Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata. proiecte de lectie, plan de, lucrare, grupa, activitati didactice, proiect didactic, jocuri, fise, planse de colorat

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Gradinita


Index » educatie » » didactica » Gradinita
» EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI


EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI


EXPERIMENT FORMATIV-ROLUL JOCULUI DIDACTIC IN EDUCAREA LIMBAJULUI COPIILOR PRESCOLARI

1.Ipoteza cercetarii

In experimentul nostru am pornit de la ideea ca in cadrul activitatilor din gradinita anumite activitati sunt mai eficiente daca in cadrul lor primeaza jocul. De aceea am stabilit ca ipoteza de lucru aspectul ca dintre toate mijloacele didactice la indemana educatoarei, jocul didactic ocupa un loc primordial in cadrul activitatilor de educare a limbajului.

2. Obiectivele cercetarii

Ca obiective ale cercetarii, pornind de la ipoteza stabilita ne-am propus ca in cadrul tuturor activitatilor pe care le vom desfasura in gradinita sa imbunatatim rezultatele in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare al limbajului copiilor prescolari sub aspectul expresivitatii, corectitudinii exprimarii si din punct de vedere gramatical, la grupa mare prin utilizarea jocului didactic.

3.Variabilele experimentale

Ne-am propus ca variabila independenta sa fie jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare, iar varianta dependenta rezultatele copiilor de la grupul experimental in cea ce priveste corectitudinea exprimarii orale.

4.Esantionul experimental

Esantionul experimental a fost constituit din doua grupe. Grupa experimentala a fost aleasa: Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 baieti), iar grupa de control: Grupa mare B cu un total de 25 copii (14 fete si 11 baieti).

            5.Esantionul de continut: Jocul didactic in educarea limbajului la grupa mare

Motivarea subiectului abordat

Am pornit, in demersul meu, de la ideea ca activitatea fundamentala din gradinita este jocul, pentru educarea limbajului copiilor vom utiliza tot jocul, insa de data aceasta jocul didactic, care presupune sarcini didactice concrete si reguli ce se impun a fi respectate.

 De asemenea, am considerat un imperativ al momentului utilizarea diversificata in cadrul jocului didactic a metodelor active de predare-invatare-evaluare, alternarea metodelor traditionale cu cele moderne in cadrul activitatilor de educare a limbajului prin intermediul jocului didactic.

 Am analizat, in prealabil, contextul complex al acestei diversificari, si anume:

§                      Ritmul rapid al schimbarilor care au loc in societate;

§                      Cererea crescanda de educatie;

§                      Exigentele formulate pentru procesul de invatamant;

§                      Finalitatile procesului de invatamant;

§                      Achizitiile din stiintele educatiei;

§                      Cresterea rolului stiintelor si achizitiilor din domeniul stiintelor;

§                      Necesitatea de a apropia activitatea instructiv-educativa de cea de cercetare stiintifica;

precum si avantajele alternarii metodelor traditionale cu cele moderne:

§            Centrarea pe copil si pe activitatea acestuia;

§            Comunicarea multidirectionala;

§            Accentul pe dezvoltarea, formarea si dezvoltarea de priceperi si deprinderi intelectuale si practice;

§            Incurajarea participarii la activitate a copiilor, initiativei si creativitatii acestora;

§            Stabilirea unei relatii de parteneriat intre educatoare si copil.

Am considerat ca fiind adaptabil si grupei la care lucrez (grupa mare) jocul didactic ca forma de organizare a activitatii interactiva, pe care am utilizat-o la activitatea de Educarea limbajului. De asemenea, am avut in vedere faptul ca prescolarul este subiect activ al cunoasterii, el fiind implicat activ si interactiv in propria sa formare si informare. In utilizarea jocului didactic, activitatea de predare a educatoarei se imbina cu cea de invatare a prescolarilor, acestea doua sprijinindu-se si completandu-se reciproc. Am avut in vedere si dezvoltarea capacitatilor de a opera cu informatiile dobandite, de a aplica noile cunostinte, de a-si pune probleme si a cauta solutii.

