efectuat un ansamblu de lucrari hidrotermice si hidroameliorative, definitivate in zilele noastre. Principalele lucrari au constat in canalizarea Begai, care a devenit navigabila pana la confluent cu Tisa si in indiguirea albiei minore a Timisului. Apele cu caracter torential ale vailor Mociuru, Lipovei si Curasita cae antreneaza cantitati apreciabile de material coluvial, sunt captate, in sectorul Campiei inalte, in acumularile de la carlovat.

Prin analiza profilelor litologice a rezultat dezvoltarea unui orizont acvifer freatic dezvoltat, alcatuit din pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri. In zona de lunca, orizontul acvifer freatic apare la circa 1,5-6m, aceasta avand o adancime mai mare cu cresterea altitudinii.

Dintre apele de suprafata, cele mai importante sunt raurile Bega si Timis. Canalul bega strabate perimetrul comunei Topolovatu Mare pe o distant de 9km, in partea de sud Raul curge din partea de est catre vest, avand o panta redusa pe aceasta portiune de 0,5-1m/km. Incepand dina nul 1728 a inceput regularizarea ampla a Begai, ce s-a terminat in 1756, aceste lucrari aveau ca scop sa serveasca la plutirea lemnelor exploatate in bazinul superior al raului si care urmau a se prelucra in comuna. Intre anii 1757-1760 se construieste canalul de descarcare Topolavatu Mic-Mitias. Aceasta lucrare s-a impus datorita pericolelor de inundatie.

CLIMA

Topolovatu Mare apartine sectorului de clima temperat-continental, cu o usoara influenta submediteraneana, cu ierni blande, very calde, toamne lungi si primavera scurte. Datorita asezarii arcului Carpatic, acest sector este ferit de invaziile de aer continental c ear putea patrunde prin partea de est.

Circulatia maselor de aer in anotimpul rece este intensificata generand un transplant de masa de aer cald si umed dinspre sud-vest, aducator de preipitatii, in special sub forma de zapada, aceasta datorita influentei activitatii ciclonice deasupra Marii Mediterane.

Vara, datorita intensificari anticiclonului African deasupra Marii Mediterane si aparitia unor depresiuni in partea Nordica a tarii, se permite patrunderea maselor de aer cald, temperaturile inregistrate putand avea valori peste 30*C. vara potentialul termic este ridicat, luna cea mai calda fiind iulie, temperaturile inregistrate sunt de aproximativ 34,6*C.

Primavara si toamna se inregistreaza precipitatii inseminate datorita circulatiei ciclonice asupra Marii Mediterane. Primaverile sunt mai timpurii decat in alte regiuni ale tarii si mai calduroase. Se inregistreaza totusi temperature foarte scazute in iulie de primavera, ingheturi si brume tarzii, pana in aprilie si chiar inceputul lunii mai. Ultimul inghet, este in 16 aprilie. Toamnele sunt mai lungi decat primaverile, avand temperatura in general constanta si un numar mai mare de zile senine. Primul inghet, se inregistreaza in jurul datei de 19 octombrie.

Presiunea atmosferica este direct influentata de totalitatea proceselor dinamice din atmosfera. Astfel, iarna, valorile presiunii oscileaza in jurul valorii de 1002mb, fiind mai coborata decat media pe tara, iar in perioada de vara valoarea presiunii este de 980mb. Amplitudinea oscilatiilor anuale este de 4-7mb.

Vanturile dominante sunt din est, sud-est si nord-vest, Cofiguratia reliefului impunand directii paralele cu axul valorilor si a culoarelor. Viteza medie anuala este de 2,5-3m/s, cele mai mari valori inregistrandu-se in intervalul februarie-aprilie si octombrie-noiembrie, cu valori medii de 3-4m/s, iar in restul perioadelot calendaristice viteza fiind de 2-2,5m/s.

