Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» DEZVOLTAREA Orasului Constanta


DEZVOLTAREA Orasului Constanta




         DEZVOLTAREA ORASULUI CONSTANTA

  CONDITIILE LOCALE DE ASEZARE SI DEZVOLTARE , LIMITELE SI          SUPRAFATA ORASULUI




      Orasul Constanta se afla situat la tarmul Marii Negre, intre gurile Dunarii, la nord si limanul Mangaliei la sud, ocupand o pizisie centrala in cadrul litoralului maritim rominesc. Cele doua mari unitati hidrografice, pe de o parte, Marea Neagra, iar pe de alta parte , sistemul fluviatil continental al Dunarii, au favorizat dezvoltarea vietii economice si culturale inca din  cele mai vechi timpuri. Tarmul , putin dantelat din aceasta zona,golfurile deschise spre nord-est, nu au favorizat in mare masura dezvoltarea porturilor. De aceea, in afara de Tomis(Constanta) , cantonat la adapostul unei mici peninsule , nu s- au putut dezvolta aici decat doua orase cetati porturi: Histria si Callatis (Mangalia

   Constanta, folosind din plin conditiile naturale prielnice se dezvolta pe un promontoriu calcaros care inainteaza in mare cu circa 1500m. In micul golf format de aceasta peninsula , spre sud s-au adapostit si primele ambarcatiuni maritime.

 

      Asezarea orasului pe locul  ce-l ocupa astazi, a fost legata si de rezistenta terenului, de abundenta materialelor de constructii ce se gaseau in apropiere, de prezenta unor lacuri cu apa dulce si a unei pinze cu apa freatica , la mica adincime.

       Ajutat de configuratia terenului, Tomisul primeste de la inceput caracterul unui oras cetate, care dupa constructia zidurilor de fortificatie dinspre partea continentala , se impune ca una dintre cele mai puternice cetati dobrogene. Din secolul VI i.e.n., documentele vremii ne vorbesc despre prezenta unui oras cu numele de Tomis , ca unul din cele mai renumite porturi la tarmul vestic al Marii Negre.

       Asezarea sa la tarmul Marii Negre , la incrucisarea unor mari artere de circulatie  a jucat un rol important in dezvoltarea orasului. El a devenit punctul de atractie al principalelor  drumuri comerciale ce legau porturile mediteraneene cu cele ale Pontului Euxin.

      Portul Tomis  servea si ca punct de escala pentru corabiile ce legau centrele comerciale Histria , Arganum , Halmyris, cu porturile dunarene. La aceste cai de comunicatie fluvio-maritime, se pot adauga si drumurile de legatura pe uscat, cu inderartatele regiuni euro-asiatice sau cu lumea meditereaneeana.

       Drumurile din interiorul tarii legau orasul Constanta pe linia principalelor  vai din Cimpia Romina cu zona muntoasa a Carpatilor. Deoarece scrierile antice nu permit stabilirea cu exactitate  a pozitiei orasului Tomis, acest fapt a facut pe unii cercetatori sa-l 

Situeze foarte diferit.Din materialele consultate , Tomisul este identificat pe o arie geografica foarte intinsa. Descoperirile care s-au facut de V.Pirvan , Gr. Tocilescu in incinta cetatii persane, precum si ultimele cercetari efectuate  de C.Giurescu, R. Vulpe, V. Canarache si o extindere a vechii cetati Tomis.

       Locul ocupat de orasul Constanta , cit si zona teritoriala din apropierea sa , a constituit o vatra foarte veche de asezare omeneasca ale caror limite au suferit  schimbari importante  de a lungul timpurilor.Ca urmare a functiei sale de  baza , activitatea portuara, orasul Constanta s-a format si dezvoltat in imediata vecinatate a marii, in zona peninsulara , care a reprezentat nucleul principal al orasului. Ulterior , la acest nucleu central, s-au adaugat noi cartiere care au largit mult perimetrul orasului si spre  partea sa continentala.

       In perimetrul actual, orasul cuprinde atit limite naturale bine conturate in partea sa rasariteana, cit si limite conventionale variabile , in celelalte directii. Limita naturala a orasului Constanta  este trasata  de tarmul Marii Negre , statiunea Mamaia, in nord , si cartierul ,,km .4,, in sud. Spre vest, limita este data de o linie sinuoasa , care uneste statiunea Mamaia, din dreptul lacului Siutghiol, inclusiv cartierele Anadalchioi si Coiciu, pina la intersectarea caii ferate Constanta-Tulcea  si soseaua nationala Medgidia –Constanta. De aici , spre sud si sud-vest, limita o formeaza complexul industrial Palas, precum si cartierele  Viile nor, Km4 si Km5. Limitat la est de Marea Neagra , la nord vest de hotarele localitatilor Mamaia si Palazu Mare, intreg teritoriul municipiului Constanta cuprinde o supeafata de circa 12.698ha.

                                     

                                       1.1 FISA MUNICIPIULUI CONSTANTA

Denumire indicatori

UM

Total municipiu

               A

B

1

Populatia

Pers.

340.497

Suprafata

Ha

12.698

Locuinte existente

Nr.

110.842

Suprafata locuibila

Mii mp.

5.735

Numar de gospodarii

Nr

117.597

Lungimea drumurilor publice-total

Din care:

-Modenizate(asfaltate)

-Pietruite

-Drumuri pamint

Km

315.210

Km

280.790

Km

8.385

Km

2.705

Linii de transpot calatori(autobuze)

Nr.

25

Lungimea liniei de cale ferata in exploatare

Km

31.38

Statii de cale ferata(halte)

Nr.

7

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile

Km

514

Lungimea simpla a retelei de canalizare

Km

470

Lungimea retelei electrice

Km

1.915

Lungimea retelei de gaz metan

Km

5.200

Numar de gospodarii racordate la reteaua electrica

Nr.