·       Utilizarea metodelor interactive

Particularitatile de varsta ale grupei mari

Grupa mare ofera reale posibilitati de a lucra diversificat. Este cert ca la copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 6 ani cercul cunostintelor despre lume se imbogateste simtitor. Realitatea externa incepe sa-l preocupe din ce in ce mai mult si, ca atare, intreaga dezvoltare psihica a copilului se produce intr-un ritm alert. Ceea ce m-a incurajat foarte mult in luarea deciziei de a aborda jocul didactic in activitatile de educarea limbajului este faptul ca, la grupa pregatitoare, se dezvolta foarte mult limbajul, se amplifica puterile imaginative si creatoare ale copilului. De asemenea, am avut in vedere faptul ca acum se contureaza caracterul voluntar al celor mai multe dintre procesele psihice (ma refer in special la memorare si imaginatie) si ca pe masura ce se largesc interesele, incep sa se inchege primele atitudini.

          Adaptarea metodelor interactive la grupa mare

Recunosc ca initiativa mea a fost temerara si a necesitat un efort sustinut, in sensul ca, cu toate evolutiile caracteristice varstei de la 5 la 6 ani, copiii de la grupa mare oscileaza in a lua decizii si a-si exprima liber ideile, insa am perseverat, pornind de la premisa ca inca de la cea mai frageda varsta copiii trebuie deprinsi sa-si exprime cu usurinta gandurile, dorintele, sa redea in mod inteligibil si cursiv o poveste, o intamplare traita sau imaginata.

M-am sprijinit, de asemenea, si pe avantajele pe care le ofera metodele interactive. Am avut aici in vedere parteneriatul cadru didactic-copil, incurajarea participarii si a initiativei copiilor, a creativitatii acestora, stabilirea unui climat de incredere care genereaza luarea de decizii etc.

·       Jocul didactic. Prezentare teoretica

Jocul didactic este o mijloc de organizare a activitatilor de educarea limbajului care stimuleaza imaginatia copiilor, asociatiile de idei si originalitatea. Prin intermediul acestuia, se exerseaza capacitatea de a gasi o solutie originala unei situatii posibile. Prin exersarea crearii de povestiri se realizeaza trecerea de la o etapa de repetare stereotipa la crearea mai multor variante inedite pe aceeasi tema.

In debutul activitatii, educatoarea intocmeste pe tabla „tabelul intrebarilor astfel:

Ce credeti ca se va intampla?

De ce credeti asta?

Ce s-a intamplat, de fapt?

§                 Se citeste sau se povesteste primul fragment al unei povestiri;

§                 Educatoarea stabileste cuvintele cheie reprezentative pentru fragmentul citit;

§                 In functie de acesta, copiii raspund la intrebarea din prima coloana;

§                 Se argumenteaza raspunsul, de catre copii si educatoarea completeaza a doua coloana;

§                 Citind un alt fragment al povestirii, copiii afla ce s-a intamplat, „de fapt”, iar educatoarea noteaza , pe scurt, in coloana a treia a tabelului;

§                 Se continua astfel, pana la terminarea povestirii;

§                 In final, folosind notarile din tabel, educatoarea, cu ajutorul copiilor, va reda povestirea cu cele doua variante: cea creata de copii, cum credeau ei ca se vor inlantui intamplarile si cea originala.

·  Beneficii ale utilizarii jocului didactic in activitatea de Educare a limbajului la grupa mare

Avantaje:

In desfasurarea jocului didactic, copiii trec de la postura de ascultator la aceea de executant, ei trebuie sa participe activ, sa respecte regulile jocului si sa execute sarcina data.

Astfel prescolarii sunt determinati sa intervina intr-o maniera personala, sa verbalizeze intamplari, aspecte si fapte legate de viata, de preocuparile si cunostintele lor.

            Jocul didactic satisface nevoia de exprimare a tuturor copiilor pe urmatoarele dimensiuni:

 a. Limbajul oral

·                 Comunica inteligibil, coerent.

·                 Utilizeaza cu usurinta cuvinte si expresii din poezii, cantece, povestiri.

·                 Uneori face dezacorduri gramaticale.

·                 Pronunta corect sunetele.

b.Memoria verbala

·                 Retine succesiunea logica a evenimentelor – intamplarilor din poveste.

c.Atentia voluntara

·                 Modul in care isi concentreaza atentia pe parcursul intregii activitati (volumul atentiei).

d. Afectiviatea

·                 Reactioneaza pozitiv fata de educatoare, fata de activitatile instructiv-educative.

