Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
Structura modelului curricular al disciplinei limba si literatura romana


Structura modelului curricular al disciplinei limba si literatura romana




Structura modelului curricular al disciplinei limba si literatura romana

I. Preambul

Specificul disciplinei




Disciplina Limba si literatura romana are un rol deosebit de important in formarea personalitatii elevilor, in formarea unor deprinderi si abilitati necesare pentru a le asigura accesul postscolar la invatarea pe toata durata vietii si integrarea activa intr-o societate bazata pe cunoastere.

Fiind in acelasi timp o disciplina din curriculumul national si limba de scolarizare, studierea limbii romane asigura formarea competentelor de comunicare necesare, in lumea contemporana, in orice domeniu de cunoastere si in orice tip de activitate profesionala: sa se exprime corect, clar si coerent in limba romana, sa asculte, sa inteleaga si sa produca mesaje orale si scrise, in diverse situatii de comunicare.

Scopul si finalitatile disciplinei

Finalitatile disciplinei se reflecta nemijlocit in competentele generale si in setul de valori si atitudini enuntate in programele școlare, din care deriva intreaga structura curriculara (competente specifice, continuturi ale invatarii). Aceste finalitati isi gasesc corespondent, in principal, in domeniul Comunicare in limba materna, asa cum apare acesta definit in documentele Uniunii Europene (Competente cheie pentru invatamantul pe tot parcursul vietii - Cadrul european de referinta, Anexa la Recomandarea Parlamentului si a Consiliului European, 2006), cat si in competentele transversale, mentionate in acelasi document, din domeniile A invata sa inveti, Competente sociale si civice, Spirit de initiativa si cultura antreprenoriala, Constiinta si exprimare culturala.

Scopul studierii limbii si literaturii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om.

In acest sens, programele școlare de limba si literatura romana sunt realizate pe baza pe modelului comunicativ-functional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor. De asemenea, modelul comunicativ-functional este comun pentru disciplinele cuprinse in aria curriculara Limba și comunicare, ceea ce asigura o perspectiva unitara in abordarea competențelor.

Modelul comunicativ-functional impune ca finalitatile disciplinei sa fie centrate pe comunicare, proces in care interactioneaza patru deprinderi fundamentale: intelegerea dupa auz, lectura, vorbirea, scrierea. Orice act de comunicare comporta doua tipuri de procese: (a) producerea (emiterea, exprimarea in scris sau oral) a mesajelor; (b) receptarea (ascultarea sau lectura) mesajelor. Acestea reprezinta aspecte ale invatarii oricarei limbi, ca si ale cunoasterii culturale.

II. Principii ale modelului curricular

Paradigma actualelor programe de limba si literatura romana este una comunicativ-functionala, care presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului literar.

Principii ale actualului model curricular sunt:

urmarirea unui set unitar si coerent de finalitati ale studiului disciplinei pe parcursul intregii scolaritati;

adoptarea unui model didactic coerent, in cadrul caruia sa apara evidenta deplasarea accentului de pe

simpla achizitionare de cunostinte pe formarea de competente si atitudini, cu valente ulterioare de actualizare si de extindere;

diversificarea strategiilor, a ofertelor si a situatiilor de invatare si adaptarea acestora la grupul-tinta

echilibrarea ponderii acordate in studiu variantei scrise si celei orale;

imbinarea echilibrata a proceselor de receptare si de producere a mesajului;

adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform careia accentul este plasat pe aspectele

concrete ale utilizarii limbii;

structurarea continuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic, al evolutiei

fenomenului literar;

abordarea integrata a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul

literaturii devin nuclee care genereaza discutarea unor probleme de limba (fonetica, vocabular, morfologie, sintaxa) sau exersarea / practicarea comunicarii (orale si scrise);

deschidere spre abordarile inter- si transdisciplinare.

