PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATA Grupa mare-pregatitoare - Cine sunt/suntem, Mandru sunt ca sunt roman

EVENIMENTUL DIDACTIC

CONTINUT STIINTIFIC

STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

1. MOMENT

ORGANIZATORIC

Copiii vor fi introdusi in sala de grupa,

unde vor participa la intalnirea de dimineata.

Voi inmana fiecarui copil cate un ecuson - Romancuta, romanas, fara a le spune ce vom face cu ele.

Intalnirea de dimineata

Conversatia

2. CAPTAREA ATENTIEI SI REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR

Vor descoperi cosul pe care prietenii scolari l-au lasat pentru ei, ce cuprinde o "bagheta fermecata", o scrisoare, versuri ghicitoare, o poezie distractiva, recompense, le voi citi si mesajul trimis de prietenii scolari. In mesaj copii scolari le va aminti copiilor ca noi trebuie sa stim sa vorbim corect romaneste, in propozitii formulate corect, sa pronuntam corect cuvintele, sa invatam cuvinte noi.

Elementul surpriza

Explicatia

Conversatia

Sesizarea atentiei copiilor

3. ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR

Se va realiza in mod direct, prin anuntarea temei si a scopului activitatii, in termeni accesibili prescolarilor: "Azi, vom incerca sa gasim cuvinte opuse, sa le asociem in perechi, doua cate doua, sa recapitulam ce am invatat despre formarea poporul nostru, toate aceste lucruri le vom face pentru a arata ca si noi suntem romani, ne cunoastem istoria si stim sa vorbim corect romaneste". Voi anunta copiii ca jocul se va desfasura sub forma unor variante care vor complica sarcinile jocului pe masura ce se desfasoara

Expunerea

4. DIRIJAREA ACTIVITATII

I. ALA(Arta)+DLC

Partea I:

"Grupati-va dupa ecusonul pe care l-ati

primit si asezati-va la mese. Sarcinile de lucru le veti cunoaste dupa ce va voi spune o ghicitoare"

Conform ecusoanelor, copiii se vor imparti pe cele 2 grupe. Se vor aseza la masute, asteptand instructiuni ulterioare.

Copiii intuiesc materialele de la fiecare grupa, asculta cerintele educatoarei si sarcinile corespunzatoare.

Introducerea in activitate se face cu ajutorul unor ghicitori:

Doua fete-mi poarta salba
Una-i neagra, alta-i alba.
Ne-ncetat se tot alunga
Si nu pot sa se ajunga.
( Ziua si noaptea )

Am o closca,
C-o aripa neagra si una alba.
Cu cea neagra isi aduna puii,
Cu cea alba ii imprastie.
( Ziua si noaptea )

Partea a-II-a

Pentru inceput priviti imaginile pe care vi le voi prezenta si sa incercam sa atribuim fiecarei imagini cate o insusire. Pentru exemplificare voi pune copiilor intrebari ajutatoare: Cum este.?

Haideti sa vedem : fata .(vesela/ trista);

copil (curat/murdar);

catel (mic/mare);

masca(alba/neagra);

animal (fricos/ curajos);

merge (repede/incet);

copil .(harnic) Care poate fi opusul cuvantului harnic? Lenes.

Graunte (greu) Care poate fi opusul cuvantului greu? Usor.

Catei (prieteni)Care poate fi opusul cuvantului prieteni: Dusmani

(Arta)

Vorbind despre prieteni cum erau oamenii de la sate in trecut, bunicii nostrii? Prieteni.

Haideti sa privim fisele de lucru. Ce avem desenat pe ele?

Oameni imbracati in costume populare.

Cu ce se imbracau oamenii de la sate in trecut? In costume populare.

Aveti in fata modele de costume populare nedecorate. Va rog sa-mi desenati pe fiecare maneca, fiecare fustita cate cinci muste (ixuri), cu culoarea rosie sau albastra.Inainte de a incepe sa desenam sa facem cateva exercitii de incalzire a muschilor mainiilor si degetelor.

Acum deasupra modelelui de musca desenati cate o linie serpuita.

Ati terminat? Acum sa se ridice doua romancute si doi romanasi sa viziteze mesele opuse de lucru si sa spuna daca colegii lor au decorat corect costumele populare. Daca s-a lucrat corect fiecare echipa va primi cate o bulina drept recompensa. Sa numaram bulinele si sa vedem cine are cele mai multe buline pana in prezent.

DLC+ALA (Stiinta)

Partea a III-a:

"Ce spun eu si ce spui tu?"

Cu ajutorul"baghetei fermecate" si al versurilor urmatoare:

"Bagheta fermecata / Il va atinge indata pe ", cel atins de bagheta trebuie sa-mi spuna cuvantul opus celui rostit de mine.