Umiditatea relativa a aerului este de 77-78% cu valori mai mari in perioada de iarna si mai mici in perioada de vara. In lunile de vara nebulozitatea are valori de 4,2-4,9/10, iar iarna depaseste 7/10. La cresterea nebulozitatii contribuie advectia aerului umed din sud-vest si nord-vest, ce constituie o caracteristica a acestei zone.

Cantitatea de precipitatii nu este repartizata in mod uniform in perioada calda si rece, cele mai mari cantitati inregistrandu-se in perioada calda. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de ~608mm. Cel mai bogat anotimp in precipitatii este vara, urmand primavera, toamna si iarna, cand se inregistreaza cea mai mica valoare a precipitatiilor, lunile cele mai ploioase sunt mai si iunie, urmate de octombrie si noiembrie.

FLORA SI FAUNA SPONTANA

Suprafata de padure ocupa cea mai mica intindere din totalul perimetrului comunei si o intalnim in partea de nord, zona satului Carlovat. Aici speciile dominante sunt: gorunul (Querces noburi), cerul (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto), in asociatie cu frasin (Fracisnum excelsior), artar (Acer compestre), artar tataresc (Acer tatariceum), ulm (Ulmus procera), corn (Cornus mas).

Speciile ierboase sunt reprezentate de: firuta de padure (Poa memorali), firuta de livada (Poa pratensis), fraguta (Fragaria vesca), brandusa de toamna (coldicum autumnalis), vioreaua (Viola silvestris), stanjenul pitic (iris pumila).





Alaturi de planetele erbacee se intalnesc si tufisuri si maracinisuri formate din: porumbar (Prunus spinosa), visin pitic (Prunus fructicosa), maces (Rosa canina), mur (Rubus).

SOLURI

In cea mai mare parte a campiei inalte, campia joasa si in zona deluroasa s-au format:

-        Preluvosoluri - soluri brune argiloiluviale 1-41 (tipice): 32,6%

-        Luvosoluri - soluri brune luvice 42-50 (tipice, vestice): 10,2%

-        Eutricambosoluri - soluri brune lumezobazice 51-64 (gleizate): 31,4%

-        Gleiosoluri - soluri gleice 65-72: 4,9%

-        Vertosoluri - vertisoluri (gleizate) 73-78: 3,3%

-        Aluvisoluri soluri aluviale (gleizate) 79-93: 8,6%

-        Aluviosoluri soluri coluviante 94-100: 3,8%

-        Asociatii de soluri brune argiloiluviale, brune luvice, erodisoluri, vertisoluri, soluri gleice, soluri aluviale 101-106: 5,2%

-       

Gruparea terenurilor in functie de folosinta:

Terenul agricol al comunei Topolovatu Mare se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 6919ha(81,2%), pasuni 979ha (11,5%), fanete 274ha (3,2%), vii 71ha (0,8%) si livezi 282ha (3,3%).

Analiza factorilor limitative

Factorii limitativi ai productiei agricole sunt dimensionati in raport cu suprafata terenului agricol, de reactia solului astfel: (moderata 69,5%, puternic acida 5,5%) de rezerva de humus (30,3%) de porozitatea totala care prezinta valori mici si foarte mici (85%), de excesul de umiditate (7,8%), de panta terenului [restrictii de mecanizabilitate mici (22,2%), mijlocii (5%), mari (0,3%), totale (3,2%)].

Masuri ameliorative

Valorificarea integral a potentialului de productie al invelisului de sol se poate realiza in conditiile respectarii cu rigurozitate a masurilor pedoameliorative identificate de catre specialist si prin aplicarea stricta a tehnologiilor cultura curente.

Astfel, lucrarile de amendare calcica periodica si de fertilizare ameliorative vor fi aplicate in complex cu alte lucrari pedohidroameliorative, precum: refacerea si modernizarea lucrarilor de amenajare antierozionala si extinderea acestora pentru intreaga suprafata cu risc de eroziune, reamenajarea si reabilitarea lucrarilor de irigatii, ca si a celor de aparare (indiguiri si desecari).