117.140

Numar de gospodarii racordate la reteaua de gaz metan

Punct termic37:Blocuri

                         Vila

                         Casa de batrini

Punct termic 47: Blocuri

                            Scoli

                            Gradinite

Nr.

Nr.

14

Nr.

1

Nr.

1

Nr.

30

Nr.

1

Nr.

1

Salariati- total

Din care-in activitati private

Nr.mediu





Nr.mediu

Suprafata agricola-total

Din care-suprafata arabila

-Pasuni

                  -Finete

                  -Vii si pepiniere          -viticole+ livezi

              -din total, in proprietate privata

Ha

5.110

Ha

4.954

Ha

11

Ha

-

Ha

145

Ha

4.088

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera-total

Din care:-in proprietate privata

 Ha

33

Ha

-

Ape si balti

Ha

2.039

Alte suprafete

Ha

5.516

Efective de animale:

-bovine

-porcine

-ovine+caprine

-pasari

Cap.

675

Cap.

5.234

Cap.

4.726

Mii buc.

118.516

Unitati PTTR

Nr.

39

Abonamente la serviciul telefonic

Nr.

95.876

Numar de autoturisme

Nr.

126.838

Abonamente radio

Nr.

83.760

Abonamente Tv

Nr.

80.276

Unitati de invatamint –total

Din care:-gradinite

               -scoli

               -licee

Nr.

128

Nr.

60

Nr.

40

Nr.

24

Populatia scolara-total

Din care :-nr copii de virsta scolara care nu frecventeaza cursurile

Nr.

61.647

Nr.

205

Personal didactic-total

Din care:-calificat

Din total-nr celor care au domiciliul stabil in municipiu

Nr.

4.061

Nr.

4.005

Nr.

3.961


                                            

                                          CAP. I ZONA GEOGRAFICA A ORASULUI

        

        Orasul  Constanta cu regiuea sa inconjuratoare , reflecta destul de fidel alcatuirea substratului sau geologic;relieful intravilanului si imprejmurimile sale constituie o expresie a modelarii externe fizico-geografice a acestui substrat.Marea si uscatul au avut aici un rol hotaritor in dezvoltarea orasului,dar si in evolutia geografica a teritoriului dobrogean. In acest context ,Constanta si zona sa limitrofa reprezinta un ansamblu de factori naturali ale caror elemente se influenteaza reciproc si genereaza trasaturi specifice.

         Pentru a putea sa explicam anumite aspecte de geografie fizica, ne am referit la caracteristicile reliefului , climei, hidrografiei si fitogeografiei, raportate si explicate in contextul general al interactiunii si influentei reciproce dintre aceste componente.

      

         1.1 RELIEFUL SI STRUCTURA GEOLOGICA

         Sub raportul reliefului, zona geografica  a orasului Constanta face parte din unitatea naturala a Dobrogei de sud, care in acest sector prezinta un relief puternic fragmentat.

         Dintre componentele geografice ale acestei regiuni, dealurile reprezinta treapta de relief cea mai intinsa. Strins legat de spatiul deluros, cea de-a 2-a unitate morfologica, litoralul (figura1), se deosebeste de prima , atit in ce priveste evolutia reliefului, cit si prin caracterul climei si vegetatiei.

         Subunitatile geomorfologice mentionate prezinta si unele particularitati economico-geografice. Astefl, podisul dobrogean, prin predominarea reliefului de altitudine scazuta, contribuie la dezvoltarea agriculturii, pe cind zona litoralului ofera conditii favorabile dezvoltarii transporturilor, pescuitului si in ultimul timp, turismului.

     Fig.1  Harta geomorfologica a litoralului

     Partea sudica  corespunzatoare Podisului Litoralului este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km.
     Zona litorala este marcata de mai multe trepte:
-5-15 m, de-a lungul tarmului;
-20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzind mult in interior, formind o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor;
-35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decit celelalte inconjurind limanele si lagunele maritime;
-50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km;
-70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.
   Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess.
       

    1.2 CLIMA

    Clima orasului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental , prezentind anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.
    Existenta Marii Negre, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.

   1.3 TEMPERATURA




   TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala ;1995~Constanta.

      Temperatura

Ianuarie

-0,3

Februarie

0,8

Martie

4,4

Aprilie 

9,3

 Mai

15,1

Iunie

19,5

Iulie

22,2

August

22

Septembrie

18,5

Octombrie

13,5

Noiembrie

7,5

Decembrie

2,6

Temperatura anuala

11,2

      Temperaturile minime absolute inregistrate in orasul Constanta au fost de -25°C la Constanta la 10 februarie 1929.   Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +38,50C la Constanta la 10 august 1927. Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre  400 mm, situind orasul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.
   Vinturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
 

    1.4 HIDROGRAFIA
     In  interior, orasul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avind debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime.
    O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul orasului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentind cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii.Apele sunt reprezentate de lacuri(Siutghiol-Mamaia,Tabacarie).
   Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul rominesc, 18% in largul marii si 22% la mari adincimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului rominesc este de 12,7°C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,4°C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,9°)
   Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pina la 180m adincime).Se intilnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene scrumbia albastra. Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (ciinele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pina la adincimea de 75-80m pina unde patrunde lumina soarelui .

        CAP. II  DINAMICA, STRUCTURA SI REPARTITIA GEOGRAFICA A POPULATIEI
    
2.1 EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

     Numarul, miscarea si densitatea populatiei.