Dau semnalul jocului:

"Eu spun lung, tu spui (scurt)

Eu spun moale, tu spui (tare)

Eu spun incet, tu spui (tare)

Eu spun curat, tu spui(murdar)

Eu spun vesel, tu spui (trist)

Eu spun rau, tu spui (bun)

Eu spun murdar, tu spui (curat)

Eu spun intuneric, tu spui(lumina)

Eu spun moale, tu spui(tare)

Eu spun vesel, tu spui (trist)

Eu spun suparat, tu spui (vesel)

Eu spun noapte, tu spui (zi)

Eu spun greu, tu spui (usor)

Eu spun lenes, tu spui(harnic)etc.

In functie de raspunsul dat, educatoarea le va cere copiilor sa formuleze propozitii cu un cuvant opus celui spus anterior de ea. Atunci cand intampina greutati in gasirea perechii de antonim le voi pune intrebari ajutatoare: ex: Eu spun incet, tu spui - Cum vorbesti tu atunci cand vrei sa fii auzit de cineva? - TARE

Tranzitie - In picioare toti copiii.Mainile sus, pe cap, pe umeri, pe genunchi, la piept, morisca inainte, inapoi, pe mijloc, mingea sare, stop. Acum sa jucam jocul "Miscam degetelele". La locuri.

(Stiinta)

Sa ne amintim cum erau stramosii nostrii:

Raspuns - harnici

Cine erau stramosii nostrii?

Raspuns - dacii si romanii.

Bagheta fermecata, trimite indata pe. sa ne arate cum se imbracau dacii.

Este bine - primeste o bulina.

Nu este bine - nu primeste bulina.

Bagheta fermecata, trimite indata pe. sa ne arate cum se imbracau romanii.

Este bine - primeste o bulina.

Nu este bine - nu primeste bulina.

Vom numara cate buline a primit fiecare pana acum, ce grupa a primit mai multe.

Conversatia

Explicatia

Demonstratia

Exercitiul

Problemati-zarea

Turul galeriei

Exercitiul

Problemati-zarea

Aprecierea modului in care copilul a recunoscut locul sau la masuta de lucru.

Aprecierea raspunsurilor la ghicitori

Proba orala

Aprecierea propozitiilor formulate corect

Observarea interesului pentru activitate

Aprecieri verbale asupra rezolvarii fiselor

Proba orala

Observarea interesului pentru activitate

Aprecieri verbale asupra rezolvarii sarcinilor de la calculator

5. OBTINEREA PERFORMANTEI

Acum voi citi o poezie trimisa de colegii scolari, in care voi trebuie sa completati versul adaugand cuvinte cu sens opus celor spuse anterior. De data aceasta raspunsul il veti da in echipa, asa ca trebuie sa colaborati intre voi si sa gasiti cuvantul opus.

Muntele din zare

De nu-i mic, e . (mare)

Iar zapada dalba

De nu-i neagra-i (alba)

Norul ce s-a dus

De nu-i jos e (sus)

Ursul greu la pas

De nu-i slab , e (gras)

Iara mastera

De nu-i buna e(rea)

Plopul de langa gard

De nu-i scund , e (inalt)

Mierea care curge

Nu-i amara-i (dulce)

Gheata ce se trece

De nu-i calda-i (rece)

Omul intelept

De nu-i stramb, e(drept)

In functie de cum raspunde, fiecare grupa va primi sau nu o bulina.

Vom face o recapitulare a numarului de buline primit de fiecare grupa pana acum.

Explicatia

Munca in echipa

Problematiza-rea

Dialogul

Concurs

Proba orala

Formularea de intrebari si realizarea conexiunilor intre ideile descoperite de copii in grup si individual pentru rezolvarea sarcinii

6. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI

Acum vrem sa vedem ce ati invatat azi despre cuvinte opuse ca sens. O romancuta va spune un cuvant invatat azi de noi si un romanas va spune cuvantul opus, apoi va fi randul romanasului sa spuna un cuvant si romancuta ii va raspunde cu opusul sau. Din nou veti primi buline ca recompense pentru raspunsurile date. Acum vom asculta cateva cantece din creatia muzicala romaneasca despre noi romanii: " Nu uita ca esti roman", "Doamne ocroteste-i pe romani, iar in acest timp noi vom decupa oamenii in costumele populare decorate de noi si le vom lipi in conturul tarii, apoi vom mototoli materialul din cosulete si il vom lipi pe conturul tarii realizand o frumoasa lucrare. Vom repeta si jocul muzical invatat anterior "Cantecel de brumarel"

Munca individuala si in echipa

Aprecierea modului de lucru

Aprecierea modului de intonare

7.INCHEIEREA ACTIVITATII

Vom expune lucrarile si fiecare va face aprecieri asupra modului in care a lucrat fiecare participant din echipa.

Se vor face aprecieri verbale asupra modului in care s-a desfasurat activitatea, se se vor imparti recompense.

Activitatea se va incheia cu jocul "Tara, tara vrem ostasi", nu inainte de a dansa "Drag mi-e jocul Romanesc" si "Bordeiasul"

Turul galeriei

Acordarea surprizelor de catre Romancuta si Romanas

Aprecieri colective, stimulative adresate copiilor.