Incadrarea in clase de calitate

Referitor la incadrarea in clase de calitate pentru categoria de folosinta arabil, situatia se prezinta astfel:

-        cl I-a 35ha (0.4%);

-        cl a II-a 2916ha (34,2%);

-        cl a III-a 2867ha (33,6%);

-        cl a IV-a 11977ha (23,2%);

-        cl a V-a 730ha (8,6%).

Echivalarea denumirilor din SRC5-1980 cu cele din SRTS-2003 la nivel de clasa si tip de sol

SRCS 1980

SRTS 2003

Nr. vechi

Nr. nou

1.     Sol aluvial

Aluviosol

1.     79-93

1.     Protisol

2.     Coluvisol

Aluvisol

7. 94-100

1. Protisol

3.     Sol brun eumezobazic

Eutricambosol

4.     51-64

5.     Cambisol

4. Sol brun argiloiluvial

Preluvosol

1.     1-41




5. Lvisoluri

.5. Vertisol

Vertosol

6.     73-78

7.     Pelisoluri

6. Sol gleic

Gleiosol

4. 65-72

9. Hidrosoluri

-        indicatorul 3C: temperaturi medii anuale valori corectate

-        indicatorul 4C: precipitatii medii anuale valori corectate

-        indicatorul 14: gradul de gleizare

-        indicatorul 15: gradul de stagnogleizare

-        indicatorul 16/17: gradul de salinizare, alcalizare

-        indicatorul 23 a: textura in orizontul de la suprafata (primii 20 cm)

b: sectiunea d control

-        indicatorul 29: gradul de poluare

-        indicatorul 33: panta

-        indicatorul 38: formele de alunecare

-        indicatorul 39: adancimea apei pedofreatice

-        indicatorul 40: inundabilitatea

CARACTERIZAREA UNITATILOR DE TEREN

TEO 80: preluvosol tipic, cu stagnogleizare in adancime, lut argilos mediu (TT)/ lut argilos mediu (TT)

TEO 169: eutricambosol, gleizat slab, lut argilos mediu (TT)/lut argilos mediu (TT)

TEO 224: gleisol, gleizat foarte puternic, lut mediu (LL)/ lut mediu (LL)

TEO 247: vertosol, gleizat puternic, argila lutoasa (A2)/ argila lutoasa (AL)

TEO 268: aluvisol, gleizat slab (gleic in adancime)

TEO 287: aluvisol coluvic, gleizat moderat, lut mediu (LL)/ lut argilos mediu (TT)

CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE

Notele de bonitare se calculeaza prin cele trei metode principale:

a)    4 culturi, cele mai favorabile

b)    8 culturi, cele mai favorabile

c)    8 culturi date de OMAA 223/2002

1)    Culture ale pomilor fructiferi

2)    Culture de vita de vie

80.

I. NB = IU+LU+GR+OR= 81+81+73+73/4=77

II. NB = IU+2V+GR+OR+CN+MF+SO+FS = 81+81+73+73+73+73+73+73/8 = 75

III. NB = GR+OR+PB+FS+CT+SF+SO+MF = 73+73+73+73+59+66+73+73/8 = 70

IV. NB = MR+PR+PN+CV+CS+PC = 73+73+81+66+66+66/6 = 71

V. NB = VV+VM = 73+73/2 = 73

169.