·                 Se caracterizeaza printr-o conduita emotional expresiva bogata.

·                 Domina relatiile emotionale (bucuria, placerea, insufletirea afectiva).

·                 Isi controleaza supararea (cand i se refuza satisfacerea unor capricii).

e. Relatii de tip socio-afectiv

·                 S-a adaptat fara dificultati semnificative la mediul si programul gradinitei.

·                 Buna comunicare cu educatoarea si colegii grupei.

·                 Participa la jocurile cu mai multi parteneri.

·                 Comunica in timpul jocului, participa la discutii libere.

Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orala este o actiune permanenta si continua in gradinita. Aici exista activitati in care cultivarea limbajului este principalul obiect Intre acestea se disting activitatile frontale de dezvoltare a limbajului, precum: povestirea, convorbirea, lectura dupa ilustratii, jocul didactic, memorizarea, dar si activitati care nu se desfasoara frontal, care pot fi organizate pe grupuri mici si individuale

            Activitatile se deosebesc prin modul de organizare si desfasurare, precum si prin obiectivele urmarite, care asigura continutul cognitiv si lingvistic, ofera posibilitatea unui exercitiu in contacte noi. In acelasi timp activitatile alese le dau copiilor posibilitatea sa foloseasca achizitiile limbii, sa le asimileze in propria comportare verbala.

            Prin povesti patrund in limbajul copiilor forme de exprimare atat ale limbii populare, cat si ale celei literare, ei insusindu-si expresii precise, uneori poetice, formule stereotipice specifice, diverse forme flexionare, sau grupari sintactice care dezvolta vorbirea corecta a copilului.

            Prin continutul lor plin de invataminte, povestirile contribuie la formarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter, la dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor.

Obiectivele specifice acestui domeniu sunt ierarhizate si integrate in cinci clase, de asimilare psihologica a valorilor in raport cu care se manifesta diversele trairi exprimate sub forma de obiective. Reprezentativa pentru acest domeniu a devenit taxonomia lui Krathwohl, nivelurile si treptele taxonomice considerate descriind un continuu afectiv ce marcheaza o serie de etape posibile in asimilarea unor capacitati si judecati de valoare:

v              Receptarea valorii care presupune trei sub-categorii:

Ø                    constiinta, cand atentia copilului este atrasa de un stimul cu continut valoric:

Ø                    dorinta de a primi, acea stare a copilului care sub influenta stimulilor este pregatit pentru a le acorda atentia necesara;

Ø                    atentia dirijata sau preferentiala, cand copilul insusi cauta stimuli valorici si-i constientizeaza;

v              Raspunsul afectiv, care cunoaste si el mai multe stratificari:

Ø               asentimentul, un raspuns propriu la asteptari;

Ø               dorinta de raspuns, cand copilul este din ce in ce mai atent la chemarile interioare fata de noii stimuli pe care-i cauta;

Ø               satisfactia raspunsului, adica aparitia unui raspuns in plan emotional;

v              Valorizarea, care descrie interiorizarea crescanda prin adoptarea unui comportament destul de coerent in urmatoarea succesiune:

Ø                    acceptarea unei valori (dorinta de a-si dezvolta deprinderi specifice);

Ø                    preferinta pentru o valoare (cautarea mai degraba a unei valori anume decat a altora);

Ø                    angajarea (ajungerea la concluzia ca valoarea respectiva este benefica si il ajuta efectiv pe om);

v              Organizarea, respectiv angajarea valorilor acceptate intr-un sistem ceea ce presupune:

Ø                    conceptualizarea valorii (incercarea de a gasi in ce consta specificul unei norme valorice);

Ø                    organizarea unui sistem de valori (de pilda, acceptarea religiei ca un sistem de valori primordiale, care prevaleaza asupra altor valori);

v    Caracterizarea printr-o valoare sau un sistem de valori, ultima etapa care se refera la accederea la un mod de a fi si la o filozofie a vietii si care presupune alte doua etape:

Ø                    dispozitia generalizata (decriptarea si interpretarea tuturor problemelor din punctul de vedere al valorii respective );

Ø                    caracterizarea (ajustarea si inchegarea unei filosofii existentiale personale).