     La ultimul recesamint al populatiei, efectuat la 7 ianuarie 1992, orasul Constanta totaliza 350.581 locuitori,ocupind primul loc intre centrele urbane ale tarii. Refernidu-ne la o data mult mai indepartata si anume anul 1879(prima data oficiala) cand numarul locuitorilor Constantei era de 4.530 de locuitori, constatam ca intr-o perioada de 113 ani, populatia orasului a sporit de aproape 80 de ori.

     Incepind cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea populatia Constantei s-a modificat , dupa cum se poate urmari  din tabelul 1.

     Se observa astfel o crestere continua inegala a populatiei orasului  in diferitele perioade ale activitatii sale.Aceasta crestere a populatiei s-a produs  sub influenta dezvoltarii economice si culturale a orasului Constanta. La aceasta trebuie avut in vedere si reorganizarea portului Constanta, precum si legatura acestuia cu interiorul tarii si cu lumea exterioara.

      Numarul populatiei inregisteaza o crestere  mai insemnata mai ales dupa  Razboiul de Independenta, cind intregul teritoriu dobrogean revine la Rominia si care perioada populatia orasului se dubleaza, de la 4.530  de locuitori, la 8.132 de locuitori. Aceasta se explica prin numarul mare de muncitori si functionari, care au luat parte la efectuarea unor constructii(calea ferata,podul de peste Dunare,portul).

  

    Tabelul 1.Evolutia numerica  a populatiei Constantei intre anii 1879-1992

Anul

 Nr.populatiei

1879

4530

1891

8132

1905

15777

1915

27885

1948

78856

1966

150276

1977

256978

1992

350581

        

    2.2 MISCAREA NATURALA A POPULATIEI MUNICIPIULUI IN PERIOADA 1985-1994

    In perioada primului razboi mondial, numarul populatiei inregistreaza cresteri mai reduse, datorate atit pierderilor de oameni suferite de tara noastra, cit ti faptul ca numeroase familii au parasit si conditiilor grele de trai.

    In perioada urmatoare se constata o crestere relativ mica a populatiei , atit din cauza pierderilor provocate in timpul celui de al doilea razboi mondial, cit si datorita scaderii sporului natural.

     In deceniile sase si sapte, numarul populatiei orasului Constanta s-a marit foarte mult in comparatie cu perioada interbelica , inregistrind un ritm mediu anual de crestere de peste 6.000 de locuitori. Cauza principala care a determinat aceasta crestere substantiala a populatiei o reprezinta procesul de industrializare, intensificarea activitatii portuare si a celei turistice , precum si unei importante rezerve de brate de munca din agricultura in industrie. In ceea ce priveste insa perioada dintre 1985 si 1994, se remarca un cu totul alt aspect al misarii naturale a populatiei(conform tabelului2)

   Tabelul 2. Miscarea naturala a populatiei municipiului in perioada 1985-1994

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

Nascuti vii

13,2

12,9

13,6

12,9

12,5

10,8

9,0

7,9

7,8

7,7

Decese

7,8

7,7

8,0

8,2

8,6

7,6

7,7

8,2

8,0

8,0

Excedent natural

5,4

5,2

5,6

4,7

3,9

3,2

1,3

-0,3

-0,2

-0,3

    Referitor la natalitatea populatiei, aceasta a suferit in ultimele decenii scaderi progresive, de la 23‰ in anul 1956, la 13,2 ‰ in anul 1985 si 7,7 ‰ in 1994.

    Facind diferenta dintre natalitatea si mortalitatea generala, excedentul natural al populatiei orasului Constanta reprezinta un coeficient de – 0,3 ‰(1994) care impreuna cu miscarea mecanica a populatiei (emigrari si imigrirari) ne indica volumul de crestere a populatiei . Cresterea numerica a populatiei nu se datoreaza unui spor natural ridicat, ci trebuie cautat in sporul migratoriu pozitiv.

     Din datele statistice existente,se constata ca anual se instaleaza  in orasul Constanta, prin schimbarea de domiciliu, intre 5.000 si 7.500 de persoane.

      Cresterea numerica a populatiei pe baza sporului migratoriu, prin atragerea de forta de munca din alte judete ale tarii, si in special forta de munca calificata)chimisti, constructori,mecani-zatori), a avut drept urmare si o schimbare a raportului privind structura pe sexe rezulta ca in anul 1994 barbatii erau mai numerosi decit persoanele de sex feminin. Acest raport era de 102 barbati la 100 de femei.

      Tinind seama de factorii analizati si cunoscind cauzele care au dus la scaderea natalitatii , apreciem si repartizarea populatiei orasului Constanta pe grupe de virsta. Din acest punct de vedere , populatia sub 20 de ani a scazut  de la 26% la numai 23% din totalul populatiei. In anul 1994, populatia cuprinsa in grupa de virsta activa reprezinta  circa 59% in timp ce in anul 1966 populatia cuprinsa in limitele virste active se ridica la circa 70% din totalul locuitorilor. Aceasta reprezinta o consecinta a scaderii natalitatii, care va contribui pe termen lung la diminuarea resurselor umane ale orasului si la imbatrinirea progresiva a populatiei.

       Densitatea populatiei se afla in strinsa corelare cu procesul de dezvoltare economica, cu evolutia urbanistica a orasului, cu intensificarea turismului si a functiei sale administrative. In  functie de factorii aritati , densitatea medie a populatiei a variat in decursul timpului in raport cu conditiile de dezvoltare  ale orasului. Acum aproape un veac, pe teritoriul actual al orasului densitatea populatiei era de 5 loc/ha . In pragul secolului nostru era de 20 loc /ha, pentru ca  in 1994 sa depaseasca de peste 10 ori aceasta cifra de locuitori pe hectar.

        In cuprinsul orasului densitatea  populatiei prezinta  variatii insemnate (figura 2). Activitatea portuara, comerciala si administrativa din partea peninsulara a orasului si amplasarea antrepozitelor si a industriei la periferie a facut ca densitatea medie a populatiei sa difere de la zona centrala la cea periferica. Zona cu densitatea cea mai mare (200-400loc/ha) se gaseste in partea peninsulara a orasului si se continua spre nord-vest si vest, pina spre cartierele Tabacarie si Anadalchioi, iar in sud, pina la cartierul Medeea. Aceasta densitate mare si chiar foarte mare a populatiei se explica prin cauze economico-sociale, culturale si administrative precum si cresteri naturale a populatiei.

 Figura 2. Harta densitatii populatiei orasului Constanta

     Zona care cuprinde cartierele marginase ale orasului au o densitate medie ce oscileaza intre 100-150 de locuitori pe ha si include cartierele Coiciu si Obor, continuindu-se spre sud paralel cu tarmul marii de o parte si de alta a soselei Constanta –Eforie. Densitatea  cea mai mica se intilneste la limita periferica a orasului, sau in zona industriala unde intra si cartierele Palas, Viile Noi. Km5, care au cladiri joase cu spatii mari intre ele ocupate de gradini si curti.

     Sub raportul componentei nationale , marea majoritate a populatiei orasului o formeaza rominii, 320 de mii de locuitori, in timp ce restul de 30 de mii apartin altor nationalitati: turci, tatari, rusi, bulgari, maghiari,germani,evrei,etc.

     Ca orice asezare portuara a suferit inca de la inceputul existentei sale influenta elementelor straine care s-au infiltrat in cadrul populatiei sale. Din statisticele mai vechi,rezulta ca la 1894, populatia sa era reprezentata din romini in proportie de 24,7%, greci 23,1% , turci 20,9%, bulgari 11% . Aceste proportii in componenta nationala a populatiei se explica prin conditiile socias istorice din aceasta parte a tarii.

     Recesamintul populatiei din anul 1992 indica cresterea populatiei romine de la 24,7%, cit reprezenta in anul 1894 la 91, 9%, la 7 ianuarie 1992, precum si o serie de transformari importante in componenta nationala a populatiei. Periaoda cercetata arata o scadere in componenta nationala a populatiei. Perioada cercetata arata o scadere  evidenta a minoritatilor nationale si anume: turci 3,3 %, tatari 3,1 %, rromi 0,8%,rusi si lipoveni 0,8%, greci 0,1%. In ceea ce priveste minoritatile nationale,mai numerosi sunt turci si tatarii. Existenta lor in aceasta zona este legata de procesul intens de colonizare , care a avut loc la inceputul secolului al XVI-lea si la sfirsitul secolului al XVIII-lea.

     Paralel cu dezvoltarea economico-sociala au avut loc si omportante schimbari in numarul si structura profesionala a populatiei. Intr-un ritm rapid a crescut numarul si structura profesionala a populatiei. Intr-un ritm rapid a crescut numarul muncitorilor in principalele ramuri ale productiei materiale. Astfel , din totalul locuitorilor orasului Constanta peste 50% reprezinta populatie activa, iar din acest procent, 74,2% il formeata populatia cuprinsa in sfera productiei materiale.

      In afara de cresterea importanta a numarului muncitorilor ocupati in industrie si in domeniul constructilor, demn de subliniat este si cresterea rapida a persoanelor din transporturi si circulatia marfurilor, care reprezinta 27, 5% din totalul populatiei active, dintre care 11, 9% in transporturi si 11,6% in circulatia marfurilor.



     Schimbarea structurii profesionale s-a facut pe seama populatiei din agricultura , de unde a fost absorbita o iportanta forta de munca pentru domeniul industriall si cel de constructii.

     Un procent insemnat in structura profesionala a populatiei it ocupa muncitorii din cmert si servicii, ca urmare a cresterii numarului de locuitori din orasul Constanta, precum si datorita faptului ca s-a dezvoltat circulatia marfurilor, s-a extins turismul , s-a diversificat sistemul de vinzare a marfurilor.

        2.3 POPULATIA ACTIVA STRUCTURATA PE SEXE SI GRUPE DE VIRSTA

                            CAP.III EVOLUTIA TERITORIALA A ORASULUI CONSTANTA

      3.1 DEZVOLTAREA TERITORIALA A ORASULUI CONSTANTA IN EPOCA ANTICA SI MEDIEVALA

     Cercetarile arheologice si documentele istorice ne arata ca orasul Constanta a aparut si s-a dezvoltat in perioad trecerii de la orinduirea comunei primitive la cea sclavagista .Aglomerarile timpurii de locuinte din aceasta zona s-au transformat treptat intr-un oras propriu-zis, ca rezultat al diviziunii sociale a muncii, aparitiei claselor sociale si a statului precum si prezentei proprietatii private asupra mijloacelor de productie.

Orasul se dezvolta in mod deosebit, ca urmare a intensificarii legaturilor comerciale dintre orasele tarmului rasaritean al Marii Negre si cele ale bazinului mediteranean.

      Configuratia reliefului si a tarmului , precum si functia comerciala a orasului Constanta, a permis ca aceasta sa aiba o evolutie teritoriala axata pe doua directii:una pe linia urbanistica si alta pe linia portuara.

      Incepind din secolul al VI-lea i.e.n. documentele vremii ne vorbesc despre prezenta unui oras cu numele de Tomis(Constanta), ca unul din cele mai renumite orase porturi de pe litoralul vestic al Marii Negre. Aceasta asezare  care la inceput reprezenta un punct de acostare pentru corabiile grecesti ce navigau in regiunea Pontului Euxin, devine mai tirziu, ca urmare a intensificarii schimburilor , un important centru comercial.

