Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. didactica, didactic, pedagogie, planuri de lectie, plan, planificare, planse, proiect didactic, grupa, pe grupe

Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
REFORMA CURRICULARA DIN ROMANIA


REFORMA CURRICULARA DIN ROMANIA



REFORMA CURRICULARA DIN ROMANIA

1. Coordonatele actualului Curriculum National

In sistemul de invatamant romanesc, termenul 'curriculum' a inceput sa fie utilizat numai dupa anul 1990, cand au aparut primele elemente ale culturii curriculare. Conceptul a fost utilizat si mai mult dupa anul 1996, o data cu lansarea reformei comprehensive, cuprinzatoare a invatamantului.

Reforma invatamantului a fost gandita ca o reforma cuprinzatoare, comprehensiva a invatamantului, o reforma neamanata, o reforma acum, conceputa ca un ansamblu de sase capitole de masuri, dupa cum urmeaza:

1.      Reforma curriculara (plan de invatamant, programe, manuale) si compatibilizarea europeana a curriculum-ului national.

2.      Trecerea de la invatarea reproductiva la cea creativa, prin rezolvare de probleme si relansarea cercetarii stiintifice in universitati.

3.      O noua conexiune intre scoli, licee si universitati, pe de o parte, si mediul lor inconjurator economic, administrativ si cultural, pe de alta parte.

4.      Ameliorarea infrastructurii si conectarea la comunicatiile electronice ale lumii de astazi.

5.      Reforma managementului scolar si academic prin descentralizare si crearea autonomiei institutionale a unitatilor de invatamant.

6.      Initierea unor forme avansate de cooperare internationala.

Analiza pedagogica a celor sase domenii asumate in reforma releva cristalizarea unei strategii de re-constructie in invatamant, necesara si imperativa in anii 90. Optiunea pentru o reforma neamanata si o reforma acum se legitimeaza prin decalajele din interiorul invatamantului autohton (scoala de la oras si scoala de la sat, cerintele de studiu si posibilitatile/ nevoile elevilor etc.) si fata de invatamantul modern (compatibilizare, mobilitate, proiecte comune).

Una din componentele esentiale ale reformei comprehensive a invatamantului romanesc este reforma curriculara, care se refera la regandirea planurilor de invatamant, a programelor si a manualelor, la compatibilizarea europeana a curriculum-ului national, la integrarea experientelor de invatare si formare, astfel incat sa se faciliteze dezvoltarea unor structuri cognitive complexe s.a. Asadar, reforma de curriculum, nu inseamna doar regandirea si reelaborarea continuturilor invatamantului, respectiv a planurilor de invatamant, a programelor si a manualelor, intrucat curriculum-ul nu se suprapune peste continutul invatamantului. Reforma curriculara are implicatii mult mai profunde atat in planul teoriei, cat si al practicii educationale, in ceea ce priveste organizarea experientelor de invatare si formare prin asigurarea interdependentelor necesare intre obiectivele educationale, continuturile invatamantului, strategiile instructiv-educative si strategiile de evaluare. In perspectiva educatiei permanente, reforma de curriculum isi propune:

      sa urmareasca atingerea idealului educational

      sa selecteze continuturi flexibile, in concordanta cu cerintele actuale si de perspectiva ale societatii, dar si cu interesele si nevoile educationale ale individului

      sa asigure integrarea continuturilor, respectiv abordarile interdisciplinara, multidisciplinara si transdisciplinara

      sa tina cont de principiile de elaborare a curriculum-ului

      sa valorifice optim potentialul elevilor, sa le dezvolte motivatia pentru studiu, receptivitatea fata de nou, curajul de a actiona

      sa asigure operationalitatea si functionalitatea achizitiilor elevilor: cunostinte, abilitati, capacitati, competente etc.

      sa evite supraincarcarea informationala si sa asigure descongestionarea continuturilor invatamantului prin selectarea atenta a acestora si prin transferarea unor segmente de continut dinspre perioada scolaritatii spre postscolaritate

      sa asigure descentralizarea curriculara, respectiv echilibrul optim intre curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii, prin cresterea ponderii acestuia din urma pe masura cresterii varstei de scolaritate.