            Definirea clara a obiectivelor reprezinta pentru fiecare cadru didactic un punct de plecare in elaborarea demersului pedagogic eficient. Aplicata corect, operationalizarea obiectivelor reprezinta un instrument eficace in proiectarea, organizarea si elaborarea activitatii didactice si educative.

            6.Date de cercetare obtinute in urma aplicarii experimentului formativ

Diagrama 1

Dupa aplicarea experimentului formativ, conform Diagramei 1, se observa diferenta intre cele doua grupe participante la experiment, observam ca grupa mare A, a cunoscut o crestere mai rapida a expresivitatii limbajului in comparatie cu grupa de control B.

Am urmarit evolutia copiilor prescolari in timp, realizand evaluari sumative dupa perioade de timp de doua luni, patru luni si un an, astfel, putand constata mai bine evolutia copiilor din grupa experimentala in comparatie cu cea de control.

Diagrama 2.

Dupa cum se observa din diagrama 2, corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentala a cunoscut o semnificativa crestere in comparatie cu grupa de control.

Diagrama 3.

Observand Diagrama 3., se constata de asemenea o evolutie evidenta sub aspectele concentrarii atentiei, participarii active, interesului pentru activitate si stapanirea emotiilor, la grupa experimentala.

Diagrama 4.

            Din Diagrama 4, observam o imbunatatire a limbajului copiilor din grupa experimentala si sub aspectul exprimarii corecte din punct de vedere gramatical.

           

Tabelul 1. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale

 

 

 

Media

σ

min

max

75%

50%

25%

Nivelul de performanta

Superior (N= 40)

Expresivitatea vorbirii

8.65

0,67

6,57

9,95

8,64

9,10

8,22

Corectitudine gramaticala

8,09

1,44

4,57

10,00

8,14

9,00

7,39

Angajament in sarcina

8,65

0,86

6,8,

10,00

8,70

9,40

7,95

Media totala

8,47

0,83

6,31

9,85

8,47

9,03

7,97

Mediocru (N= 44)

Expresivitatea vorbirii

6,77

1,57

1,68

8,48

7,71

7,14

6,60

Corectitudine gramaticala

4,84

2,43

1,71

8,14

7,14

4,07

2,39

Angajament in sarcina

7,07

2,57

1,50

9,20

8,80

8,30

6,08

Media totala

6,23

1,67

1,63

8,47

7,35

6,23

5,88

 Pentru a oferi o imagine mai nuantata in tabelele 3a si 3b prezentam aceste date separat in functie de tipul de educatie.

 

Tabelul 2. Datele obtinute la cele doua grupe experimentale

 

 

 

Media

σ

min

max

75%

50%

25%

Nivelul de performanta

Superior (N= 21)

Atentie

8,98

0,60

7,81

9,95

9,51

9,04

8,53

Creativitate

8,83

0,87

7,29

10,00

9,71

8,71

8,10

Stapanirea emotiilor

9,20

0,68

7,25

10,00

9,63

9,40

8,80

Media totala

9,01

0,64

7,72

9,85

9,66

8,97

8,56

Mediocru (N= 20)

Atentie

7,36

,90

5,10

8,48

7,80

7,52

7,09

Creativitate

7,00

1,16

4,29

8,14

8,00

6,85

6,50

Stapanirea emotiilor

7,30

1,75

3,40

9,00

8,80

7,80

6,20

Media totala

7,22

1,09

5,19

8,47

8,17

7,19

6,65

 

           

            7.Concluzii

           

            Ipoteza pe care noi ne-am propus sa o urmarim s-a confirmat, aspect atestat de rezultatele obtinute in urma cercetarii experimentale. Din datele statistice se confirma ca toti copiii din grupa experimentala au obtinut rezultate calitativ superioare in comparatie cu grupa de control, in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului oral. Atat expresivitatea vorbirii a cunoscut imbunatatiri cat si exprimarea gramaticala, mult mai corecta. De asemenea, se observa aspecte calitative si in planul comportamentului copiilor, ei fiind mult mai receptivi la activitati, cu o concentrare a atentiei pe o perioada de timp mai indelungata. Aspecte calitative s-au inregistrat si in stapanirea emotiilor de catre copiii din grupa experimentala. Din comparatiile realizate in diagramele cercetarii si din tabelele 1. 2., se observa distinct aceste imbunatatiri ale comportamentului verbal si nonverbal al copiilor din grupa experimentala.