I. NB = PB+IU+GR+OR = 81+81+73+73/4 = 77

II. NB = PB+IU+GR+OR = 81+81+73+73+73+73+73+73+73/8 = 75

III. NB = GR+OR+PB+FS+CT+SF+SO+MF = 73+73+81+73+59+73+73+73/8 = 72

CALCULUL NOTELOR DE BONITARE MEDII PONDERATE

GRAU

80.15%. 73/100 = 10,95

169..20%. 73/100 = 14,6

224..15%. 43/100 = 6,0

24715%. 45/100 = 6,75

26823%. 81/100 = 18,63

28712%. 23/100 = 2,76

NBmp = 10,95+14,6+6,0+6,75+18,63+2,76 = 59,69

Nota de bonitare medie ponderata la grau este de 59,69, nota de bonitare este de 73, fapt ce incadreaza teritoriul situate in clasa de favorabilitate mijlocie pentru cultura de grau.



PORUMB

80..15%. 73/100 = 10,95

16920%. 81/100 = 16,2

22415%. 43/100 = 6,45

247.15%. 35/100 = 5,25

268.23%. 90/100 = 20,7

287.12%. 26/100 = 3,12

NBmp = 10,95+16,2+6,45+5,25+20,7+3,12 = 62,67

Nota de bonitare medie ponderata la porumb este de 62,67, nota de bonitare este de 90, fapt ce incadreaza teritoriul situate in clasa favorabila pentru cultura de prumb.

FLOAREA SOARELUI

80. 15%. 73/100 = 10,95

16920%. 73/100 = 14,6

22415%. 45/100 = 6,75

24715%. 36/100 = 5,4

26823%. 81/100 = 18,63

28712%. 27/100 = 3,24

NBmp = 10,95+14,6+6,75+5,4+18,63+3,24 = 59,57

Nota de bonitare medie ponderata la floarea soarelui este de 59,57 nota de bonitare este de 81, fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa favorabila mijlocie pentru cultura de floarea soarelui.

SOIA

80.15%. 73/100 = 10,95

16920%. 73/100 = 14,6

22415%. 36/100 = 5,4

24715%. 36/100 = 5,4

26823%. 81/100 = 18,63

28712%. 27/100 = 3,24

NBmp = 10,95+14,6+5,4+5,4+18,63+3,24 = 58,22

Nota bonitare medie ponderatala soia este de 58,22 nota de bonitare este de 81, fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa de favorabilitate mijlocie pentru cultura de soia.

PASUNI

80.15%. 81/100 = 11,34

16920%. 90/100 = 18,0

22415%. 65/100 = 9,75

247..15%. 58/100 = 8,7

268.23%. 90/100 = 20,7

287. 12%. 50/100 = 6,0

NBmedie ponderata = 74,49

Nota de bonitare medie ponderata la pasuni este de 74,49 fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa favorabila pentru cultura pasuni.

FANETE

8015%. 65/100 = 9,75

169.20%. 72/100 = 14,4

224.15%. 58/100 = 8,7

247.15%. 58/100 = 8,7

268.23%. 72/100 = 16,56

28712%. 35/100 = 4,2

NBmedie ponderata = 62,31

Nota de bonitare medie ponderata la fanete este de 62,31 fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa favorabila pentru fanete.

CIRES/VISIN

80..15%. 66/100 = 9,90

16920%. 81/100 = 16,2

224.15%, 26/100 = 3,90

247.15%. 21/100 = 3,15

268.23%. 100/100 = 23,0

28712%. 9/100 = 1,08

NBmedie ponderata = 57,23

Nota de bonitare medie ponderata la cires/visin este de 57,23, fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa de favorabilitate mijlocie.

CAIS

80.15%. 66/100 = 9,90

16920%. 72/100 = 14,40

22415%. 20/100 = 3,0

24715%. 18/100 = 2,70

26823%. 90/100 = 20,7

287.. 12%. 8/100 = 0,96

NBmedie ponderata = 51,66

Nota de bonitare medie ponderata la cais ese de 51,66 fapt ce incadreazateritoriul studiat in clasa de favorabilitate mijlocie.