In tara noastra, incepand cu anul scolar 1998-1999, se opereaza cu un Curriculum National, elaborat prin raportare la trei repere fundamentale:

1)       dinamica sistemului de invatamant romanesc, respectiv necesitatile actuale si de perspectiva ale acestuia

2)       tendintele actuale si criteriile internationale general acceptate in domeniul reformelor curriculare

3)       traditiile si elementele sistemului romanesc de invatamant, care corespund din punctul de vedere al reformei curriculare.

Conceput astfel incat sa induca o schimbare de tip democratic a practicilor educative din scoala, in sensul accentuarii individualizarii demersurilor de invatare ale elevilor, pana la luarea in considerare a optiunilor elevilor si parintilor in alcatuirea programului scolar, Curriculum-ul National are ca principale trasaturi:

       adecvarea sa la contextul socio-cultural national

       permeabilitatea sa fata de evolutiile in domeniu inregistrate pe plan international

       coerenta dintre curriculum si finalitatile educationale, precum si dintre diferitele componente ale sale

       pertinenta sa in raport cu obiectivele educationale

       articularea optima a etapelor procesului curricular: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanenta.

       transparenta sa pentru toti agentii educationali implicati.

2. Componentele structurale ale Curriculum-ului National

Incepand cu anul scolar 1998-1999, in Romania, Curriculum-ul National cuprinde:

1. Curriculum-ul National pentru invatamantul obligatoriu. Cadru de referinta (document reglator care asigura coerenta in elaborarea componentelor sistemului curricular, in termeni de procese si produse).

2. Planurile-cadru de invatamant pentru clasele I-XII, documente care stabilesc ariile curriculare, obiectele de studiu si resursele de timp necesare abordarii acestora, pentru invatamantul primar, gimnazial si liceal, precum si pentru celelalte forme de invatamant - profesional, tehnic etc. Practic, planurile-cadru cuprind disciplinele si numarul de ore afectate unor activitati obligatorii pentru toti elevii in scopul asigurarii egalitatii sanselor. Ele descriu modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale (numar minim si maxim de ore) alocate pentru fiecare arie curriculara si disciplinele scolare ale fiecarui an de studiu. Aceste discipline si repere de timp obligatorii constituie curriculum-ul nucleu. Diferentierea parcursului scolar functie de interesele, aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul de invatamant a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara.

3. Programele scolare, care descriu oferta educationala a disciplinelor, pentru fiecare an de studiu si contin o serie de elemente componente elaborate in cadrul unei paradigme a disciplinei respective:

3.1. O prezentare a disciplinei (Nota de prezentare), care ofera o imagine de ansamblu asupra programei, ofera denumirile disiplinelor studiate si repartizarea lor pe clase, cu specificarea numarului de ore pe saptamana, elementele care au stat la baza elaborarii programei, descrie parcursul disciplinelor, argumenteaza structura didactica adoptata, sintetizeaza recomandari semnificative, prezinta dominantele curriculum-ului.

3.2. Obiectivele cadru si de referinta - cu care se opereaza in programele scolare proprii invatamantului obligatoriu, respectiv pana in clasa a VIII-a (inclusiv in aceasta clasa) sau competentele generale si cele specifice (cu care se opereaza in programele scolare pentru clasele a IX-a - a XII-a).

Obiectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat de generalitate si de complexitate, care se refera la formarea unor competente si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studii. Ele se stabilesc in mod unic, la nivel national si sunt cuprinse in programele scolare. Cu ele se opereaza in programele scolare proprii invatamantului obligatoriu, respectiv pana in clasa a VIII-a (inclusiv in aceasta clasa).

Obiectivele cadru sunt finalitati educationale cu grad ridicat de generalitate si de complexitate, care se refera la formarea unor competente si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studii; ele se stabilesc in mod unic, la nivel national si sunt. Obiectivele cadru contin finalitati de reper care definesc achizitiile care se pot interioriza de catre educabili prin studiul disciplinei respective, in comun cu celelalte discipline de invatamant din aria curriculara respectiva (D. Ungureanu, 1999, p.153).