            Concluzionam ca s-au atins obiectivele cercetarii din lucrarea noastra.

CONCLUZII  FINALE

In urma aplicarii experimentului formativ am tras concluzia ca atunci cand cadrul didactic urmareste cu intensitate si pasiune sa realizeze rezultate bune in activitatea la clasa reuseste. Am observat ca introducerea unor metode atractive duce la cresterea calitatii procesului de invatamant la nivel prescolar.

Experimentul a demonstrat viabilitatea eficientei jocului didactic in cadrul activitatilor de educare a limbajului.

De asemenea, in urma folosirii jocurilor didactice descrise in lucrare am constatat:

a)    Jocurile didactice sunt modalitati eficiente de dezvoltare a unor sarcini didactice in scopul educarii limbajului copiilor. Eficienta jocurilor a depins in mare masura de modul in care am stiut sa le selectionam in raport cu situatiile concrete existente in clasa pe care am condus-o, sa formulam corect sarcinile bazandu-ne pe buna cunoastere a copiilor sub raportul nivelului atins in educarea limbajului si sub aspectul defectelor de vorbire, sa manifestam exigenta sporita in formularea cuvintelor. Pe cat de frumoase si de usoare par jocurile, pe atat de bine ele trebuie sa fie gandite si pregatite de noi.

Jocurile nu au putut fi lasate pe seama improvizatiei de moment. Folosite cu respectarea conditiilor mentionate, au constituit auxiliare pretioase in munca noastra.

b)    Rezultatele cele mai bune le-a dat folosirea jocurilor de reproducere a vorbirii directe si cele de transformare in vorbire indirecta. Prin exercitiile de dramatizare ,,Ridichea uriasa”, ,,Manusa”, ,,Cei trei purcelusi” cat si a jocurilor de creatie de tipul: ,,De-a familia”, ,,De-a doctorul”, ,,De-a circulatia”, ele au contribuit Ia insusirea de catre copii a unor modele de exprimare directa. Aceste jocuri plac copiilor prescolari in mod deosebit, transpunandu-se in pielea unor personaje foarte usor, actioneaza si vorbesc ca ele.

Jocurile de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta sunt usor de realizat mai ales cu prescolarii mari, adica copiii grupei pregatitoare, sunt foarte eficiente si absolut necesare in vederea vorbirii acestora. Eficienta jocurilor s-a observat in redarea jocurilor de catre copii, in mod independent, a continutului unor lecturi suplimentare ce contin dialog. Povestirile copiilor, itemi de evaluare a eficientei jocurilor, au continut o exprimare frumoasa, aleasa, nuantata. Copiii au stiut sa foloseasca persoana a III-a si sa modifice functia sintactica a unor parti de propozitie. Numai accidental copiii mai slabi au folosit persoana I si a II-a, deci au redat mecanic vorbirea directa.

c)    Deosebit de eficiente s-au dovedit a fi jocurile cu sarcini de vocabular, jocuri care au cerut copiilor sa gaseasca ,,ce mai inseamna cuvantul” sau ,,cuvinte care seamana intre ele”, folosite in variante cu sarcini gradate, familiarizeaza pe copii in mod concret, empiric cu notiuni stiintifice de: cuvinte sinonime - substantive, adjective, verbe (folosite in jocuri ca: ,,Ce trebuie sa facem?”); omonime - substantive (jocul ,,La televizor”); antonime - adverbe (joc: ,,Unde se afla?”, ,,Cand si cum?”); antonime - adjective (joc: ,,Hai sa impachetam!”, ,,Ce-ti spune roata?”, ,,Cine vine langa mine?”). Li se fixeaza in memorie copiilor trei - patru cuvinte (substantive, adjective, verbe), din cinci - sase cuvinte utilizate in jocuri. Am constatat ca introducerea cuvintelor in contexte cere mult timp de gandire si nu toti copiii realizeaza aceasta sarcina. Faptul dovedeste ca nu toti prescolarii stapanesc in suficienta masura sensurile cuvintelor. Fiind o operatie mai dificila, introducerea cuvintelor in contexte noi, poate constitui, in cadrul unei activitati diferentiate, un item de lucru pentru copiii foarte buni.