Disciplina limba si literatura romana cuprinde, in programe, trei domenii specifice: limba, literatura si comunicare. Aceste trei domenii nu sunt insulare, atata vreme cat profesorul, in demersul sau de abordare a disciplinei la clasa, trebuie sa gaseasca punctele de legatura, conexiunile care permit o predare integrata. Literatura (care cuprinde atat texte literare, cat si texte nonliterare) ofera domeniilor limba si comunicare un material divers sub aspect textual (modalitati de structurare a textului, tipuri textuale diferite: narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ, expozitiv), lingvistic (moduri de organizare a elementelor de constructie a comunicarii la nivelul propozitiei si al frazei) si discursiv sau situational (adaptarea discursului unui emitator la circumstantele situatiei de comunicare, tipuri diferite de interactiuni) . Cunoasterea elementelor de constructie a comunicarii (circumscrise domeniului limbii) ofera studiului textului literar sau nonliterar instrumente utile pentru descifrare, analiza si interpretarea sensurilor (cunostintele lexico-semantice sunt necesare in intelegerea textului, achizitiile de morfosintaxa ii ajuta pe elevi sa observe, de pilda, functionalitatea timpurilor verbale sau a indicilor de cauzalitate si de consecutie intr-o naratiune, identificarea campurilor semantice dintr-un text si a relatiilor dintre ele ii poate orienta spre ajungerea la semnificatiile acestuia etc.). Achizitiile din domeniul limbii sunt importante și pentru domeniul comunicarii, pentru ca ele ofera elevului cunoasterea legilor de combinare si selectie a elementelor de constructie a comunicarii. In schimb, ceea ce ofera comunicarea celorlalte doua domenii, in viziunea programelor actuale, este, in primul rand, domeniul care le aduna si le articuleaza: literatura este privita si ca un act de comunicare, bazat pe un pact intre autor si cititor (acceptam, atunci cand citim literatura ca ne situam in zona posibilului, a imaginarului si nu in cea a realului, ca atunci cand citim texte stiintifice, jurnalistice etc.); limba este vazuta nu ca finalitate a insusirii unor reguli sistemice, ci tocmai ca aplicare a achizitiilor din acest domeniu in receptarea sau in producerea mesajelor. Apoi, comunicarea este nu doar un domeniu de continuturi, in care elevii invata cum se realizeaza un monolog, un dialog, o dezbatere, un eseu etc., ci si un mijloc de invatare, folosit de toate disciplinele scolare (ei aplica, deci, strategiile invatate in domeniul comunicarii nu doar pentru a discuta un text sau pentru a intelege anumite probleme de limba, ci in orice alta disciplina pe care o studiaza in scoala). Asadar, oferta comunicarii poate fi analizata pe trei paliere distincte: (a) structureaza pe alte principii domeniul disciplinei limba si literatura romana, ingloband limba si literatura; (b) se regaseste si in alte discipline ca mijloc al invatarii; (c) deschide scoala spre viata, spre realitate, oferindu-le elevilor competente si cunostinte pe care le pot aplica in experienta lor cotidiana prezenta si viitoare.

Paradigma comunicativ-functionala schimba in mod fundamental anumite accente in cadrul disciplinei noastre. Literatura nu mai este un domeniu static, in care elevii studiaza despre texte, ci devine un domeniu dinamic, in care literatura nu inseamna doar cunoastere, ci si comunicare. Aceasta presupune schimbarea focus-ului dinspre produs (opera literara), spre proces (lectura operei) si intrarea receptorului intr-un dialog deschis cu textul, pe care-l interogheaza si caruia ii ofera raspunsuri personale. Pe de alta parte, si domeniul limbii capata o alta dimensiune, prin faptul ca nu invatarea regulilor gramaticale este prioritara, ci felul in care elevii pot aplica in propria comunicare cele invatate. Cu alte cuvinte, nu este vorba de o renuntare la studiul descriptiv al domeniului limbii, ci de o reorientare a finalitatii acestui studiu inspre ceea ce in programele de gimnaziu se numeste "practica rationala a limbii".