Din obiectivele cadru deriva obiectivele de referinta, care se stabilesc in mod unic, la nivel national. Acestea cuprind rezultate asteptate ale invatarii pentru fiecare an de studiu si ele:

-        ofera imaginea dezvoltarii progresive in achizitii, de la un an de studiu la altul

-        creeaza premisele pentru centrarea actului didactic pe aspectele formative ale invatarii

-        ofera o harta a evolutiei, urmaresc progresia in achizitia de competente, capacitati si cunostinte specifice disciplinei.

Competentele generale si competentele specifice

Competentele reprezinta ansambluri integrate de cunostinte, capacitati si abilitati de aplicare, operare si transfer al achizitiilor, care permit desfasurarea cu succes a unei activitati, rezolvarea eficienta a unei probleme sau a unei clase de probleme/ situatii; competentele au componente cognitive/ intelectuale, afectiv-atitudinale si psihomotorii.

Competentele utilizeaza, integreaza si mobilizeaza cunostinte, resurse cognitive, dar si afective si contextuale pertinente pentru a trata cu succes o situatie, insa nu se confunda cu aceste resurse. O competenta presupune o serie de operatii: mobilizare de resurse adecvate, verificarea pertinentei acestor resurse, articularea lor eficienta, abordarea situatiei, verificarea corectitudinii rezultatului s.a. Competentele cresc valoarea utilizarii resurselor, pentru ca le ordoneaza, le pun in relatie astfel incat ele sa se completeze si sa se potenteze reciproc, le structureaza intr-un sistem mai bogat decat simpla lor reunire aditiva.

Competentele specifice se deriveaza din cele generale, pentru un an de studiu si lor le sunt asociate unitati de continut, valori si atitudini, care ar putea fi construite in interdependenta cu formarea competentelor educationale generale si specifice, precum si sugestii metodologice generale. Corelatia propusa intre competentele specifice si unitatile de continut are in vedere posibilitatea ca orice competenta specifica sa poata fi atinsa prin diferite unitati de continut, neexistand o corespondenta biunivoca intre acestea. Pe baza competentelor specifice, se formuleaza competentele derivate, care vor fi vizate in cadrul activitatii educationale.

Specialistii considera ca un curriculum centrat pe competente poate raspunde mai bine cerintelor actuale ale vietii sociale si profesionale, ale pietei muncii, prin centrarea demersurilor didactice pe achizitiile concrete ale elevului. In cadrul procesului de invatamant se vizeaza formarea si dezvoltarea de competente educationale functionale, de baza, necesare elevilor pentru a-si continua studiile si/ sau pentru a se incadra pe piata muncii. O programa centrata pe competente, valori si atitudini reflecta achizitiile cercetarilor psihologiei cognitive conform carora, gratie detinerii competentelor, individul poate realiza, in mod exemplar, transferul si mobilizarea cunostintelor si a abilitatilor in contexte si situatii noi si dinamice. Competentele formate pe parcursul educatiei de baza raspund conditiei de a fi necesare si benefice pentru individ si pentru societate in acelasi timp. Asadar, specialistii considera ca un curriculum centrat pe competente poate raspunde mai bine cerintelor actuale ale vietii profesionale si sociale, ale pietei muncii, prin centrarea demersurilor didactice pe achizitii integrate ale elevilor. Optiunea pentru un curriculum centrat pe competente, atitudini si valori are in vedere accentuarea dimensiunii actionale in formarea personalitatii elevilor si focalizarea pe achizitii finale ale invatarii.

3.3. Valori si atitudini - inventare/ seturi de finalitati de ordin general, care nu pot fi exprimate in termeni de actiuni sau comportamente observabile si usor evaluabile, la a caror dezvoltare contribuie disciplinele studiate.