Jocurile concurs care cer gasirea unui numar cat mai mare de cuvinte care incep sau se termina cu o anumita litera, contribuie Ia dezvoltarea fluiditatii gandirii si al limbajului copiilor.

d)      In urma folosirii jocurilor cu sarcini gramaticale, copiii prescolari au inregistrat progrese remarcabile in perfectionarea laturii gramaticale a limbajului lor. In reproducerea unor povestiri copiii au utilizat propozitii dezvoltate in care au construit corect formele de genitiv-dativ ale substantivelor (au fost evitate sau corectate constructiile de tipul: ,,da de stire Ia oameni” sau ,,Fata lui mosu”, forme mai putin literare), majoritatea realizeaza corect acordul predicatului cu subiectul, a adjectivului cu substantivul determinant.

e)    Jocurile menite sa exerseze operatiile gandirii logice au contribuit si ele la educarea limbajului prescolarilor. Prin solicitarea efortului de formulare a raspunsurilor Ia intrebari, intr-un mod cat mai corect, mai concis, mai exact, a fost disciplinata gandirea copiilor, ea a dobandit suplete si mobilitate. Copiii au putut rapid sa se adapteze Ia situatii noi. Exprimarea copiilor a dobandit claritate, precizie, concentrare. Prin utilizarea claselor conceptuale si a operatiilor gandirii logice, acesta trece la un nivel superior.

f)     Jocurile de dezvoltare a auzului fonematic si de perfectionare a pronuntiei sunetelor limbii romane, sunt cele mai numeroase si cele mai des utilizate. Sunt jocuri atractive indragite de prescolari. Prin utilizarea acestor jocuri se urmareste mai ales perfectionarea claritatii pronuntiei in scopul prevenirii greselilor.

g)    Concursurile de ghicitori, povestiri sunt foarte gustate de copiii de varsta prescolara, aceasta rezultand din stradania lor de a da raspunsuri corecte (in cazul ghicitorilor), sau de a povesti cat mai bine. La primele concursuri raspunsurile au fost greoaie, exprimarea copiilor in cadrul concursurilor de povestiri a fost de asemenea dificila, dar dupa repetarea acestor concursuri de cateva ori, copiii au dobandit usurinta in exprimare, rapiditate in a ghici corect.

Copiii spectatori vadesc nerabdare in asteptarea raspunsurilor reprezentantilor. Ei isi exprima satisfactia pentru raspunsuri sau povestiri bune, frumoase, prin aplauze si exclamatii spontane, prin zambete care le lumineaza chipurile sau nemultumirea, insatisfactia pentru raspunsuri eronate, prin gesturi specifice. Aceste manifestari dovedesc, din partea colegilor spectatori o participare afectiva intensa Ia concurs.

h)      Jocul didactic a constituit pentru noi o cale de depistare, corectare si prevenire a unor greseli de exprimare, o modalitate de verificare, imbogatire, fixare si sistematizare a cunostintelor si deprinderilor intelectuale ale prescolarilor; o metoda de verificare si formare a unor deprinderi de comportare civilizata, a unor trasaturi de vointa si caracter.

j) Corectarea exprimarii copiilor nu am facut-o numai prin intermediul jocului, ci si in mod obisnuit, situational, pe exemple, pe situatii concrete, in activitatile alese cu ajutorul framantari lor de limba, ori de cate ori a fost necesar.

k) In realizarea unor experimente am urmarit trei etape:

— etapa constatativa, in care am utilizat exercitii - joc pentru cunoasterea stadiului de dezvoltare a limbajului prescolarilor  si defectele lor de vorbire;

— etapa formativa, in care am utilizat jocuri care sa rezolve sarcinile si obiectivele mentionate;

— etapa de verificare in care copiii au fost supusi acelorasi probe, dar cu o dificultate crescuta.

l) Ca metode de baza am folosit: observatia, convorbirea, experimentul natural si metoda analizei datelor.

Pentru multiplele sale valente formative, pentru ca antreneaza copiii timizi, retrasi, incurajandu-i si dandu-le incredere in fortele proprii, pentru satisfactia deosebita pe care o ofera copilului si pentru eficienta sa in rezolvarea unor sarcini didactice, jocul didactic va sta in atentia permanenta a noastra - stiut fiind faptul ca jocul este activitatea de baza in gradinita in urma carora se desfasoara toate celelalte activitati.

BIBLIOGRAFIE:

  • Antonovici, Stefania., (2003), Jocuri interdisciplinare, Editura Aramis, Bucuresti.
  • Birzea, C., (1998), Pedagogia artistica, in Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Boscaiu, Emilia, (1983), Indrumator pentru dezvoltarea vorbirii in colectivitatile de copii, Centrul de multiplicare al Universitatii, Cluj Napoca.
  • Chis, V., (2001), Procesul de predare, invatare si evaluare-caracterizare generala, in Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
  • Cretu, E., (1999), Probleme ale adaptarii scolare. Ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si invatatorilor, Editura All, Bucuresti.
  • Cucos, C., (1996), Noi directii in structurarea continuturilor, perspectiva interdisciplinara si organizarea modulara, in Pedagogie, Polirom, Iasi.
  • Dumitrana, Magdalena, (1999), Educatia limbajului in invatamantul prescolar, vol.II, Editura Compania, Bucuresti.
  • Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia, gradinita, Editura Compania Bucuresti.
  • Dutu, Ovidiu, (1997), Dezvoltarea comunicarii orale la copii, Editura Europolis, Constanta.
  • Fumarel,S., Sovar, R, (1995), Educatia timpurie a copiilor in varsta de 0-7 ani, UNICEF.
  • Glava, A., Glava, C., (2002), Curriculum-ul prescolar, in Introducere in pedagogia prescolara, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
  • Glava,A, Glava, C., (2002), Introducere in pedagogia prescolara, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
  • Harlan, Ana, Dezvoltarea capacitatii de comunicare a copilului prescolar, in Revista invatamantului primar, nr.4/2003, Editura Miniped, Bucuresti.

·       Herlo Dorin, (2000), Metodologia educationala, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.

·       Ilica, Anton, Gabriela, Kelemen, (2004), Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Ed. Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.

·       Herlo D., (2000), Metodologia educationala, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.

  • Ilica, A., Kelemen, G., (2004), Metodica activitatilor instructiv educative, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Ilica, A., (2004), Didactica generala si Didactica limbii romane si a lecturii, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Ilica, A., (2004), Metodica activitatilor instructiv-educative, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Ilica, A., (2006), Comunicarea in educatie, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Ilica, A., (2006), Pedagogia moderna,  Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Ionescu, M., (2000), Procesul de invatamant, sistem dinamic si complex, in Demersuri creative in predare si invatare, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
  • Ionescu, M., Radu, I., (1995), Criterii de stabilire si structurarea continutului invatamantului, in Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
  • Ionescu, M., Chis, V., (2001), Procesul de invatamant in conceptia pedagogiei moderne, in Pedagogie, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.
  • Ionescu, M., (1997), Pedagogia invatamantului superior in fata unor noi solicitari, in Neculau, A., (coord.), Campul universitar si actorii sai, Ed. Polirom, Iasi
  • Jurcau, Nicolae, (1988), Cum vorbesc copiii, Editura Dacia, Cluj Napoca.
  • Jurca, Ana, Insusirea prin joc a limbajului in grupa pregatitoare, in Revista invatamantului primar, nr.4/2003, Editura Miniped, Bucuresti.
  • Kelemen, Gabriela, (2007), Pedagogie prescolara, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad.
  • Kelemen, Gabriela, (2007), Psihopedagogia jocului, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad.
  • Kelemen, Gabriela, (2007), Educatia azi in Agora, Psycho-Pragmatic, nr. 1, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.
  • Macavei, E., (1997), Actiunea educationala, in Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Palmade, G., (1995), Psihologia copilului si a adolescentului, in Metodele pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Paun, E., Iucu, R., (2002), Grupa pregatitoare pentru scoala, in Educatia prescolara in Romania, Editura Polirom, Iasi.
  • Popescu, E., (1982), Probleme implicate in trecerea copilului de la institutia prescolara la scoala, in Pedagogia prescolara, Prelegeri pentru perfectionarea educatorilor din casele de copii prescolari, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti.
  • Popovici, D., (1998), Succesul, insuccesul si esecul in educatie, in Pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Rudica, T., (1990), Autenticitatea personalitatii, in Maturizarea personalitatii, Editura Junimea, Iasi.
  • Paun,E., Iucu, R., (2000), Educatia prescolara in Romania, Editura Polirom, Iasi.
  • Panisoara, Ioan- Ovidiu, (2003), Comunicarea eficienta, Editura Polirom, Iasi.
  • Penes, M., (2000), Jocuri pentru prescolari, Editura Aramis, Bucuresti.

·       Schwartz Gheorghe, Gabriela Kelemen, (2006), Psihologia copilului, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu”, Arad.

  • Stanton, Nicolaie, (1995), Comunicarea, Societatea de stiinta si tehnica, Bucuresti.
  • Stanica, Cornelia, (1997), Terapia Tulburarilor de limbaj, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Schwartz, Gh. Kelemen G., Moldovan Olga D., (2007), Psihologia copilului, Editura Universitatii „Aurel Vlaicu” Arad.
  • Schulman, Kolumbus, (1998), Didactica prescolara, Editura V&I Integral, Bucuresti.
  • Verzea, Emil, (1973), Conduita verbala a scolarilor mici, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • Verzea, Emil, (1993), Psihologia varstelor, Editura Hyperion XXI, Bucuresti.
  • Voiculescu, Ecaterina, (2001), Pedagogie prescolara, Editura Aramis, Bucuresti.
  • Vrasmas, Ecaterina, (1999), Educatia copilului prescolar, Editura Pro Humanitate, Bucuresti.
  • Ungureanu, D., (1998), Copiii cu dificultati de invatare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.
  • *** (2000), Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita de copii, Bucuresti.
  • ***(1992), Dezvoltarea psihica a copilului prescolar, in Cunoasterea copilului prescolar, Colectia Cathedra, Editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti.
  • *** (1997), Dezvoltarea stadiala si cerintele cunoasterii psihologice a copilului, in Copilaria, fundament al personalitatii, Editata de Revista de Pedagogie, Bucuresti.

ANEXE

1.     Tema: Oglinda fermecata

Tipul: joc didactic

Scopul: Consolidarea cunostintelor

Obiective:

-        sa diferentieze cuvintele prin contrast, sa foloseasca cuvinte noi invatate in vorbirea curenta;

-        sa dezvolte capacitatea copiilor de a realiza legatura intre imagini si realitatea inconjuratoare;

Strategii –metode si procedee: observatii, conversatia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin descoperire;

Mijloace de invatamant: suport pentru planse, oglinda, imagini, casetofon, obiecte, jetoane pentru copii;

            3 . Tema: Doi calatori

Mijloc: Teatrul de umbre

Obiective:

-        sa asculte povestea

-        sa recunoasca eroii povestirii

-        sa povesteasca evenimentele prezentate in poveste

-        sa dovedeasca atitudine prietenoasa fata de cei care o merita

-        sa-l faca pe copil sa inteleaga continutul notiunilor „prieten-prietenie”

Strategii didactice (metode si procedee) povestirea, conversatia, explicatia, demonstratia exercitiul;

Mijloace de invatamant: casetofon, caseta inregistrata, teatrul de umbre, siluete si cocostarcul alb




Gradinita


Gradinita
Poezii cantece

PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA Mijloace de transport pe uscat, terestre” - GRUPA: Mare
PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA: mare Educarea limbajului - Balada lui Tudor Vladimirescu
PROIECT TEMATIC - TOAMNA-UN CANTEC IN CULOARE - NIVEL2 ( 5-6 ANI)
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA “SOARELE SI GHIOCEII” - GRUPA MARE „STEP BY STEP”
PROIECT de ACTIVITATE GRUPA: MICA educatie fizica - Saritura in adancime de pe loc cu aterizare in sprijin ghemuit;
FISA DE EVALUARE IN LUMEA NECUVANTATOARELOR
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA “Prietenii naturii” - GRUPA: mare- pregatitoare
PISICUTA – DE CONFECTIONAT
PROIECT DE ACTIVITATE PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA - GRUPA: mijlocie - E ZIUA PASARILOR
RITMUL MUZICAL SI FORMELE SALE STRUCTURALE









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate