Proiect PEPRTc

Proiect PEPRTc

Tema proiectului:

Intr-o arie geografica intinsa trebuie sa se instaleze 5 centre urbane de comutatie, avand capacitate de conectare de 3, 4 sau 5 mii de abonati. Aceste centre, fiind grupate in doua zone administrative diferite, trebuie sa se stabileasca legaturi de comunicatie complete intre toti abonatii din teritoriu. Interconectarea centrelor urbane se vor realiza prin intermediul a doua centre de transit, folosindu-se fascicule normale de circuite, in conformitate cu recomandarile arhitecturii de baza, precum si fascicule transversale (directe si de tranzit) pentru asigurarea unor cai suplimentare de indrumare a traficului de intercomunicatie.

Se va alege in mod individual:

a)alocarea centrelor urbane la cele doua centre de tranzit;

b)Capacitatea de conectare a fiecarui centru urban;

c)Structura retelei de interconectare, urmarind ca pentru fiecare

relatie de intercomunicatie sa existe, in general doua cai de

indrumare;

d)matricea factorilor de interes comun intre centrele urbane.

Se considera ca:

Traficul elementar oferit de o linie de abonat este de 0,03E;

Probabilitatea de pierderi pe fiecare tip de fascicul de jonctiuni este conform normelor in vogoare referitoare la gradul de servire;

Pentru varianta aleasa a retelei de intercomunicatie si in raport cu traficul oferit de abonati trebuie sa se dimensioneze toate fasciculele de jonctiuni, in celedoua sensuri de comunicatie, sis a se calculeze in consecinta gradul serviciului pentru toate relatiile de comunicatie.

Structura retelei aleasa de mine:

I. Consideram A ca fiind sursa de trafic pentru retea, iar B,C,D,E reprezinta destinatiile. Se folosesc fascicole normale.

II. Consideram B ca fiind sursa de trafic pentru retea, iar A,C,D,E reprezinta destinatiile. Se foloseste fascicolul transversal direct BD producand revarsari. In rest se folosesc fascicole normale.

III. Consideram C ca fiind sursa de trafic pentru retea, iar A,B,D,E reprezinta destinatiile. Se foloseste     fascicolul transversal CT in sens ascendent, de asemenea producand revarsari. In rest se folosesc fascicole normale.

α_CT =α_CD+α_CE

m_CT =m_CD+m_CE

IV. Consideram D ca fiind sursa de trafic pentru retea, iar A,B,C,E reprezinta destinatiile. Se folosesc fascicolele transversale DE,DB T C producand revarsari. In rest se folosesc fascicole normale.

V. Consideram E ca fiind sursa de trafic pentru retea, iar A,B,C,D reprezinta destinatiile. Se folosesc fascicolele transversale T C si ED producand revarsari. In rest se folosesc fascicole normale.

Capacitatea de conectare a centrelor am ales-o astfel:

Capacitatea de conectare a fiecarui centru va fi:

T_SA=3000*0,03=90

T_SB=5000*0,03=150

T_SC=4000*0,03=120

T_SD=4000*0,03=120

T_SE=5000*0,03=150

Vom alcatui     matricea diagonala:

T=

Alcatuiesc matricea factorilor de interes comun:

F=

cu mentiunea ca suma elementelor de pe fiecare linie trebuie sa fie egala cu 1.

Matricea de distributie a traficului de-a lungul relatiilor intre centrale este:

=T*F=E

Verificare: suma de pe fiecare linie trebuie sa fie egala cu capacitatea de conectare.Astfel vom avea:

Dimensionarea cailor directe si a fascicolelor transversale ascendente:

Fascicolul A-T₁

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 63

N_f = 0

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 78 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=78

Fascicolul T₁-A

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 100.5

N_f = 0

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 118 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=118

Fascicolul B-T₁

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 84,9223

N_f = 13,1283

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S =101 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=88

Fascicolul T₁-B

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 79,9969

N_f = 3,2404

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 96 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=93

Fascicolul C-T₁

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 55,2408

N_f = 14,9490

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 70 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=56

Fascicolul T₁-C

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 51,4783

N_f = 22,3934

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 65 è S'=42,6066 è Numarul de jonctiuni: S=43

Fascicolul D-T₂

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 83,7016

N_f = 13,1861

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 100 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=87

Fascicolul T₂-D

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 147,316

N_f = 36,2119

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 167 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=131

Fascicolul E-T₂

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 107,2627

N_f = 12,9253

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 125 è S'= è Numarul de jonctiuni: S=113

Fascicolul T₂-E

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 68,6775

N_f = 8.4028

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 84 è S'= 75,5972 è Numarul de jonctiuni: S=76

Fascicolul T₁-T₂

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 99,7573

N_f = 27,4612

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 117 è S'= 89,5388 è Numarul de jonctiuni: S=90

Fascicolul T₂-T₁

Se iau in considerare eventualele volume de trafic pentru care fascicolul ar fi constituit o ruta de prima alegere.Se completeaza tabelul:

Cu ajutorul programului Rapp (M,V) din Matlab obtinem rezultatele:

A_f = 126,0566

N_f = 22,6956

Cu programul Dimensionare (A_f,0.01) am obtinut:

N_f +S = 145 è S'= 122,3044 è Numarul de jonctiuni: S=123

Calculul gradului seriviului - probabilitatea de blocare a cailor considerand C sursa:

I.       A=destinatie:

B_CA= 1- (1-p_CT )*(1-p_T1A

p_CT = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(59,45.4758) = 0,0085

p_T1B=erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(92,76.2545) = 0,0094

B_CB

= 1-0,9915*0,9906

= 1-0,9821

= 0,0179

II.            B=destinatie

B_CB= 1- (1-p_CT )*(1-p_T1B

p_CT = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(59,45.4758) = 0,0085

p_T1B=erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(92,76.2545) = 0,0094

B_CB

= 1-0,9915*0,9906

= 1-0,9821

= 0,0179

III.         D=destinatie

β = 1- (1-p_CT )*(1-p_{T T}

B_CT = β* p_CT

B_CD = 1- (1- p_{T D} B_CT

p_CT = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(59,45.4758) = 0,0085

p_{T T} = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(83,67.4288) = 0,0084

p_CT = 0,0972 (probabilitatea de pierderi, obtinuta din tabelul I )

p_{T D}= erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(90,74.5335) = 0,0097

B_CT

B_CD

= 1- 0,9903*0,998368

= 1-0,98868

= 0,01132

IV.          E=destinatie

β = 1- (1-p_CT )*(1-p_{T T}

B_CT = β* p_CT

B_CE = 1- (1- p_{T E} B_CT

p_CT = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(59,45.4758) = 0,0085

p_{T T} = erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(83,67.4288) = 0,0084

p_CT = 0,0972 (probabilitatea de pierderi, obtinuta din tabelul I )

p_{T E}= erlang(N_f +S , A_f ) = erlang(84,69.0228) = 0.0099

B_CT

B_CE

= 1- 0,9901*0,998368

= 1-0,98848

= 0,01152