Descrierea adaptata a structurii pe verticala (pe niveluri de invațamant)

Modelul curricular al disciplinei este omogen, competentele generale si specifice urmarind progresia achizitiilor de la clasa I la clasa a XII-a, intr-un parcurs esalonat, in cadrul caruia fiecare ciclu si nivel de invatamant are o dominanta, care se reflecta intr-un anumit decupaj al continuturilor.

In invatamantul primar, accentul se pune pe capacitatile de scris-citit si pe tehnici specifice de lectura si exprimare.

In gimnaziu, domeniul "Elemente de constructie a comunicarii" are cea mai importanta pondere, deoarece, prin achizitiile din acest domeniu se pun bazele pentru comunicare (receptarea si producerea mesajelor); abordarea literaturii se face din perspectiva genurilor si a speciilor, menita sa-i familiarizeze pe elevi cu principalele tipuri textuale (narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ, informativ); activitatile de comunicare orala si scrisa trebuie sa fie echilibrate si sa puna elevii in situatii diverse de comunicare; intre cele trei domenii trebuie create punti, astfel incat achizitiile sa fie transferate cu usurinta dintr-o situatie data in situatii noi de invatare.

In liceu, domeniul cel mai important este literatura, care este abordata din diverse perspective pe parcursul celor patru ani: in clasa a IX-a, programele propun o abordare tematica a textelor literare si nonliterare, menita sa inlesneasca familiarizarea elevilor cu tipuri variate de texte, sa lege studiul literaturii de experienta lor de viata si sa stimuleze placerea lecturii; in clasa a X-a, abordarea literaturii se face perspectiva structurala larga (proza, poezie, dramaturgie si critica literara), menita sa stimuleze capacitatile elevilor de a intelege, analiza si interpreta operele literare.

Programele pentru clasele a XI-a si a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competentelor generale, al setului de valori si atitudini urmarite pentru acest segment de scolaritate si al principiului de organizare al continuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Continuitatea fata de programele anterioare de limba si literatura romana (pentru invatamant primar, gimnazial si ciclul inferior al liceului) este asigurata prin paradigma comunicativ-functionala a disciplinei, ca și prin domeniile de continut incluse in programele pentru clasele a IX-a si a X-a: "Limba si comunicare" si "Literatura". In schimb, programele pentru clasele a XI-a si a XII-a sunt structurate pe principiul cronologic, evolutiv, al fenomenului literar / cultural.

III. Competentele cheie europene relevante pentru disciplina

Curriculum-ul romanesc nu se poate situa in afara tendintelor mari ale educatiei europene. Din acest punct de vedere, programele de limba si literatura romana pentru invatamantul obligatoriu au in vedere si documentele europene privind educatia, documente la care Romania a aderat.

Comisia Europeana pentru educatie a realizat un document in care este descris un "profil de formare european", care propune cu titlu de recomandare noile competente de baza necesare tuturor persoanelor pentru a face fata cerintelor societatii si economiei bazate pe cunoastere si pentru a le facilita accesul post-scolar la invatarea pe toata durata vietii. Aceste competente de baza (key-competences), care vizeaza scolaritatea obligatorie, sunt:

Comunicare in limba materna

Comunicare in limbi moderne

Competente in domeniul tehnologiei informatiei si al comunicarii

Competente in domeniile matematica, stiinte si tehnologii

Educatie antreprenoriala

Competente civice si de relationare interpersonala

A invata sa inveti / Educatia pe parcursul intregii vieti

Deschidere culturala / Sensibilizare la cultura (Cultural awareness)

Competente care au contributie directa

Principalul domeniu de interes pentru disciplina limba si literatura romana este comunicarea in limba materna, asa cum este definita in documentul european Competente cheie pentru invatamantul pe tot parcursul vietii - Cadrul european de referinta, Anexa la recomandarea Parlamentului si a Consiliului European, 2006: Comunicarea in limba materna este abilitatea de a exprima si de a interpreta concepte, ganduri, sentimente, fapte si opinii, atat in forma scrisa, cat si orala (ascultare, vorbire, citire si scriere), si de a interactiona lingvistic adecvat si creativ, in diverse contexte sociale si culturale: in educatie si formare, la munca, acasa si in timpul liber

Aceasta competenta-cheie se transpune intr-un set de cunostinte, deprinderi, atitudini specifice, sistematizate in tabelul de mai jos și care se regasesc, explicit sau implicit, in programele de limba si literatura romana :

Cunostinte

DEPRINDERI

ATITUDINI

vocabular, gramatica functionala, functii ale limbii (acte de vorbire); constientizarea principalelor tipuri de interactiune verbala; un registru larg de texte literare si non-literare; principalele caracteristici ale diferitelor stiluri si registre de limba; variabilitatea limbii si a comunicarii in diferite contexte

comunicare orala si in scris intr-o varietate de situatii, monitorizarea si adaptarea propriei comunicari la cerintele situatiei; sunt incluse si: a distinge si a folosi diferite tipuri de texte; a cauta, a colecta si a procesa informatia, a folosi resurse, a formula si a exprima argumente orale si scrise in mod convingator, adecvat contextului.

deschiderea (dispozitia) pentru  dialog constructiv, aprecierea calitatilor estetice si dorinta de a le promova si interesul pentru interactiunea cu altii; constientizarea impactului limbajului asupra celorlalti si nevoia de a intelege si a folosi limbajul intr-o maniera pozitiva, responsabila din punct de vedere social.

Competente care au contributie indirecta

Comunicare in limbi straine: aprecierea diversitatii culturale; interesul si curiozitatea pentru limbi si comunicare interculturala

Competente matematice de baza in stiinte si tehnologii: abilitatea de a comunica concluzii si rationamente care au condus la acestea, apreciere critica si curiozitate

Competente transversale

In studiul limbii si al literaturii romane nu se poate face abstractie de anumite domenii care vizeaza competente, cunostinte si atitudini de tip transversal, pe care disciplina noastra le are in vedere in mod implicit:

Competenta digitala (TSI): intelegerea si cunoasterea specificului, a rolului si a oportunitatilor tsi in contexte cotidiene; abilitatea de a cauta, colecta si procesa informatia si de a o folosi intr-o maniera critica si sistematica; abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta si intelege informatii complexe; abilitatea de a accesa, cauta si folosi servicii bazate pe internet; folosirea tsi pentru sprijinirea gandirii critice, a creativitatii; atitudine critica si reflexiva fata de informatia disponibila

A invata sa inveti: cunoasterea si intelegerea strategiilor de invatare preferate, a punctelor tari si slabe (autoevaluare, portofoliu dobandirea alfabetizarilor de baza: scris, citit, TIC - care sunt necesare pentru invatare; accesarea, procesarea si asimilarea de noi cunostinte si deprinderi; managementul propriei invatari; abilitatea de a persevera in invatare; reflectarea critica asupra scopurilor si tintelor invatarii; abilitati de invatare autonoma pe baza autodisciplinei, colaborare in procesul invatarii, impartasirea achizitiilor invatarii; organizarea propriei invatari, evaluarea propriei munci, solicitarea de informatii si sprijin cand este cazul; motivatia si increderea pentru a continua invatarea pe parcursul intregii vieti; dorinta de a aplica achizitiile de invatare si experientele de viata; curiozitatea de a cauta oportunitati pentru a invata si a aplica ceea ce a fost invatat intr-o varietate de contexte de viata

Competente sociale si civice: intelegerea codurilor de comportament si de bune maniere general acceptate in diferite societati si medii; interactiunea dintre identitatea culturala nationala si cea europeana;

abilitatea de a comunica constructiv in diferite medii pentru a manifesta toleranta; exprimarea si intelegerea diferitelor puncte de vedere; colaborarea, asertivitate; interes pentru comunicarea interculturala; valorizarea diversitatii si a respectului fata de celalalt, a tolerantei pentru opiniile partenerului de comunicare; deschiderea pentru depasirea prejudecatilor;