3.4. Sugestii metodologice - oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice, referitoare la: desfasurarea proceselor formative de predare, invatare si evaluare; organizarea activitatilor de invatare si a situatiilor de invatare; construirea si utilizarea strategiilor de instruire si invatare; alegerea si utilizarea metodelor de invatamant; necesitatea asigurarii conexiunilor conceptuale si metodologice; asigurarea potentialului educativ al disciplinei; asigurarea unei comunicari didactice eficiente, asigurarea unui mediu de invatare stimulativ, care sa promoveze invatarea activa, atitudinea pozitiva si responsabila; selectarea si valorificarea resurselor materiale necesare; manifestarea flexibilitatii in gandire si a creativitatii cadrului didactic.

3.5. Standardele curriculare de performanta - reprezinta un sistem de referinta comun si echivalent la sfarsitul unei trepte de scolaritate, care permite evidentierea progresului realizat de elevi de la o treapta de scolaritate la alta (sunt standarde nationale) Ele sunt criterii de evaluare a calitatii procesului de invatare, specificari de performanta care indica gradul in care sunt atinse obiectivele curriculare, sunt insusite cunostintele, sunt formate capacitatile si comportamentele stabilite prin curriculum.

Caracteristicile standardelor curriculare de performanta:

-        asigura conexiunile necesare intre curriculum si evaluare

-        isi propun sa motiveze elevii pentru invatarea activa

-        permit evidentierea progresului elevului de la o treapta de scolarizare la alta, constituind un sistem de referinta comun pentru toti elevii la sfarsitul treptei de scolarizare respective

-        se elaboreaza in functie de finalitatile educationale ale treptei de scolaritate si ale ciclului de scolaritate, de obiectivele cadru si de referinta, de particularitatile psihologice ale elevilor si de alti factori.

3.6. Exemple de activitati de invatare, care propun posibile modalitati concrete si diverse de organizare a activitatii educationale in clasa. Ele sunt construite astfel incat sa valorifice experienta cognitiva a elevilor, sa ii sprijine constructiv in activitatea de cunoastere si sa permita valorificarea unor strategii didactice in contexte variate de invatare.

3.7. Continuturile care pot fi valorificate pentru atingerea obiectivelor cadru si de referinta si a competentelor generale si specifice solicitate prin curriculum; continuturile sunt structurate si organizate in jurul unor teme.

4. Manuale scolare alternative, care organizeaza continuturile si concretizeaza programele scolare.

Manualul scolar reprezinta un instrument de lucru operational pentru elevi, care detaliaza, structureaza si operationalizeaza in mod sistematic temele recomandate de programa scolara, la fiecare obiect de studiu si pentru fiecare clasa, organizandu-le pe capitole, teme si lectii. Informatiile sunt prelucrate, structurate si integrate din perspectiva logicii didactice (si cu respectarea logicii stiintei), in conformitate cu principii didactice, psihologice si praxiologice. Pentru profesor, manualul reprezinta un instrument didactic cu rol de ghid, de orientare a activitatii didactice, respectiv de selectarea continuturilor stiintifice valorificabile in vederea atingerii finalitatilor urmarite; la indemana profesorului stau si alte surse de informare: alte manuale alternative, carti, tratate, Internet etc. Pentru elevi, manualul constituie un instrument de lucru important, cu ajutorul caruia ei se informeaza si se formeaza; un manual bun nu este doar un depozitar de informatii, ci si prilej de dezvoltare a gandirii, a capacitatilor si dispozitiilor intelectuale, volitionale, morale, estetice.

5. Auxiliare curriculare, ghiduri metodice, indrumatoare, norme metodologice si materiale didactice de suport/ ajutatoare, care descriu conditiile de aplicare si de monitorizare ale procesului currricular si contin sugestii metodologice. Aceste resurse sunt conexe manualelor, fac parte din curriculum-ul de suport si faciliteaza demersurile didactice practice de valorificare a programelor scolare si/ sau a manualelor scolare. Pentru a-si valorifica valentele didactice, aceste auxiliare curriculare sunt utilizate in spiritul conceptiei sistemice, articulate despre curriculum-ul disciplinelor de invatamant si despre componentele acestuia.