       Inscriptiile , mormintele ,sarcofagiile , amforele si monedele descoperite, au dus la concluzia ca acest oras a cunoscut o inflorire economica si culturala  deosebita in timpul ocupatiei grecesti. In urma dezvoltarii sale comerciale si importantei economice pe care o capata in aceasta perioada,orasul se extinde teritorial. Avind in vedere caracterul peninsular al vatrei orasului , sensul de extindere era unul singur- spre partea continentala (adica spre vest). Spre nord-est ti sud orasul era delimitat de tarmul marii, in timp ce spre vest se afla zidul de incinta al cetatii,situat in zona strazilor Traian si Vasile Alecsandri  de astazi(figura 3).

        Fig.3 Dezvoltarea teritoriala a orasului Constanta in epoca antica si medievala :

Orasul in  perioada greaca;II. Extinderea orasului in perioada romana; 1-Turnul Macelarilor; 2-poarta; 3-bastioane de aparare a portii; 4- poarta Praesidaria; 5- cimitir; 6 –atelier de prelucrat marmura;7-urmele vechiului zid grecesc; 8- urmele Valului Traian; 9-movila Ponticum ;10-Forul.

Asezarea initiala cuprinsa intre faleza marii si poarta de intrare a cetatii, materializata prin zidul de incinta,a reprezentat vatra orasului de astazi. Numeroase urme de asezari descoperite sub apa marii vin sa intareasca ideea ca orasul se intidea dincolo de tarmul actual si ca in perioadele ce au urmat, apele marii au inaintat mult in uscat, impingind dezvoltarea orasului spre vest(figura 4).

      Fig.4 Cetatea Tomis(stampa, dupa H. de Bearn, 1828)

           3.2 SECOLUL XIX

     In privinta urbanistica , documentele cercetate ne dau prea putine informatii asupra structurii ti configuratiei orasului. Totusi, daca avem in vedere rezultatele arheologice, cit si unii termeni de comparatie, se poate spune ca orasul a imprumutat in construtia sa elementele arhitecturale grecesti.

    O noua tendinta de dezvoltare a orasului in limitele existente are loc datorita relatiilor comerciale cu navigatorii genovezi care amenajeaza aici pentru prima oara un mic bazin portuar folosit de barci si ambarcatiuni cu pescajul mic. In secolul al XIX-lea au loc prefaceri social politice si economice importante. Imperiul Otoman se destrama, Principatele Romine obtin libertatea comertului la Marea Neagra si la gurile Dunarii. Portul Constanta este chemat sa joace un rol din ce in ce mai important in exportul de marfuri, fapt ce impune  inceperea amenajarii unui nou port. In acelasi timp, dezvoltarea  comertului international capitalist impunea atit modernizarea cailor de transport  si comunicatie, cit si marirea hinterlandului portuar.(figura 5, 6)

Figura 5

Figura6

 

     Paralel se dezvolta unele ramuri industriale si comerciale fapt ce duce la extinderea sa teritoriala. Aceasta extindere s-a realizat prin construirea de noi cartiere, sau prin completarea unor spatii libere in lungul principlelor de noi cartiere, sau prin completarea unor spatii libere in lungul principalelor artere de circulatie. Dezvoltarea economica a orasului a fost insotita  de o crestere rapida a populatiei, care in anul 1930 ajunsese la 59.164locuitori,in comparatie cu 25.628 locuitori in anul 1912. In acest timp apar si unitati industriale legate de operatiile portuare, totodata ia fiinta industria amabalajelor petroliere.Aparitia unei zone industriale, cresterea volumului de marfuri manipulate in port , afluzul de brate de munca , au fost cauze care au dus la o noua dezvoltare a orasului in suprafata.

     Lipsa terenurilor de construtie, ingramadirea cladirilor din zona peninsulara, precum si existenta unor terenuri libere in partea de nord a orasului, au facut ca o buna parte din populatia nou venita sa se stabileasca aici,aceasta si ca urmare a dezvoltarii pe care a luat-o statiunea balneo climaterica Mamaia.(figura 7)

       Fizionomia orasului. Din punct de vedere urbanistic, modul de grupare al cladirilor se realizeaza sub forma a patru inele apropae concentrice , din zona centrala catre periferia orasului.

       Zona centrala formeaza orasul vechi si are o structura compacta , in care cladirile sunt concentrate. Strazile acestei zone se intersecteaza in piata Ovidiu, incadrata de cladiri vechi si noi,unde sunt instalate institutii publice, magazine si restaurante.

      Zona imediat urmatoare , sub forma unui arc , inconjoara zona centrala, formind orasul nou. Configuratia orasului a creat aici tirguri sau mici piete de aprovizionare cu alimente si imbracaminte(piata Grivita, Ahile Mihail, Nicolae Filipescu).

     Zona periferica, asezata sub forma de semicerc, are constructii mai distantate intre ele si prezinta o structura mai rasfirata, unde spatiile verzi sunt mai frecvente. Acest inel  include spre sud, zona industriala Palas, care cuprinde cladiri spatioase destinate magaziilor si depozitelor din fabrici.(figura 8,9)

Figura8. Cartierul Tomis Nord-1969

Figura 9.Constanta, cartier comercial-1969

     Al patrulea inel al orasului il constituie zona extravilana, cu o structura risipita, in cadrul careia constructiile sunt mai izolate sau formeaza grupuri de asezari. Este o zona tipic agricola, unde se practica culturi legumicole, necesare in alimentarea orasului. Din analiza indicilor privind reteaua stradala a orasului reiese ca densitatea este de 14.85 km/km(suprafata totala a strazilor fiind de 336 ha).

      Pe linia lucrarilor de modernizare si de rectificare a unor strazi, s-a trecut si la sistematizarea principalelor artere de circulatie , pentru a crea o zona urbanistica unitara. De-a lungul marilor artere de circulatie care pun in legatura orasul cu celelalte centre, s-au ridicat  citeva constructii moderne, ca de exemplu cele de pe Bulevardul Republicii si Tomis, acre schimba radical aspectul urbanistic al orasului. (figura 10)

Figura 10 Bulevardul Republicii-1969

       Alimentarea cu apa constituie o problema de mare importanta in dezvoltarea orasului Constanta. Studiile hidrotehnice amanuntite au aratat ca in pinzele sarmatice din apropierea Siutghiolului se afla importante rezerve de apa cu debit foarte bogat, de natura arteziana. Pentru asigurarea unor debite capabile sa acopere necesarul de apa al orasului, s-a trecut la captarea pinzelor freatice din zona Caragea-Derment prin pusuri care ajung la adincimea de 60-70 de metri. Noile izvoare captate in apropiere de Siutghiol au creat posibilitatea construirii la Palas a unui rezervor de 20.000 m³ si unei statii de pompare moderna,prevazuta cu pompe de mare capacitate, care sa asigure alimentarea cu apa a acestei zone industriale.

        Daca ne referim la spatiile verzi din orasul Constanta, putem constata ca fata de climatul local care  ofera conditiile optime dezvoltarii vegetatiei, acesta nu poseda nici un spatiu verde corespunzator. In intravilan, zona verde amenajata ocupa o suprafata de 34 de hectare, fiind insuficienta fata de solicitarile si numarul crescut  al popultiei din perioada de vara(dintr-un calcul sumar ar rezulta un necesar de 240 de hectare spatii verzi). Dat fiind rolul important pe care il joaca barierele de vegetatie in purificarea aerului urban,s-a trecut la extinderea parcurilor Constantei pentru partea de sud a orasului, in prezent lipsita de zona verde, pentru care au fost preconizate importante lucrari de plantare.

        Lipsa spatiilor verzi este suplinita in orasul Constanta prin prezenta curentilor care provoaca deplasarea aerului dinspre mare spre uscat si invers, alimentind permanent zona orasului cu aer proaspat.

        Schimbarile importante survenite in stilul urbanistic si edilitar, au dus in mare parte la eliminarea aspectului oriental al orasului, transformindu-l intr-unul modern. Dezvolatarea pe verticala a orasului, care se efectueaza in prezent , poate rezolva in mare masura probleme edilitare.

 

                 CAP.IV  FUNCTIILE SI SPECIALIZAREA ORASULUI CONSTANTA

        Orasele apar si se devolta in urma unor conditii economice si a unor imprejurari social istorice din cele mai favorabile.

         Constanta face parte din categoria oraelor care au aparut si s-au dezvoltat activitatilor comerciale. Aceasta functie a stat la baza relatiilor sale economice, fapt ce a facut ca in decursul secolelor orasul sa realizeze progrese urbanistice din ce in ce mai evidente. Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizata de contactele directe stabilite din cele mai indepartate timpuri cu diferitele tari si popoare, care atinsesera un grad inalt de civilizatie si progres economic.

        In orasul Constanta a aparut destul de devreme o viata urbana intensa, incomparabila cu cea din restul teritoriului vechii Dacii. In dezvoltarea  ei, un rol important l-a avut asezarea geografica foarte favorabila a orasului,intrucit era situat la punctul  de convergenta a unor importante drumuri maritime a favorizat atit aparitia portului, cit si cresterea  schimburilor de marfuri si a comertului de tranzit.

        Alaturi de activitatea portuara rezultata mai ales din necesitatea schimburilor de produse, treptat incepe sa se contureze si activitatea mestesugareasca care transforma orasul intr-un centru al micii productii de marfuri si in felul acesta Constanta primeste a doua functie economica.

         Dezvoltarea industriala a orasului a intirziat sa se alature activitatii portuare , datorita conditiilor social-economice si politice pe care le-a impus orinduirea feudala ti capitalista. Dezvoltarea continua a portului impune aparitia zonei antrepozitelor si a industriei.Constructia unor importante intreprinderi industriale a dus la schimbarea structurii economice a orasului Constanta si la crearea functiei sale industriale. Paralel, la activitatea economica a orasului se adauga in aceasta perioada si functia balneoclimaterica ce o inglobeaza si pe cea turistica. In sudul orasului apare o adevarata zona de odihna, iar dincolo de limitele sale iau fiinta primele statiuni balneoclimaterice.

          In aceste conditii, Constanta devine un oras cu functii economice complexe, adica pe linga activitatea industriala de transport si cea comerciala se dezvolta in aceeasi masura si activitatea organizatorica,gospodareasca si culturala. Orasul Constanta indeplineste functii complexe. Printre acestea , functia portuara ocupa un loc primordial atit in valoarea productiei globale, cit si prin mportansa sa comerciala. Urmeaza ca importanta functia balneoclimaterica si turistica si apoi cea industriala si comerciala.

         In afara de functiile economice amintite, orasul Constanta, prin valorificarea terenurilor agricole din zona preoraseneasca, si-a creat o noua directie de activitate economica, care asigura satisfacerea necesitatilor locale de ordin agroalimentar, si in acelsi timp aprovizioneaza industria cu materiile prime necesare. Asa cum era firesc, pe masura ce se dezvolta noi ramuri economice, se adauga noi functii in viata economica a orasului.

           Prin gradul saa de dezvoltare economica si social-culturala, prin concentrarea unei parti insemnate a populatiei, orasul Constanta este si primul centru administrativ, politic si cultural al Dobrogei.

           In Constanta isi au sediul si isi desfasoara activitatea institutiile administrative si culturale. Tot aici sunt concentrate institutiile de cercetari stiintifice, de invatamint si cultura,intreprinderile de gospodarie comunala,etc. Orasul Constanta nu este numai pimul centru politic si economic al judetului,dar este si cel mai mare centru al invatamintului si culturii, ceea ce constituie o alta functie specifica.

           Dezvoltarea economica complexa pe care a capatat-o orasul, precum si largirea functiilor sale administrative si culturale, a determinat schimbari importante si in repartitia zonelor functionale interne fata de perioada de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

           Din analiza celor de mai sus,reiese ca orasul Constanta detine functii complexe care au o importanta nu numai locala, dar si nationala. Prin functiile sale diverse si complexe, municipiul Constanta participa cu o importanta pondere economica si social –culturala a Dobrogei si a intregii tari.

 

 

                              4.1 FUNCTIA TURISTICA A ORASULUI

    Importanta economica a orasului

   O ramura economica noua pentru municipiul Constanta, dezvoltata mai ales in ultimele decenii, este turismul. Imbinarea intre factorii naturali (calitati curative ale marii si ale lacurilor terapeutice) , vestigiile antice si dotarile moderne, fac din coasta Marii Negre un punct de mare atractie pentru turismul rominesc sau stain. Cuprinsa intre paralele 44°25´ si 43°45´ latitudine nordica, zona litoralului rominesc se afla pe  aceleasi coordonate geografice cu localitatile europene precum Split,Rimini, San Remo, Monaco, Nice, Avignon. Activitatea turistica de pe litoral ocupa in acest sens, primul loc in ceea ce priveste dinamica si numarul de turisti, concentrin aproape 45% din capacitatea de cazare a Rominiei.

    Desi de data mai recenta si cu un caracter sezonier, adica cu un aflux foarte puternic in perioada de vara (iunie-septembrie), turismul din zona tarmului maritim se dezvolta cu o mare rapiditate, favorizind aparitia unor asezari urbane cu linie moderna si cu profil aproape exclusiv turistic, incit pentru orasul Constanta turismul formeaza o adevarata ramura economica.

     Importanta pe care o reprzinta litoralul Marii Negre din punct de vedere al turismului, al recrearii si al balneoterapiei este pusa in evidenta de varietatea cadrului natural, de numeroase si insemnate obiective cu caracter cultural-arheologic, precum si de inaltul grad de dotare si confort care il confera noul sistem de constructii din statiuni in comparatie cu alte zone turistice din tara.

     

    4.1.1 PREMIZELE DEZVOLTARII TURISMULUI

          4.1.2 FACTORII NATURALI

         In activitatea turistica, mai mult decit in oricare alta ramura a economiei, conditiile naturale au o influenta importanta asupra evolutiei si dezvoltarii acesteia.

         Litoralul  rominesc ofera conditii naturale dintre cele mai favorabile pentru asezarea si dezvoltarea statiunilor balneare, prin prezenta unor plaje intinse, a unor conditii climatice cu imiditate redusa si prin existenta unor namoluri terapeutice.a

         Factorul principal al cadrului natural, care contribuie la dezvoltarea funtiei balneo-climaterice si turistice, este in primul rind actiunea curativa a apelor Marii Negre. In ceea ce priveste temperatura medie a apei estemai mica decit a aerului din martie pina in iunie si mai mare in restul intervalului(figura11). De remarcat este faptul ca cea mai ridicata temperatura a apei se inregistreaza in perioada iuni-august, in plin sezon balnear, cind atinge 22,9°C . Sunt si cazuri in care temepratura maxima absoluta a apei poate sa ajunga la 28°C.

        

           4.1.3 VARIATIILE LUNARE ALE TEMPERATURII APEI MARINE SI ALE AERULUI LA CONSTANTA IN ANII 1934 SI 1994

Figura 11

        Un element important in zona litoralului nostru plajile intinse , cu nisipul fin si orientare spre est, unde insolatia diurna este de peste 11 ore. Calitatea si finetea nisipului fac ca plajele  rominesti sa intreaca altele cu renume, care , din cauza pietisului si a stincilor ce apar la suprafata, sunt mai putin ospitaliere. Pozitia plajelor si orientarea totala spre rasarit ofera litoralului o luminozitate accentuata, asemanatoare cu cea de pe coastele mediteraneene.

         Statiunile, cu frumoase plaje, se afla dispuse in linie de la nord la sud, intre Capul Midia si Vama Veche, conform tabelului 3.

   Tabelul 3. Principalele  plaje ale litoralului rominesc

       Dupa cum reiese din acest tabel, suprafata plajelor din zina litoralului rominesc variaza de la o statiune la alta. Cele mai mari se situeaza la nord de Constanta , cum ar fi Midia cu 67 ha, Mamaia cu 55ha iar altele mai numeroase dar ceva mai mici ca intindere urmaresc litoralul de la sud de Constanta pina la Mangalia.

            4.1.4 FONDUL CULTURAL

      Litoralul rominesc s-a facut apreciat turistilor si variantele sale obiective arheologice, economice si culturale, vestigii ale civilizatiilor care s-au succedat din vremuri imemoriale, monumente si obiective de arta laica sau religioasa, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor, realizari actuale de prestigiu.

                          4.2 FUNCTIA COMERCIALA INTERNA A ORASULUI

        Alaturi de activitatea externa, care se realizeaza prin portul Constanta, orasul detine si o funtie comerciala interna, care se inscrie cu o pondere insemnata in cadrul functiilor sale economice.

        Schimbul local de produse a aparut din primele momente ale existentei sale a generat si impulsionat , in mare masura, dezvoltarea economica a orasului.

        Functia comerciala interna a crescut paralel cu dezvoltarea portuara si industriala a orasului Constanta. Aceasta a dus la infiintarea mai multor piete si vaduri comerciale(Piata Grivitei, Piata Chiliei).

        In anii postbelici, comertul intern a luat o mare dezvoltare, in strinsa legatura cu principalele functii economice ale orasului. Functia si viata economica este asigurata de numeroase magazine grupate in partea centrala a orasului: strada Stefan cel Mare , bulevardul Tomis si bulevardul Republicii. Acest nucleu comercial cuprinde cele mai de seama unitati de desfacere cu amanuntul, inclusiv piata de legume si zarzavat.

        Astazi s-au construit numeroase complexe comerciale, care sunt amplasate, in general, pe locul vechilor vaduri comerciale. Se mai pastreaza si tirgul saptaminal din strada Cerealelor, specializat in vinzarea produselor agroalimentare.

        In functie de modul cum este aprovizionat, de cantitate si calitatea produselor agricole, de posibilitatile de transport, de specializare si caracterul agriculturii, s-au putut delimita mai multe zone de aprovizionare a orasului Constanta.

        In aprovizionarea orasului Constata apar unele probleme cu totul speciale in perioada sezonului de vara, cind populatia creste foarte mult, iar consumul de produse agroalimentare tinde sa se dubleze sau chiar sa se tripleze. Din valorile statistice care cuprind consumul la principalele produse agroalimentare ale orasului Constanta in zilele obisnuite, comparativ cu sezonul de virf , rezulta ca la carne consumul creste de 3,5 ori, la preparate de carne de 2 ori, iar la fructe de 3ori.

        Necesitatea unor mari si variate cantitati de produse agricole pentru populatie si industrie a generat dezvoltarea unei agriculturi intensive bazate in primul rind pe cultura pomilor fructiferi si a vitei de vie. De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unor produse agricole proaspete care sa ajunga pe pietele orasului in cel mai scurt timp si care sa furnizeze totodata materia prima atit de necesara industriei alimentare. Aceasta a facut sa se delimiteze o zona preoraseneasca, care asigura aprovizionarea cu produse agricole.

      Organizarea teritoriului agricol in zona preorasneasca este o problema de mare actualitate pentru municipiul Constanta, intrucit cresterea considerabila a populatiei stabile si sezoniere, impune un consum mare de produse agricole.

      Regimul climatic din zona preoraseneasca are un caracter temperat continental, cu slabe influentate maritime. Mersul anual si anotimpul al temperaturilor este favorabil cultivarii tuturor plantelor(cereale, legumicultura, viticultura si pomicultura). Gradul de umiditate este mai bogat la inceputul verii, cind cade o buna parte din precipitatii, apoi se mentine o perioada de seceta, care de multe ori se presungestela peste 30 de zile. Unitatile hidrografice subterane si cele de suprafata tind sa fie folosite intr-o masura din ce in ce  mai larga la alimentarea cu apa a orasului si a satelor din jur , precum si la irigarea culturilor agricole.

      Prin aplicarea unor masuri agro-hidro-ameliorative, productia agroalimentara in zona preoraseneasca a crescut simtitor, particiaind cu rezultate foarte bune la aprovizionarea  municipiului Constanta.

      Dupa felul cum sunt utilizate terenurile, se pot aprecia ca cea mai mare suprafata o ocupa culturile cerealiere, urmate de livezi de pomi fructiferi si de vita de vie.

      In aprovizionarea cu carne a orasului Constanta , un rol de seama il are cresterea pasarilor. Dezvoltarea acestei ramuri este mult favorizata de prezenta unor lacuri in apropiere si de recoltele bogate de cereale. In functie de aceasta, cresterea gistelor si a ratelor este raspindita mai cu seama in localitatile  Ovidiu, Palazu Mare, Agigea, Mangalia.

      In ceea ce priveste aprovizionarea cu produse agroalimentare , zona preoraseneasca reuseste sa asigure, in ceamai mare parte , necesitatile pietei si sa realizeze chiar unele procente execedentare. In structura productiei marfa de legume, cartofi si pepeni, rzultati din zona preoraseneasca pentru consumul populatiei si pentru indutria conservelor, legumele ocupa 75%, pepenii 60% si cartofii 10%. Aprovizionarea cu legume timpurii si extra timpurii, cu toate progresele realizate,este inca intr-un stadiu incipient.

      Din cele relatate, rezulta ca dezvoltarea economica a municipiului Constanta a atras dupa since formarea unei zone preorasenesti care sa asigure o circulatia bogata de marfuri agroalimentare, atit pentru piata zilnica, cit si industria alimentara. In aceste conditii, s-a impus specializarea unor ramuri agricole care sa dea posibilitatea de a asigura aprovizionarea orasului cu cantitatile necesare de produse agroalimentare. Pentru aceasta, s-au extins culturile de legume,zarzavaturi, pomiviticole si s-a dezvoltat sectorul zootehnic. Prin folosirea eficienta a terenurilor agricole si prin aplicarea unor masuri agrotehnice judicioase, s-a reusit ca din zona preoraseneasca sa se obtina importante cantitati agroalimentare care satisfac necesitatile de aprovizionare ale unui numar dublu sau triplu de populatie.

                                                              CONCLUZII

    

    BIBLIOGRAFIE:

  1. Zotta, Benone – Geografia Municipiului Constanta

   2. Cartea verde a judetului Constanta

   3. Anuarul statistic al Rominiei vol .II - Recesamintul Populatiei Si Al Locuintelor

 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Geografie


Ecologie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie


Romanian Black Sea Coast
Podisul Dobrogei
Podisul Mehedinti
SPRE IZVOARELE TELEAJENULUI
Campia de Vest
Relieful modelat pe loess și depozite loessoide
Elvetia
Percepția asupra spațiului. Introducere in geografia mentala
Vatra Dornei si imprejurimi
Mediul de savana