Initiativa si antreprenoriat: abilitatea de a identifica oportunitati pentru activitati personale; abilitatea de a lucra individual si in echipe; abilitatea de a aprecia si identifica punctele tari si punctele slabe; initiativa, independenta; motivatie si hotarare de a realiza obiectivele propuse

Sensibilizare si exprimare culturala: constientizarea mostenirii culturale, locale, nationale; cunostinte de baza referitoare la produse culturale majore; aprecierea critica si estetica a operelor de arta si a spectacolului, precum si a propriei exprimari printr-o varietate de mijloace; dezvoltarea abilitatilor creative atitudine deschisa fata de diversitatea exprimarii culturale; creativitate si dorinta pentru cultivarea capacitatii estetice prin expresie artistica si prin participare la viata culturala

IV. Organizarea interna a disciplinei pe niveluri de invatamant

Modelul comunicativ-functional și competențele-cheie specifice disciplinei limba si literatura romana impun anumite competențe generale in cadrul programelor școlare pe niveluri de invațamant și o anumita organizare a conținuturilor.

Competente generale ale disciplinei pe niveluri de invatamant

Invatamant primar si gimnazial (clasele I-VIII)




Receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare

Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare monologata si dialogata

Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse

4. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Invatamant liceal (clasele Ix-X)

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor in diferite   situatii de comunicare

2. Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor texte literare si nonliterare

3. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare

Invatamant liceal (clasele XI-XII/ XIII traseul liceal si traseul SAM)

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de comunicare

2. Comprehensiunea si interpretarea textelor

3. Situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale / literare

4. Argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de comunicare

Domenii de continuturi

Invatamant primar (clasele I-IV)

1. Lectura/ citire

Cartea

Alfabetul

Citirea cuvintelor si a propozitiilor. Citirea textelor

Textul literar. Textul narativ. Textul liric.

Textul nonliterar

2. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

Comunicarea orala (componentele comunicarii dialogate, formularea mesajului - povestirea orala, rezumatul oral; acte de vorbire)

Comunicarea scrisa (procesul scrierii, contexte de realizare - scrierea functionala, scrierea  imaginativa, scrierea despre textul literar

3. Elemente de constructie a comunicarii

Lexicul

Notiuni de fonetica

Notiuni de sintaxa

Morfologia

Sintaxa propozitiei

Invatamant gimnazial (clasele V-VIII)

1. Lectura

Cartea obiect cultural.

Teoria literara (vizeaza in principal genuri si specii literare, structura operei literare, figurile de stil, elemente de versificatie

Textul (tipuri de texte literare si nonliterare si trasaturile lor

2. Practica rationala si functionala a limbii

2.1. Comunicarea orala (situatia de comunicare dialogata si monologata, structurarea textului oral, contexte de realizare)

Comunicarea scrisa (procesul scrierii, structurarea textului scris, contexte de realizare)

3. Elemente de constructie a comunicarii

3.1. Lexicul

3.2. Notiuni de fonetica

3.3. Notiuni de sintaxa

3.4. Morfosintaxa

3.5. Sintaxa propozitiei

3.6. Sintaxa frazei

Invatamant liceal (clasele Ix-X)

Continuturile invatarii sunt grupate in doua domenii: I. Literatura, II. Limba si comunicare.

Domeniul Literatura este conceput cu o dominanta pentru fiecare an de studiu. In clasa a IX-a, dominanta este Literatura si viata si  propune trei module: 1. Fictiunea literara, 2. Fictiune si realitate si 3. Literatura si alte arte.

In clasa a X-a domeniul Literatura accentueaza receptarea diferitelor texte literare si nonliterare prin folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica:

1. Receptarea textelor literare

Lectura textelor literare

Confruntarea cu receptarea de catre ceilalti a textelor literare

2.Literatura si alte arte



Domeniul LIMBA SI COMUNICARE cuprinde:

1. Producerea mesajelor orale si scrise

1.1. Exprimarea orala (dialogul, monologul)

1.2. Exprimarea scrisa (tipuri de texte)

1.3. Niveluri de constituire a mesajului (fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal)

2. Receptarea mesajelor orale si scrise

2.1. Receptarea diverselor tipuri de mesaje

2.2. Niveluri ale receptarii (fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal)

Invatamant liceal (clasele XI-XII/ XIII)

A. In ciclul superior al liceului, continuturile din domeniul literaturii vizeaza aplicarea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica a textului literar, dar si construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, prin studierea unor opere literare reprezentative apartinand, in special, autorilor canonici.

B. Pentru continuturile din domeniul limba si comunicare se au in vedere aspectele normative si functionale ale studiului limbii, se actualizeaza achizitiile anterioare ce pot sprijini demersul de intelegere si interpretare a textelor literare studiate, ca si achizitiile din domeniul comunicarii orale si scrise.

Modalitati de abordare didactica a procesului de predare-invatare-evaluare

Modelul comunicativ-functional presupune studiul integrat al limbii, al comunicarii si al textului literar. Avand in vedere ca programa are la baza competentele generale si cele specifice, continuturile apar, in acest context, drept mijloace de realizare a finalitatilor disciplinei.

Proiectarea activitatii didactice, ca si elaborarea de manuale scolare alternative trebuie sa fie precedate de lectura integrala a programei scolare si de urmarirea logicii interne a acesteia.

Activitatile de invatare si strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie sa tina seama de atat precizarile programei, cat si de particularitatile de  varsta ale elevilor, de achizitiile, interesele si preocuparile lor, pentru asigurarea accesibilitatii demersului didactic.

Orientarea studiului catre elev

Recomandarile cu privire la libertatea profesorilor de a-si alege textele-suport adecvate pentru evidentierea notiunilor cuprinse in domeniul Lectura/ Literatura releva relatia dintre programa scolara - principalul document care ghideaza activitatea la clasa - si manualul scolar ca instrument de lucru flexibil si adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. Din necesitatea de orientare a studiului catre elev, profesorii isi vor adapta demersurile didactice in functie de nevoile reale ale acestuia, atat in selectarea textelor pentru studiu (texte literare apartinand diverselor genuri si specii, dar si diferite tipuri de texte nonliterare), cat si a metodelor activ-participative, a activitatilor didactice de tip formativ si performativ, care presupun implicare si interactiune pentru rezolvarea unor sarcini de invatare concrete. Optiunea pentru selectarea temelor si a textelor se poate face si pe baza unor chestionare de evaluare a capacitatilor si a intereselor de studiu ale elevilor din clasa.

Centrarea pe elev, ca subiect al activitatii instructiv-educative presupune respectarea unor exigente ale invatarii durabile, asa cum sunt:

utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitatii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis si creativ;

exersarea lucrului in echipa, a cooperarii si/sau a competitiei;

realizarea unor activitati diverse de receptare si producere de mesaje orale si scrise, care sa dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria invatare;

integrarea, in predare-invatare-evaluare, a elementelor de continut din cele trei domenii ale disciplinei (lectura, practica rationala si functionala a limbii, elemente de constructie a comunicarii), pentru a le oferi elevilor motivatii pentru invatare si un demers coerent integrator al formarii capacitatilor de comunicare

Selectarea continuturilor invatarii in raport cu finalitatile vizate

Programele pun in centrul procesului didactic finalitatile pe care acesta trebuie sa le aiba in vedere. Continuturile disciplinei devin, in acest context, mijloace de atingere a acestor finalitati si ele pot fi diverse si chiar diferite. De exemplu, nu se studiaza textul x sau y, ci tipuri de texte, care ofera cadrelor didactice oportunitati de actualizare si de transferare a competentelor de lectura ale elevilor. De asemenea, nu se studiaza doar despre verb sau despre adjectiv, ci si despre felul in care acestea functioneaza in comunicare. Cu alte cuvinte, profesorii vor urmari sa puna in practica trecerea, in predare, de la un accent preponderent pe informativ si reproductiv, la focalizare pe formativ si pe autonomia elevului in manevrarea cunostintelor asimilate.

In domeniul continuturilor, o pondere importanta au capatat formele comunicarii orale, introducerea textelor nonliterare, a altor forme de comunicare artistica (teatru, film), deschiderea canonului scolar spre texte actuale din literatura romana, toate acestea urmarind de fapt sa-i ofere elevului o motivatie mai buna pentru dezvoltarea propriei personalitati si sensibilitati intr-o lume dinamica.

Caracterul functional, practic, aplicativ al predarii-invatarii.

Studiul limbii romane se axeaza pe doua coordonate principale: (a) normativa si (b) functionala, avand ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba romana corect, adecvat si eficient in producerea si receptarea textelor orale si scrise. Abordarea continuturilor propuse se va face in ordinea aleasa de autorii de manuale sau de profesori, integrandu-le acolo unde considera ca au eficienta didactica. Se recomanda, pentru studiul limbii romane, folosirea, de preferinta, a textelor selectate pentru domeniul Literatura.

In ceea ce priveste producerea de mesaje scrise si orale se vizeaza competente procedurale care sa poata fi transferate in contexte variate (rezumare, analiza, comparare, argumentare, descriere etc.). Textele literare si nonliterare vor fi folosite ca mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care sa fie aplicate adecvat si la lectura altor texte de acelasi tip. Pentru sugestii si exemple de activitati de invatare, se vor consulta volumele Ghid metodologic. Aria curriculara Limba si comunicare, liceu, si Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba si literatura romana - invatamant primar si gimnazial, Bucuresti, Editura Aramis, 2002, elaborate de Consiliul National pentru Curriculum.

V. Observatii asupra specificului evaluarii de proces a disciplinei si recomandari ce vizeaza evaluarea continua la disciplina respectiva in functie de clasa si nivel.

Pentru asigurarea unei eficiente sporite a invatarii, se recomanda ca profesorii sa foloseasca in mod adecvat scopurilor educationale toate tipurile de evaluare: evaluare initiala, evaluare continua, evaluare sumativa; evaluare de proces, de produs si de progres, dar si o diversitate de metode si instrumente de evaluare (traditionale si complementare). Pentru a face invatarea mai atractiva pentru elevi, se pot folosi metode si instrumente complementare de evaluare, precum: observarea sistematica a comportamentului elevilor, investigatia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Exemple si sugestii se pot gasi in volumul Ghid de evaluare. Limba si literatura romana, Bucuresti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul National de Evaluare si Examinare.



Cf. C. Simard, l ments de didactique du fran ais langue première, Montr al, De Boeck si Lancier, 1997, componenta verbala a comunicarii poate fi definita prin aceste trei dimensiuni.



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Didactica


Gradinita
Poezii cantece


RECOMANDARI METODOLOGICE CU PRIVIRE LA APLICAREA PROGRAMELOR SCOLARE PENTRU MATEMATICA, IN ANUL SCOLAR 2009 - 2010
PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI
RELATII EDUCATIONALE - INTERACTIUNI EDUCATIONALE IN CLASA DE ELEVI
REFERAT Introducere in mamagementul educatiei - Portretul ideal al managerului institutiei de invatamant primar
SPECIFICUL MODELULUI COMUNICATIV - STUDIUL LIMBII SI LITERATURII ROMANE
PROGRAMA Pentru examenul de obtinere a gradului didactic II - Maistri instructori Specializare : Maistru pentru industria produselor fainoase si panif
METODOLOGIA INSTRUIRII
Proiect de lectie Literatura romana Clasa: a X-a "Ion" de Liviu Rebreanu
PROIECT DE LECTIE CLASA: a VI-a Fizica - Masa - masura a inertiei
Istoricul scoli generale 168 cu clasele primare



loading...