3. Principii in elaborarea planurilor-cadru de invatamant

In prezent, in tara noastra se lucreaza cu un noi Planuri-cadru de invatamant, cu care s-a operat incepand din anul scolar 1998-1999 numai la clasele I-V, din anul scolar 1999-2000 si la clasele V-IX, iar din anul scolar 2000-2001, inclusiv la liceu. Aceste Planuri-cadru stau la baza unui nou Curriculum National, care propune o articulare a obiectivelor educationale, a continuturilor invatarii, a metodelor de predare, invatare si evaluare, intr-o maniera semidescentralizata (Curriculum-ul National fiind alcatuit din doua segmente - curriculum-ul nucleu si curriculum-ul la decizia scolii).

La baza elaborarii noilor Planuri-cadru de invatamant sta un sistem de principii generale, care isi propun sa faciliteze formarea unei noi culturi curriculare:

Principiul egalitatii sanselor - se refera la dreptul fiecarui individ la educatia comuna, realizata in cadrul invatamantului obligatoriu, prin parcurgerea trunchiului comun.

Principiul descongestionarii - recomanda selectarea, structurarea si esentializarea continuturilor programelor scolare si diminuarea supraincarcarii informationale.

Principiul descentralizarii si al flexibilizarii curriculum-ului - se refera la imbinarea trunchiului comun cu curriculum-ul aflat la decizia scolii.

Principiul selectiei si ierarhizarii culturale - a condus la integrarea disciplinelor de studiu intr-un sistem si la interrelationarea lor, permitand structurarea Curriculum-ului National in arii curriculare (consacrarea conceptului de 'arie curriculara' s-a realizat cu prilejul actualei reforme din invatamant).

Principiul functionalitatii - recomanda adaptarea disciplinelor de studiu si, implicit, a ariilor curriculare la particularitatile de varsta ale elevilor si gruparea programelor de studiu preuniversitare pe cicluri optime.

Principiul coerentei, care se refera la asigurarea echilibrului optim intre ariile curriculare si disciplinare de studiu, in plan orizontal si vertical.

Principiul racordarii la social - subliniaza necesitatea asigurarii unor corespondente intre institutiile de invatamant si cerintele sociale, a unor legaturi optime si a unor colaborari intre institutiile de invatamant si comunitate.

Principiul compatibilizarii cu standardele europene in invatamant - cu paradigmele educationale promovate la nivel european.

Experienta in domeniul reformei invatamantului romanesc acumulata pana in prezent, permite detasarea unor criterii generale care determina relevanta si coerenta functionala si metodologica a curriculum-ului:

-        centrarea curriculum-ului pe obiective care sa urmareasca formarea de capacitati, competente si atitudini

-        construirea explicita a unei paradigme educationale adecvate la nivelul fiecarei discipline de studiu

-        asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor cadru si de referinta si a standardelor curriculare de performanta

-        proiectarea unor variante de activitati de invatare centrate pe elev, care sa il activizeze pe acesta si sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse

-        selectarea stiintifica a unor continuturi semnificative, relevante pentru formarea si modelarea personalitatii elevului.

Adoptarea viziunii sistemice, holistice, confera reformei curriculare sarcini extrem de complexe si de importante.



Didactica


Gradinita
Poezii cantece

JOCURI DIDACTICE - PERIOADA PREALFABETARA
Plan de lectie Clasa I
CE SUNT STRATEGIILE DE INVATARE EFICIENTA
DISCIPLINELE MONTANE-CONSIDERATII GENERALE
EDUCATIE PLASTICA PLANIFICARE CALENDARISTICA
PROGRAMA PENTRU OPTIONAL DISCIPLINA TEHNOLOGIA INFORMATIEI CLASA a V-a
Proiect de lectie Educatie antreprenoriala - Planul de afaceri si problemele aplicarii acestuia
LIMBA SI COMUNICARE
Proiect didactic Clasa: a XI-a Literatura universala - Furtuna ,de Shakespeare
ROLUL EDUCATORULUI IN TRANSPOZITIA DIDACTICA

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate