Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Fizica


Index » educatie » Fizica
Masurarea temperaturii cu termometre de sticla cu lichid


Masurarea temperaturii cu termometre de sticla cu lichid


Masurarea temperaturii cu termometre de sticla cu lichid

1 ) COMPETENTE

      Sa se identifice partile componente ale unui termometru de sticla cu lichid;




      Sa se masoare temperatura unui lichid cu ajutorul unui termometru de sticla;

      Sa se determine inertia termica a termometrului.

2) INDICATII TEORETICE

Termometrele de sticla sunt realizate pentru domenii de masurare cuprinse intre 200 si 1000 grade C, avand clasa de precizie cuprinsa intre 0,1 si 1. Ele au la baza deplasarea lichidului in capilarul termometrului.

Dupa constructia lor, termometrele de sticla cu lichid pot fi: termometre cu capilar masiv, termometre cu capilar montat pe suport gradat, termometre cu scara gradata interioara, termometre cu contacte electrice si termometre pentru masurarea diferentelor de temperatura (tip bekmann).

Indiferent de tipul constructiv principalele lor parti componente sunt (fig.9.1): tubul capilar (1), rezervorul de lichid (2), scara gradata (3), rezervorul de siguranta (4) si corpul tubular de sticla (5).


3.SCHEMA DE LUCRU

Nomenclatorul aparatelor

                  Resou electric

                  Baie de apa si gheata(Dewar);

      Suporturi pentru termometre;

                  Lupa filatelica;

      Termometre de sticla cu mercur (0-200 grad C) t1, te;

                  Alcool;

                  Apa distilata;

                  Cronometru.

5. MOD DE LUCRU

Se umple un vas cu gheata pisata si apoi se pune apa cat cuprinde.Se cufunda termometrele in vas si se asteapta 10-15 min. pentru stabilizarea echilibrului termic. Se face apoi citirea si se noteaza cu n0 diviziunea la care a ajuns mercurul. Se spala apoi termometrele cu alcool si apa distilata, se sterg si apoi se introduc in baia de 100 grad C ( vapori de la apa care fierbe la presiune normala), notand cu n1 diviziunea la care a ajuns mercurul dupa 10-15 min. Se repeta operatia de 2-3 ori notandu-se de fiecare data temperaturile care sunt indicate de cele doua termometre t1 si te (etalon).

Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 9.1.

Determinarea inertiei termometrului de sticla se face in felul urmator:

v                    Vasul cu apa va avea temperatura de lucru de 100 grad C;

v                    Se introduce termometrul t1 in vasul cu apa si se lasa 10-15 min.;

v                    Se masoara temperatura din vas T1;

v                 Se scoate termometrul si se introduce in vasul cu gheata (Dewar)

Se masoara timpul pana cand nivelul coloanei de lichid ajunge la temperatura de 0 grad C;

v     Se reintroduce termometrul in vasul cu apa fierbinte si se masoara timpul pana cand temperatura indicata va fi cea anterioara T1.



6. Tabele cu rezultate

t1 [ c]

te [c]

n0

n1

n0

n1

Denumirea 1

Denumirea2

Denumirea3

Denumirea4

7.Observatii si concluzii

Pentru a evita aparitia de erori de masurare se vor respecta urmatoarele indicatii:

         La citirea cu ochiul liber se va viza exact la nivelul meniscului lichidului termoelectric

         La folosirea lupei meniscul lichidului trebuie sa apara in centrul campului de vizare.Linia scarii gradate din dreptul meniscului trebuie sa apara dreapta, celelalte curbe;

         Se va studia ce atentie la fiecare masurare coloana de mercur, care uneori din cauza frecarilor ce iau nastere intre tubul capilar si lichid poate sa se intrerupa. Remedierea se poate face prin lovirea usoara a corpului termometrului.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Fizica


Astronomie


Cinetica reactiilor cu lanturi drepte
TESTE OPTICA
Fenomene moleculare de transport: Osmoza, presiunea osmotica a lichidelor biologice
Microstructura aliajelor
Executarea masuratorilor si incercarilor la transformatoarele si autotransformatoarele de putere
Electroliza. Procese de reducere si oxidare.
Fenomene moleculare de transport: clasificarea lor in sistemele biologice.
Vectorul viteza si pe traiectorie a punctului material
Spatiul si timpul in mecanica clasica newtoniana. Sistemul de referinta
Deformarea elasto-plastica. Elementul Maxwell.