PIERSIC

80..15%. 66/100 = 9,9

16920%. 72/100 = 14,4

224..15%. 23/100 = 3,45

247..15%. 18/100 = 2,7

268..15%. 90/100 = 20,7

287.12%. 8/100 = 0,96

NBmedie ponderata = 52,11

Nota de bonitare medie ponderata la piersic este de 52,11 fapt ce incadreaza teritoriul studiat in clasa de favorabilitate mijlocie.

SOLURI

Sub influenta complexului de factori naturali (cliam, geologie, geomorfologie) si antropici (desecari, drenari, nivelari, defrisari, etc) s-au format si evoluat principalele tipuri de sol identificate in cadrul perimetrului cercetat respective:

-Aluviosol soluri aluviale (tipice, gleizate): 8,6%

soluri coluvionate

-Eutricambosoluri soluri brune lumezobazice (gleizate): 31,4%

-Vertosoluri vertisoluri (gleizate): 3,3%

BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE

Bonitarea terenurilor agricole reprezinta o operatiune complexa de cunoastere a conditiilor de crestere, dezvoltare si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate (pretabilitate) a acestora pentru anumite culture (cau categorii de folosinta), prin intermediul unui sistem de indici termici si note de bonitare.

Obiectul bonitarii il constituie pamantul (terenul) care va fi astfel divizat incat fiecare suprafata de teritoriu luat in considerare sa fie cat mai omogena sub aspectul manifestarii tuturor conditiilor de mediu si al factorilor de vegetatie. Aceste portiuni de teritoriu au fost denumite unitati de teren (V.T.) sau teritorii ecologice omogene (T.E.O.).

Metodologia de bonitare elaborata de ICPA Bucuresti (1979, 1987) se bazeaza pe definirea si determinarea parametrica a conditiilor de mediu si a factorilor de vegetatie asupra nivelelor de productie a palntelor cultivate.

Dintre aceste conditii au fost alese in vederea aprecierii capacitatii de productie a terenurilor agricole cele mai importante: conditiile de relief, clima, hidrologie si insusirile fizico-climatice ale solului.

Determinarea ofertei de factori de vegetatie si conditii de mediu de pe fiecare portiune de teren pentru o anumita planta sau folosinta reprezinta capacitatea de a determina correct prin note de bonitare si clase de fertilitate (prelabilitate) sau capacitatea de producti a acelei portiuni omogene de teren. Nivelul valoric al productiei globale si al venitului net (ha) oscleaza, in ansamlu in functie de potentialul productive al terenurilor exprimat prin note de bonitare.

Valorile rezultatelor economice ce pot fi obtinute la hectar in cazul cultivarii cu: grau, porumb, floarea soarelui, soia:

MPnb Kg/pct = kg/ha

Val. Lei = table

Val. Lei Kg/ha = . Val productiei

Cheltuieli lei/ha = .. table

Val. Productiei cheltuieli = venit net

Rezultand astfel evaluarea calitativa si valorica a terenurilor extravilane.

GRAU:

59,69 60 kg/pct = 3581,4 kg/ha

0,38 9val. Lei) 3581,4 kg/ha = 1360,932 lei (productie)

1280 (cheltieli la ha)

1360,932 (lei productie) 1280 (cheltuieli) = 80,932 (venit net)

PORUMB:

62,67 75 kg/pct = 4700,25 kg/ha

0,36 (val. Lei) 4700,25 kg/ha 1692,09 lei (productia)

1315 (cheltuieli la ha)

1692,09 (productia) 1315 (cheltuieli) = +277,09 (venit net)

Intocmit,

Teh. Pana Laurentiu Mihai







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Mediul padurilor umede dense (tropical umede-ecuatoriale)
Mediul temperat oceanic (paduri de foioase)
DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Forme de valorificare turistica a reliefului fluvial și litoral
Clisura Dunarii
Anina
JUDETUL CARAS-SEVERIN
Repartitia asezarilor rurale pe zone geografice
LIVESTOCK AND LARGE CARNIVORES IN PIATRA CRAIULUI
Mediul de savana